Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 108/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 108/CA
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții: și, domiciliați în I,-, -.32,.A,.3, județul I, în contradictoriu cu pârâții: Direcția De Muncă și Protecție Socială Județului I, Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale și Guvernul României, având ca obiect
excepție nelegalitate act administrativ( art.3 din HG nr.1025/2006), excepția invocată în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la excepția de nelegalitate.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra excepției de nelegalitate de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr- reclamanții și au solicitat, în contradictor cu pârâtele Direcția de Muncă și Socială I și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale I, anularea deciziilor nr.46822/27.12.2008 și nr.68/16.01.2009, emise de I, precum și obligarea pârâtelor la plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului, în sumă de 800 lunar, și pentru cel de al doilea copil, născut la data de 9 februarie 2005.
Prin cererea introductivă, reclamanții au invocat și excepția de nelegalitate a prevederilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006, pe motiv că definiția dată noțiunii de naștere încalcă acte normative cu forță superioară, inclusiv prevederile art.16 alin.1 și art.49 alin.1 și 2 din Constituția României.
Prin încheierea din 15 aprilie 2009, Tribunalul Iașia sesizat Curtea de APEL IAȘI, în condițiile art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a prevederilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006, cererea fiind înregistrată sub nr-.
Guvernul României, prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilității ridicării excepției de nelegalitate privitor la actele administrative cu caracter normativ, solicitând respingerea acesteia, pe motiv că prevederile criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art.6 alin.1 din OUG nr.148/2005, definiția dată de art.3 din nr.HG1025/2006 fiind preluată din explicativ al limbii române, și că indemnizația pentru creșterea copilului a fost instituită ca măsură de sprijin pentru familie și nu ca o măsură directă de protecție a copilului.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, reține că reclamanta a dat naștere, la data de 9 februarie 2005, copiilor - și - și că, întrucât indemnizația prevăzută de nr.OUG148/2005 le-a fost acordată pentru un singur copil, ei au promovat o acțiune în anulare a actelor emise de Direcția de Muncă I, în cadrul căreia au invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006, care definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii".
Referitor la inadmisibilitatea ridicării excepției de nelegalitate a nr.HG1025/2006, care are semnificația unui act administrativ cu caracter normativ, excepție invocată de Guvernul României, Curtea constată că plenul judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au adoptat, în ședința din 29 septembrie 2008, o soluție de principiu, potrivit căreia este admisibilă excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter normativ, în temeiul art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.262/2007, întrucât, pe de o parte, legea trebuie să fie interpretată și aplicată în sensul de a produce efecte juridice, iar, pe de altă parte, pentru că, în accepțiunea art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004, obiectul de reglementare al art.4 din Legea contenciosului administrativ este actul administrativ unilateral, care se referă atât la actul cu caracter individual cât și la actul cu caracter normativ, considerente pentru care excepția ridicată de Guvernul României urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește fondul cererii, Curtea reține că nr.HG1025/2005 a fost emisă în aplicarea nr.OUG148/2005, act normativ care, prin art.1, stabilește că persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară.
Din nicio dispoziție inserată în cuprinsul OUG nr.148/2005 nu rezultă însă că indemnizația se raportează la actul nașterii, în sens generic, și nu la cei rezultați din acest proces biologic, în condițiile în care procesul biologic menționat și-a găsit și alte definiții decât cea evocată de Guvernul României, printre care poate fi amintită și cea dată de limbii române moderne, care definește verbul "naște" ca fiind acțiunea de a naște și rezultatul ei.
Ori este necontestat faptul că, în cazul unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, fiecare are propriul său proces de dezvoltare și de naștere, că acesta din urmă nu este instantaneu pentru toți feții și că fiecare rezultat al procesului biologic devine, prin faptul nașterii, titular de drepturi și obligații distincte, opinia Guvernului României privind sensul și semnificația juridică a nașterii venind în contradicție cu însăși scopul declarat al adoptării OUG nr.148/2005, care vizează "îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor".
Articolul 3 din HG nr.1025/2006 vine în contradicție nu numai cu actul normativ cu forță superioară, a cărui aplicare trebuia să o asigure, dar și cu dispozițiile art.16 din Constituția României, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând, prin mai multe decizii de speță, cu valoare de precedent judiciar, că definiția dată nașterii, prin art.3 din HG nr.1025/2006, încalcă principiul egalității de tratament, instituind discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o sarcină gemelară și cei proveniți dintr-o naștere simplă, fără ca să existe o justificare de ordin obiectiv.
Faptul că, din motive ce nu interesează cauza, Guvernul a urmărit ca, prin definiția dată nașterii, să restrângă sfera beneficiarilor indemnizației prevăzută de art.1 din OUG nr.148/2005 și că prin această conduită se completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară, o dovedește și împrejurarea că însăși legiuitorul a considerat necesar să intervină și să modifice art.2 din OUG nr.148/2005, stabilind, prin Legea nr.239 din 10 iunie 2009, că indemnizația prevăzută la art.1 alin.1 se acordă fiecărui copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, înlăturându-se astfel discriminarea rezultată din definiția dată nașterii, prin actul administrativ contestat.
Ca atare, Curtea, în raport de cele reținute, consideră că excepția de nelegalitate este întemeiată, drept pentru care, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004, o va admite, în sensul vizat de autorii acesteia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității ridicării excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ.
Admite excepția de nelegalitate ridicată de reclamanții și, domiciliați în I,-, -. A,.3, în contradictor cu Guvernul României, având sediul în B, nr.1, sector 1.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art.3 alin.1 din Hotărârea Guvernului României nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, referitoare la definiția nașterii.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
24.VI.2009.-
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc
