Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 472/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 472/2008
Ședința publică din 4 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru reclamant, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei la fila 33, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile art. 242. proc. civ.
La solicitarea reprezentantei reclamantului, Curtea comunică câte un exemplar al întâmpinărilor depuse de către pârâți în 21.04.2008 și 23.04.2008.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 4 și 10 din Legea nr. 554/2004, reținând și limitele din încheierea de sesizare, pune în discuția părții prezente, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentanta reclamantului este de acord cu admiterea excepției.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției.
CURTEA:
Constată că prin încheierea din data de 07.03.2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- a fost sesizată Secția de contencios-administrativ și fiscal în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului C-N nr. 193/2006 aprobată prin nr.HG 193/2006, pozițiile 2330 - 2336 invocate de intimatul.
În motivarea actului de sesizare s-a reținut că hotărârea consiliului local mai sus evocată este susceptibilă de a face obiectul unui control de de legalitate, iar în speță, statuarea în acest sens este de natură să influențeze soluționarea acțiunii. Ca atare, a apreciat instanța, că sunt întrunite cerințele art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și se impune sesizarea instanței de contencios în soluționarea excepției.
În justificarea excepției prin înscrisul depus, s-a relevat că includerea în domeniul public al județului Cat erenului înscris la pozițiile 2330 - 2336 s-a făcut cu încălcarea disp. Legii nr. 213/1998.
Astfel, în dezvoltare, se arată că includerea în domeniul public a terenului ce i-a aparținut este greșită având în vedere că toate garajele și parcelele sunt destinate direct al unor locatari din blocurile învecinate; că o parte au fost autorizate provizoriu, iar o parte au fost edificate fără autorizație. În acest context, se arată că având în vedere că prin natura lor supraedificatele sunt provizorii și demontabile, unele ilegale, dar toate în folosul privat, includerea terenului aferent domeniului public este nelegală neîncadrându-se în categoria "bunuri de uz sau interes județean".
Tot astfel, se arată că terenul nu intra nici în categoria pct. II al anexei la Legea nr. 213/1998 privind domeniul public al județului, (unde se includ doar drumurile județene, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea consiliul județean și aparatul propriu al acestuia sa rețele de alimentare cu apă, realizate în sistem zonal și microzonal).
Față de cele susținute prin întâmpinare, Consiliul Local al Municipiului C-N a solicitat respingerea excepției, fundamentat pe aceea că includerea terenului în domeniul public nu este greșită, hotărârea consiliului fiind emisă cu respectarea dispozițiilor legale. În acest context, se arată că potrivit Hotărârii nr. 548/1999, anexa 1, pct. VI, domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din categoria de bunuri prevăzute în anexa 3 pre cum și din alte bunuri de uz și interes local declarate ca atare prin hotărârea consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lega ca bunuri de uz ori interes public național sau județean, iar în conformitate cu Cap. 6 art. 1 din Regulamentul de închiriere a terenurilor pentru parcări și garaje, anexă la. nr. 23/1997 locurile din parcările publice, ca și în cazul din speță, se poate încheia pe bază de abonament persoanelor fizice și juridice care locuiesc în apropiere. Pe aceste parcări, se arată, în conformitate cu Legea nr. 50/1991 și în lista de inventariere a terenului sunt cuprinse toate garajele.
Concluzionând, arată pârâtul, că terenul în litigiu nu face obiectul domeniului public al județului ci din domeniul public al municipiului și ca atare, înscrierea acestuia în inventar s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare.
Prin întâmpinarea depusă, Guvernul României a solicitat respingerea excepției, în principal prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, dat fiind invocarea excepției de nelegalitate a unui act emis de autoritatea locală -; a admiterii inadmisibilității, raportat la inexistența unei corespondențe între acte, iar în subsidiar, ca neîntemeiată întrucât hotărârea nr. 193/2006 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale.
Prin precizările depuse ulterior sesizării prin încheiere, reclamantul a dezvoltat argumentele aduse prin cererea introductivă, relevând în acest context și faptul că soluționarea excepției de nelegalitate a hotărârii consiliului local revine tribunalului.
La data de 4 iunie 2006, față de cele arătate, fundamentat pe art. 137.pr.civ. art. 4, art. 10 din Legea nr. 554/2004 și reținând că prin actul de sesizare s-a avut în vedere soluționarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ emis de o autoritate locală, Curtea a pus în discuție excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în soluționarea cauzei, excepție apreciată ca întemeiată.
În acest sens, se reține că art. 4 din Legea nr. 554/2004, în cuprinsul său prevede că "legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează prin încheiere motivată instanța de contencios-administrativ".
Același act normativ, prin art. 10 mai prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele ce privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale precum și accesorii ale acestora, până la suma de 500.000 lei, se soluționează de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorități publice centrale precum și cele ce privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale precum și accesorii ale acestora, mai mari de 500.000 lei, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ-fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel.
Din dispozițiile normelor enunțate rezultă că excepția de nelegalitate poate fi invocată oricând în cadrul unui proces la cerere sau din oficiu, ca în condițiile în care excepția se invocă în fața instanței ce soluționează procesul, aceasta constatând că de actul respectiv depinde soluționarea litigiului de fond, sesizează prin încheiere motivată instanța de contencios competentă, după regulile instituite de art. 10 din Legea contenciosului administrativ.
Cu alte cuvinte, competența soluționării excepției de nelegalitate revine tribunalului, dacă actul normativ a cărei nelegalitate se invocă este emis sau încheiat de autoritățile publice locale, respectiv secții ale curților de apel, dacă actul este emis sau încheiat de autoritățile centrale și în condițiile în care legea organică specială nu prevede altfel.
În speță, se observă că reclamantul invocă excepția de nelegalitate a unui act administrativ emis de o autoritate locală, respectiv, că prin încheierea motivată sesizarea se referă la un atare act, context în care în raport cui prevederile mai sus enunțate, competența în soluționarea excepției revine Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ.
Prin urmare, constatând incidența normelor mai sus menționate, Curtea va admite excepția, iar pe cale de consecință, întemeiat și pe art. 158.pr.civ. se va desesiza și va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj.
Declină competența de soluționare a excepției de nelegalitate a dispozițiilor nr. 193/2006 formulată de reclamantul, domiciliat în C-N,-,. 66, jud. C în contradictoriu cu PRIMARUL MUNICIPIULUI C-, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, ambii cu sediul în C-N,--3, jud. C și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1, P-ța -, nr. 12, în favoarea Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./7 ex./23.06.2008.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
