Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 599/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 599/2009
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1523/12.10.1995 emis de către MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE invocată de petenții și în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind și pe pârâții MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, SC SRL, COMISIA JUDEȚEANĂ PT.STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat petenții, asistați de avocat și avocat pentru pârâta SC SRL, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită, lipsa de procedură cu pârâta SC SRL fiind acoperită, potrivit dispozițiilor art.89 alin. 2.pr.civ prin prezenta mandatarului ales.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se arată că în data de 29 octombrie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmisă pe fax și primită și prin poștă la data de 02 noiembrie 2009, întâmpinare din partea pârâtului MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, din care un exemplar se comunică cu reprezentanții părților.
Reprezentantul petenților solicită amânarea cauzei pentru a putea studia întâmpinarea depusă de pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, având în vedere că prin aceasta se invocă excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, ca mijloc de apărare.
Reprezentanta pârâtei arată că se opune, întrucât prin întâmpinarea depusă nu se relevă aspecte noi față de cele invocate în fața instanței de trimitere.
Curtea, după deliberare dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru când reprezentantul petenților are posibilitatea de a studia întâmpinarea depusă.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare s-au prezentat petenții, asistați de avocat și administratorul pârâtei SC SRL, asistat de avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentantul petenților arată că își menține cererea de amânare formulată.
Curtea, după deliberare, raportat la prevederile art. 1141.pr.civ coroborate cu art. 118.pr.civ, respinge cererea de amânare formulată, luând act de faptul că întâmpinarea a fost înregistrată pe fax la data de 29 octombrie 2009 și primită ulterior și prin poștă la data de 2 noiembrie 2009 cu respectarea dispozițiilor legale, apreciind că a exista suficient timp pentru studierea întâmpinării și formularea poziției procesuale.
Totodată, ia act de susținerile reprezentantei pârâtei, conform cărora aceasta a susținut, încă din fața instanței de trimitere, că excepția de nelegalitate este inadmisibilă pentru aceleași considerente arătate prin întâmpinare, astfel că nu se poate susține că se află în fața unui mijloc de apărare nou, cu privire la care părțile nu au putut să-și exprime poziția procesuală.
Reprezentantul petenților solicită în probațiune întocmirea unei adrese către pârâtul de rândul 1 prin care să i se pună în vedere să depună toate actele care au stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Reprezentanta pârâtei SC SRL arată că se opune cererii în probațiune, arătând că la dosar există suficiente înscrisuri care atestă că terenul a fost în proprietatea SC SA, că actul administrativ a cărei nelegalitate se invocă nu are legătură cu valabilitatea titlurilor puse în discuție în fața instanței de fond, iar condiția principală este ca ea să aibă legătură și înrâurire asupra soluției instanței de fond. Se arată că, pe de o parte, pârâta SC SRL se prevalează de un titlu de proprietate, că a dobândit terenul în urma falimentului societății SA, iar, pe de altă parte, că petenții se prevalează de un titlu emis în baza Legii nr.18/1991.
La solicitare instanței de a arăta dacă, raportat la acest moment procedural și la excepția invocată prin întâmpinare, potrivit dispozițiilor art. 137 alin.1 pr.civ, apreciază că cererea în probațiune formulată ar avea incidență și cu privire la modul de soluționare a acestei excepții, reprezentantul petenților arată că nu depinde soluționarea excepția inadmisibilității de această cerere și că este de acord cu soluționarea acestei excepții, prioritar față de cererea în probațiune.
Reprezentantul petenților solicită respingerea excepției ca nefondată, raportat la dispozițiilor art. 4 din Legea nr.554/2004 și la practica judiciară în materie. Se arată că potrivit art. 4 din Legea nr.554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, că nu există nici un inpediment, chiar dacă un act este anterior Legii nr.554/2004.
Reprezentanta pârâtei SC SRL solicită admiterea excepției de inadmisibilitate arătând că și în fața instanței civile s-au prevalat de Decizia ÎCCJ nr.4445/2.12.2008 care prevede că este inadmisibilă excepția de nelegalitate referitoare la actele emise anterior adoptării Legii nr.554/2004. Inadmisibilitatea trebuie susținută și prin prisma necesității respectării dispozițiilor art.15 alin.2 din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, actul administrativ față de care s-a invocat excepția de nelegalitate are caracter individual fiind emis în anul 1995, anterior intrării în vigoare a legii nr.554/2004.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate, cu luarea în considerare a faptului că reprezentantul petenților a indicat în mod expres faptul că nu dorește să se dispună amânarea pronunțării, în vederea depunerii concluziilor scrise.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată la data de 29 iunie 2009, în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect recursul declarat de către pârâții si împotriva sentinței civile nr. 6506/30.04.2009, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj N, recurenții au invocat, in contradictoriu cu intimatele MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE, COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR, excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1523 din data 12.10.1995, eliberat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, in prezent Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
Petenții au solicitat admiterea exceptiei de nelegalitate si constatarea nelegalitatii actului anterior mentionat.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1523 din data 12.10.1995, eliberat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, in prezent Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, societatii comerciale AVICOLA Cis -a stabilit dreptul de proprietate pentru terenurile in suprafata totala de 372.795 mp. teren care cuprinde si suprafata de 3.700 mp. a carui reconstituire au solicitat-o și pentru care in mod corect li s-a eliberat Titlul de Proprietate nr. 3322/2662, a cărui nulitate s-a constatat prin sentința recurată.
Certificatul de atestare a fost emis cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legii. Acesta este lovit de nulitate absoluta, insa, in conditiile in care nu s-a formulat o actiune cu un asemenea obiect in termenul prevăzut de lege, in temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, au solicitat instantei sa constate ca actul administrativ unilateral cu caracter individual nu indeplineste cel putin conditiile de legalitate.
In primul rand, in cuprinsul certificatului se arata ca certificatul a fost emis in temeiul HG nr. 735/1992 de organizare si functionare a fostului Minister al Agriculturii si Alimentatiei. Insa, Hotararea de Guvern nr. 735/1992 este un act normativ emis pentru transmiterea unei constructii proprietate de stat, situata in municipiul B si care nu are absolut nici o tangenta cu organizarea fi functionarea fostului Minister al Agriculturii si Alimentatiei.
In cadrul litigiului pe fond si care a facut obiectul dos.nr- al Judecatoriei Cluj -N, s-a depus in probatiune procesul-verbal incheiat in 09 februarie 1993 intre si Consliul Popular al comunei, avand ca obiect schimbul unor terenuri intre cele doua entitati. Potrivit procesului-verbal ar fi predat Consiliului Popular 8 ha. teren arabil situat in partea de hotar identificata in parcela 3736, 3740, respectiv 8 ha. teren arabil situat in partea de hotar, identificata in parcela nr. 3773.
Potrivit actului mentionat, raportat la sustinerile reclamantei, terenul ar fi trecut in anul 1983 in proprietatea Consiliului Local, sens in care fostul Minister al Agriculturii si Alimentatiei ar fi fost indreptatit la emiterea certificatului in litigiu. Totodata, potrivit Notei emise de ministerul amintit in vederea emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate si potrivit certificatului, se atesta ca suprafata de teren in proprietate exclusiva a societatii comerciale AVICOLA ar fi de 372.795 mp. Insa, potrivit procesului verbal de schimb din anul 1983, Consiliul Popular ar fi dobandit in total 16 ha teren arabil.
Aceste acte au fost depuse in probatiune in cadrul litigiului avand ca obiect anularea titlului de proprietate emis in favoarea petenților, fara insa a fi insotite de anexe, schite si fara o expertiza sau orice alt document concludent care sa ateste faptul ca Certificatul seria - nr. 1523/12.10.1995 se refera la terenul sau terenurile care au facut obiectul procesului verbal de schimb incheiat in anul 1983 si la care au facut referire anterior. In ce îi priveste pe reclamanți, aceștia susțin ca terenul care a facut obiectul schimbului din anul 1983 nu se suprapune cu terenul din comuna la care se refera certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
De altfel, potrivit CF nr. - C-N, in care se sustine de catre L ca ar fi intabulat terenul in discutie, acesta se afla situat în municipiul C-
Petenții au mai arătat că nu au cunostinta de actele in baza carora AVICOLA ar fi detinut, la data infiintarii, terenurile cuprinse in certificatul de atestare a dreptului de proprietate. De asemenea nu exista nici o dovada potrivit careia toate terenurile cuprinse in certificat ar fi fost necesare desfasurarii activitatii conform obiectului de activitate al AVICOLA. C putin in ceea ce priveste terenul cuprins in Titlul de Proprietate nr. 3322/2662, acesta este si a fost intotdeauna teren liber, sens in care petenții nu înțeleg cum ar fi putut fi necesar desfasurarii obiectului de activitate al societatii mentionate.
Încă din fața instanței de trimitere, intimata-reclamantă în dosarul de fond a solicitat respingerea excepției ca inadmisibilă, raportat la două considerente: ea nu influențează soluția ce va fi pronunțată, iar ÎCCJ s-a pronunțat în mod constant în sensul în care nu poate fi invocată excepția de nelegalitate cu privire la acte administrative cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Întrucât, prin încheierea ședinței publice din data de 19.08.2009, Tribunalul Cluja considerat că în cauză sunt incidente prev. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, dispunând sesizarea Curții de APEL CLUJ cu soluționarea excepției de nelegalitate și suspendând dosarul de recurs, instanța apreciază că asupra excepției inadmisibilității, bazată pe primul dintre considerentele mai sus expuse, instanța care judecă fondul litigiului s-a pronunțat, astfel încât, în acest stadiu procesual, nu mai pot fi luate în discuție aceste aspecte.
Pe rolul acestei instanțe, cauza a fost înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 15 octombrie 2009.
Prin întâmpinare, emitentul actului contestat s-a opus admiterii excepției, invocând, la rândul său, faptul că aceasta ar fi inadmisibilă, raportat la împrejurarea că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, iar analiza legalității lui ar încălca principiul securității raporturilor juridice.
Analizând cauza, prin prisma excepției de inadmisibilitate invocate de către pârâți, Curtea reține următoarele:
Reclamanta din dosarul de fond, pârâta din prezenta cauză, este proprietara tabulară a imobilului ferma nr. 21 Popești, compusă din construcții și două suprafețe de teren, înscrise în CF - C N, nr. top. 19957/1/2, în suprafață de 2975 mp și nr. top. 19957/1/6, în suprafață de 13.681 mp. Dreptul de proprietate al societății a fost înscris în Cf încă din cursul anului 1999 (11, dosar judecătorie).
Imobilele au fost dobândite prin licitație publică, în urma vânzării de active aparținând SC C SA, aflată în procedură de faliment. Ele au intrat în proprietatea falitei prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1523 din data 12.10.1995, eliberat de Ministerul Agriculturii si Alimentației, in prezent Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
În cadrul litigiului de fond funciar promovat de către dobânditoare, având ca obiect constatarea nulității titlului de proprietate al pârâților-reclamanți în prezenta procedură, si, emis pentru suprafața de 3.700 mp, care, conform susținerilor din cererea introductivă, se suprapune celui aflat în proprietatea societății, aceștia au invocat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare mai sus arătat, în condițiile în care imobilul nu ar fi fost necesar desfășurării activității SC SA.
Curtea consideră că antamarea acestor aspecte, pe calea procedurală reglementată de art.4 din Legea nr.554/2004, încalcă principiul securității raporturilor juridice, astfel cum a fost acesta dedus în practica CEDO și CJCE, din interpretarea prev.art.6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, urmând a fi respinsă în consecință, în condițiile în care actul atacat a fost emis anterior intrării în vigoare a acestei legi.
Astfel, deși prevederile art. 4 alin.1 din Legea nr.554/2004 și art. II din Legea nr. 262/2007 permit, de principiu, cenzurarea legalității actelor administrative cu caracter individual, pe calea excepției de nelegalitate, fără impunerea unui termen limită și fără luarea în considerare a datei emiterii lui, Curtea apreciază că interpretarea acestor texte legale trebuie făcută atât din perspectiva stării de fapt specifice fiecărui dosar, cât și din aceea a prerogativei judecătorului național, căruia îi revine rolul de a aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, cum este cazul CEDO, precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitară.
Judecătorului național, în calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a asigura efectul deplin al normelor convenției, prin recunoașterea preeminenței lor față de oricare altă prevedere contrară de legea națională fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor (cauza Dumitru / României).
În egală măsură judecătorul național are și calitatea de prim judecător comunitar, fiind obligat "să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național, precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune. Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului, atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și a autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare" (CJCE, Hotărârea din 13.03.2008, cauzele conexate C-383/06 și C-385/06).
Punând în aplicare aceste principii, Curtea apreciază că invocarea, la acest moment procesual, a excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1523 din data 12.10.1995, eliberat de Ministerul Agriculturii si Alimentației, în condițiile în care petenții puteau, în mod obiectiv și rezonabil, să ia cunoștință de faptul că terenul cu privire la care au formulat cerere de retrocedare a făcut obiectul și a unui certificat de atestare, încă de la data întabulării în CF a acestuia, contravine dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în practica CEDO, precum și de art.47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității și dreptului la justiție garantat de art.6 din Convenție.
Astfel, din înscrisul depus la fila 14 din dosarul judecătoriei, rezultă că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost înscris în evidențele funciare în cursul anului 1996, astfel încât dreptul de proprietate al societății a devenit opozabil față de terți, potrivit dispozițiilor art. 22,26,27 din Legea nr. 7/1996, iar petenții erau pe deplin interesați în a verifica situația tabulară a imobilului, dată fiind existența cererii de reconstituire, formulată în temeiul prev. Legii nr. 18/1991, cu modificările ulterioare.
Or, certificatul de atestare a dreptului de proprietate-act administrativ unilateral cu caracter individual, fiind întabulat, deci supus unei forme de publicitate imobiliară, a creat posibilitatea reală pentru terți de a cunoaște despre existența lui, aceștia urmând a-l contesta în situația în care apreciază că sunt vătămați în drepturile lor, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
De reținut este și că această atitudine procesuală este contrară practicii CJCE care, în cauze similare, a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al lui, nici chiar pe cale incidentală a excepției de nelegalitate.
Curtea consideră, de asemenea, că efectele decăderii din dreptul de a îndeplini un act de procedură, atunci când partea putea să prevadă în mod rezonabil că pasivitatea sa va duce la o astfel de sancțiune, nu pot fi eludate prin alegerea unei alte proceduri în cadrul căruia se poate pune în discuție dreptul alegat, mai generoasă din perspectiva termenului și a condițiilor de exercitare, cum ar fi cea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004 și care nu necesită plângerea prealabilă.
Așa fiind, excepția invocată de către reclamant urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, luându-se act de faptul că pârâții nu au solicitat acordarea unor sume cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare și împrejurarea că principiile mai sus expuse au fost aplicate, ca atare, și în practica constantă a ÎCCJ, care, în cuprinsul mai multor soluții de principiu și de speță, a apreciat că actele administrative unilaterale cu caracter individual, emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, nu pot fi contestate pe calea procedurală reglementată de textul art. 4 din acest act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității și în consecință:
Respinge excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1523/12.10.1995 emis de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, astfel cum a fost invocată de către pârâții și, ambii domiciliați în C N--64 jud.C, în cadrul dosarului nr- al Tribunalului Cluj, părți fiind și SC SRL, COMISIA JUDEȚEANĂ PT.STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
RED.MB/MB
09.12.09/8 EX.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
