Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 600/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 600/2009
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2009
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului T ȘI, având ca suspendare executare act administrativ - Ordinul nr. 1600/2009 emis de Ministrul T și Sportului - art. 14 din Legea nr. 554/2004.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 19 noiembrie 2009 s-a depus la dosarul cauzei un înscris din partea reclamantului la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor judiciare de timbru pentru cererea formulată.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicitată judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 2 noiembrie 2009, reclamantul, a solicitat suspendarea efectelor Ordinului nr.1600/05.10.2009 a Ministrului T si Sportului, cerere intemeiata pe dispozitiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Ordinul nr.993/22.05.2009 al Ministrului T si Sportului, a fost numit director coordonator adjunct in cadrul Directiei de Tineret
Exercitarea functiei de director coordonator s-a facut in baza contractului de management nr.465/23.05.2009 semnat cu Ministrul tineretului si sportului.
Se poate observa ca Ordinul nr.993/22.05.2009 nu este unul de eliberare sau revocare din functie, ci este unul prin care înceteaza contractul de management, ca urmare a desfiintarii functiei detinute.
Ordinul mai sus citat a fost emis cu incalcarea dispozitiilor legale si nu indeplineste cerintele de fond si forma prevazute, sub sanctiunea nulitatii, de art. 268 din .
In primul rand, nu este invocat termenul de contestare si organul competent a solutiona contestatia.
In al doilea rand, nu poate avea loc desfiintarea postului de director coordonator adjunct, prin ordin al ministrului, in conditiile in care acesta a fost infiintat prin lege, care este un act normativ superior ordinului.
- mult, la data emiterii ordinului, persoana vizata se afla in incapacitate temporara de munca, generata de boala.
Nu a avut loc o desfiintare efectiva a postului ocupat si nu au fost invocate temeiurile de drept aplicabile unor astfel de situatii, cu trimitere la art. 65.
Dovada in acest sens o constituie imprejurarea ca Ordinul 600/2009 nu prevede dispozitii in legatura cu revocarea sau eliberarea din functie, insa cu toate acestea, am fost obligat sa predea toate documentele aferente functiei.
Reclamantul apreciază ca pana la solutionarea plangerii prealabile, se poate dispune suspendarea executarii actului administrativ atacat si ca sunt intrunite cerintele prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
In ce privește "paguba iminenta", definita ca fiind prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public, este si ea indeplinita daca avem in vedere pierderile materiale ce îi sunt cauzate si care reprezinta diferenta de la salariul functiei pe care a revenit, la salariul de manager.
Pârâtul, deși legal citat, nu și-a exprimat poziția procesuală.
Analizând cererea, Curtea constată următoarele:
Instanța a fost învestită cu cererea formulată de către reclamantul, acesta solicitând suspendarea efectelor Ordinului nr.1600/05.10.2009 a Ministrului T si Sportului, în baza prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin actul a cărui suspendare se solicită, emis în baza prev. OUG nr. 37/2009, a HG nr. 527/2009, a ordinului Ministrului tineretului și sportului nr. 1586/5.10.2009 privind reducerea numărului de posturi, prin desființarea postului de director coordonator adjunct al Direcției pentru Tineret a jud. M și în conformitate cu prev. art. 9 alin. 1 lit. g din contractul de management nr. 465/23.05.2009, s-a dispus încetarea contractului de management mai sus arătat, ca urmare a desființării postului.
Pin Ordinul nr. 993/22.05.2009 al Ministrului T si Sportului, reclamantul a fost numit director coordonator adjunct in cadrul Directiei de Tineret M, iar exercitarea funcției de director coordonator s-a făcut în baza contractului de management nr. 465/23.05.2009, semnat cu Ministrul T si Sportului.
Se poate observa ca Ordinul nr. 1600/5.10.2009 este unul prin care încetează contractul de management, ca urmare a desființării funcției deținute, această desființare fiind dispusă, la rândul său, prin ordinul nr. 1586/5.10.2009, emis de către ministru, clauză de încetare prev. de art. 9 lit. g din contract ( 6 și urm.).
Potrivit art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
.-și cererea pe aceste dispoziții legale, reclamantul solicită suspendarea executării ordinului, până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea actului administrativ, depunând la dosar și copia plângerii prealabile adresate emitentului actului.
De aceea, instanța constată că prima condiție impusă de prevederile art. 14 alin (1) a fost îndeplinită de către reclamant.
O altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru admisibilitatea cererii de suspendare în cadrul procedurii instituite de art. 14 din Legea contenciosului administrativ este aceea a constatării existenței unui caz bine justificat așa cum este el definit în art. 2 alin (1) lit t din legea nr. 554/2004.
Cu alte cuvinte, reclamantul trebuie să dovedească existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.
Așa fiind, cazul bine justificat rezidă nu numai în simplele afirmații ale reclamantului, dar și în argumentele juridice prezentate și sumar probate, aparent valabile, de natură a crea însă o îndoială în ceea ce privește actele contestate și a căror legalitate nu a fost încă pe deplin confirmată.
Fără a intra în analizarea temeiniciei argumentelor aduse de reclamant, Curtea reține că prin plângerea prealabilă acesta a supus analizei organului emitent mai multe motive de nelegalitate evidentă a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, de natură a ridica serioase îndoieli asupra valabilității acestuia.
La o analiză sumară a acestora, Curtea evidențiază, printre altele, că ordinul a fost emis și prevede producerea efectelor vătămătoare pentru reclamant, în perioada în care acesta era în incapacitate temporară de muncă, generată de boală, așa cum rezultă din copia certificatului de concediu medical depusă la dosar la fila nr. 16.
Or, conform art. 50, art. 60 alin. 1 lit. a din Legea nr. 53/2003, concedierea salariaților nu se poate dispune pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical, conform legii, această normă având caracter imperativ.
De asemenea, se reține că încetarea contractului de management a intervenit ca urmare a desființării postului de director coordonator adjunct, care s-a dispus prin ordin al ministrului, deși el a fost înființat prin lege, respectiv în temeiul prev. art. III alin. 3 și 4 din OUG nr. 37/2009.
Nu în ultimul rând, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ se impune și îndeplinirea cerinței privind prevenirea unei pagube iminente așa cum a fost aceasta definită în art. 2 alin (1) lit ș din legea nr. 554/2004 respectiv "un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea vizibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".
În dovedirea acestei cerințe, reclamantul înțelege să se prevaleze de faptul că actul administrativ este de natură a afecta grav drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, dreptul la producția socială a muncii și dreptul la un nivel de trai decent, fiind apte a produce un important prejudiciu material, dar și moral al reclamantului, care se impune a fi evitat, prin suspendarea executării acestui ordin.
Prin conținutul lor, aceste drepturi complexe includ dreptul la salariul și dreptul la condiții rezonabile de viață de natură a asigura titularului lor un trai decent. Or, menținerea efectelor actului administrativ atacat va avea drept consecință imediată încetarea raporturilor de muncă ale reclamantului și pierderea de către acesta a tuturor drepturilor de natură salarială aferentă.
Pe de altă parte, eliberarea reclamantului din funcția de conducere pe care o ocupă este de natură a afecta grav imaginea și prestigiul profesional al acestuia, iar în condițiile în care ulterior, în soluționarea cererii sale de anulare a actului administrativ, s-ar constata nelegalitatea acestuia, repararea prejudiciilor create în plan moral va fi foarte dificilă, în raport de specificul activității desfășurate de acesta.
În concluzie, suspendarea executării actului administrativ unilateral se impune a fi dispusă în cauză, atât din perspectiva îndeplinirii cerințelor art 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004, cât și datorită faptului că aceasta ar veni în acord cu nr. R (89) 8, adoptată la 13 septembrie de Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii, iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. a apreciat că, executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor cu un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat, în măsura posibilului.
Față de toate considerentele mai sus expuse, în lumina dispozițiilor art. 14 alin (1) raportat la art. 2 alin (1) lit ș și t din Legea nr. 554/2004, se impune a fi admisă cererea formulată de reclamant, cu consecința suspendării executării ordinului nr.1600 din 5.10.2009, emis de pârâtul Ministrul T și Sportului, până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare și împrejurarea că, atâta vreme cât reclamantul a fost numit printr-un act administrativ, indiferent de natura funcției pe care a exercitat-o, încetarea raporturilor sale de muncă trebuie să respecte principiul simetriei, putând fi dispusă numai printr-un act cu valoare egală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite acțiunea formulată de către reclamatul ,.în,-,.3 și, în consecință:
Dispune suspendarea executării ordinului nr.1600 din 5.10.2009, emis de pârâtul T ȘI, până la pronunțarea instanței de fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
RED.MB/MB
09.12.09/4 ex.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
