Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 768/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 768

Ședința publică din data de 18 mai 2009

PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana

JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta FUNDAȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU TINERET, cu sediul în Pitești,-, Județ A, împotriva sentinței nr. 483/CA din data de 17.10.2008 pronunțate de Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, Județ,GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,-, MUNICIPIUL - Pitești,-, Județ A și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, sector 1, -, nr. 1A, cauză venită prin-/12.02.2009 pronunțată de ICCJ.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta Fundația Județeană pentru Tineret, intimata Municipiul Pitești, Curtea de APEL PITEȘTI, Guvernul României și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Curtea, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată:

Prin acțiunea introdusă la data de 18.06.2007, înregistrată la Curtea de Apel București sub nr-, reclamanta Fundația Județeană Pentru Tineret Aac hemat în judecată Guvernul României pentru ca prin hotărârea ce pronunța să se dispună modificarea parțială a anexei nr.2, pagina 79, poziția 1.6.2. cu număr de ordine 18 și 19, a Hotărârii Guvernului nr. 447/2002, publicată în Monitorul Oficial nr.609/16.08.2002, privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului A, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul A, deoarece în mod nelegal a fost introdus în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Pitești, imobilul situat în Pitești,-, cu o suprafață construită de 1300 cunoscut sub denumirea de " Tehnic Club", al cărui proprietar este, proprietate dobândită în baza deciziei nr.249/14.07.1972 emisă de fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Județului

Pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare, cu titlu de excepție a invocat tardivitatea introducerii acțiunii, lipsa procedurii prealabile iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

Același pârât, prin cererea din 2.10.2007 a solicitat introducerea în cauză a Municipiului Pitești, în calitate de titular și beneficiar al hotărârii respective.

În cauză, a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României Curtea de APEL PITEȘTI, invocând cu titlu de excepție tardivitatea acțiunii, inadmisibilitatea acțiunii iar pe fond acțiunea este nefondată.

A mai formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Pârâtul Municipiul Pitești prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii reclamantei invocând la rândul său cu titlu de excepție prescripția dreptului la acțiune, inadmisibilitatea acțiunii iar pe fond respingerea acesteia.

Intervenienta Curtea de APEL PITEȘTI, a invocat excepția de nelegalitate cu privire la decizia nr. 249/1972 a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Județului

În concluzie, s-a susținut că, potrivit art.7 din Constituția României în vigoare la acea dată, imobilul se afla în domeniul public al statului fiind printre altele inalienabil.

Pe cale de consecință, el nu putea face obiectul unui transfer de proprietate.

Această opinie este confirmată și de faptul că el a fost înscris și figurează ca făcând parte din domeniul public, nefiindu-i aplicabile disp. Legii nr. 146/2002.

Curtea de Apel București prin încheierea de ședință din 26.03.2008, potrivit art.4 din Legea nr.554/2004, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat-o la Tribunalul Argeș pentru ca această instanță să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate invocată.

Cauza a fost primită la data de 27.06.2008 și înregistrată tot sub același număr.

Instanța, prin încheierea de ședință din 27.08.2008 dispus introducerea în cauză a Curții de APEL PITEȘTI, a Municipiului Pitești și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Fundația Județeană pentru Tineret Aai nvocat excepția de necompetență materială a instanței, excepție respinsă prin încheierea de ședință din 10.10.2008.

Asupra excepției de nelegalitate a deciziei nr. 249/14.07.1972, invocată de Curtea de APEL PITEȘTI, instanța a constatat și reținut că potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu, sau la cererea părții interesată.

La alin.2 al aceluiași articol, se prevede că în cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

Decizia nr. 249/14.07.1972 intră sub incidența alin.2, anterior citat și este

întemeiată în drept pe disp. Decretului nr. 149/1970 ce privește reglementarea transmiterii bunurilor de la și către Uniunea T Comunist.

Acest act normativ cuprinde următoarele:

"Art. 1 transmiterea bunurilor, mobile sau imobile,

proprietatea statului, către Uniunea T Comunist si organizațiile sale care au personalitate juridica se poate face, la cererea Secretariatului Comitetului Central ai Uniunii T Comunist, prin ordinul conducătorului organului central al administrației de stat ori prin decizia comitetului executiv al consiliului popular care deține bunurile sau în a cărui subordine se afla organizația socialistă deținătoare a bunurilor, după cum urmează:

a) terenurile cu sau fără construcții se transmit in folosința gratuită,

fără termen sau pe durata determinata;

b) orice alte bunuri se transmit cu sau fără plata in folosința

fără termen sau pe durata determinată ori in proprietate.

Art. 2. La încetarea folosinței, bunurile primite de Uniunea T Comunist potrivit art. 1 lit. a, trec in administrarea directa a comunelor, orașelor sau municipiilor pe teritoriul cărora sunt situate.

Bunurile transmise in folosință, potrivit art. 1 lit. b reintra, la încetarea folosinței, după caz, in administrarea directă a organizațiilor socialiste sau unităților administrativ-teritoriale de la care au fost primite.

Încetarea folosinței se va comunica de Secretariatul

Comitetului Central al Uniunii T Comunist comitetelor executive ale consiliilor populare sau organizațiilor socialiste ce urmează a le primi potrivit alineatelor 1 si 2. Trecerea, in administrare directă se face pe data înregistrării acestor comunicări la comitetele executive ale consiliilor populare sau la organizațiile socialiste, după caz.

Art. 3. Pentru bunurile transmise in folosință gratuită fără

termen sau pe durată determinată, potrivit art. 1, nu se plătesc amortizări pe durata transmiterii lor.

Art. 4. Bunurile mobile si imobile, proprietate a Uniunii

T Comunist, pot trece la cererea Secretariatului Comitetului Central al Uniunii T Comunist, cu sau fără plată, în proprietatea statului si in administrarea directă a ministerelor sau a celorlalte organe centrale ale administrației de stat ori a comunelor, orașelor sau municipiilor, cărora le sunt predate.

Trecerea bunurilor in administrarea directă a organelor sau unităților administrativ-teritoriale, potrivit alineatului precedent, se face pe data înregistrării cererii Secretariatului Comitetului Central al Uniunii T Comunist la organele centrale ale administrației de stat sau la comitetele executive ale consiliilor populare, după caz.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art.l lit.a și b din decret rezultă că bunurile imobile enumerate la lit.a, respectiv terenurile cu sau fără construcții se pot transmite numai în folosință gratuită, pe durată determinată sau nedeterminată iar celelalte bunuri, menționate la litera b, se pot transmite fie gratuit pe durată determinată sau nedeterminată, ori în proprietate.

Dispozițiile art. 1 lit. a din decret sunt în concordanță cu dispozițiile art.7 din Constituția României, în vigoare la acea dată potrivit cărora bunurile imobile fac parte din proprietatea publică a statului fiind inalienabile.

Rezultă fără dubiu că transmiterea bunurilor imobile, terenuri și construcții, inclusiv a imobilului intitulat " Tehnic Club", nu se putea dispune decât în folosință nu în proprietate.

Prin decizia nr.249/14.07.1972 s-a dispus transmiterea din administrarea întreprinderii A în proprietatea Comitetului județean al C A a imobilului situat în Pitești,-, cunoscut și sub denumirea de Tehnic Club, astfel cum este identificat în art. 1 și 2 din decizie.

Prin sentința nr.483/CA pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis excepția de nelegalitate invocată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și s-a constat nulă decizia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Fundația Județeană pentru Tineret A, înregistrată sub nr- la Curtea de APEL PITEȘTI și strămutată ulterior prin decizia nr.767/12.02.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, la prezenta instanță.

Astfel, prin decizia în discuție, s-au păstrat actele îndeplinite, cauza înregistrându-se la această instanță sub nr-/11.03.2008.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 299, 304 alin.8 și 9 Cod procedură civilă, art.4 alin.3 din Legea nr.554/2004, recurenta învederează că în mod eronat instanța de judecată a reținut că imobilul Tehnic Club a fost trecut la în folosință, având în vedere că în conformitate cu art. 3 din Decizia nr.149/1970, se menționează bunurile mobile și imobile, proprietatea, fapt care atestă că imobilul Tehnic Club era la acea dată în proprietatea.

Astfel, instanța de judecată a aplicat în mod greșit legea în vigoare, a interpretat greșit actul dedus judecății neavând nici un argument legal în baza căruia să considere că imobilul Tehnic Club nu era în proprietatea.

Decizia respectivă nu încalcă dispozițiile art. 1 și 2 din Constituția României din 1965, având în vedere că se încadra în prevederile art. 2 din Constituție, iar aceasta nu încalcă nici dispozițiile art. 7 din legea fundamentală, prin faptul că era o organizație a tinerilor, având același regim ca și -ul. Astfel, transmiterea respectivă s-a făcut în baza Decretului nr.149/1970, privind reglementarea transmiterii bunurilor de la și către, arată recurenta.

De asemenea, aceasta motivează că, instanța de judecată nu judecă soluționarea cauzei în conformitate cu art.4 alin.2 din Legea nr.554/2004, în sensul de a soluționa cauza în raport de dispozițiile legale în vigoare în momentul emiterii actului administrativ, ci în mod nelegal face trimitere la actele emise în mod ilegal și atacate în instanță, afirmând că după 2000 ar fi fost trecut acest imobil în domeniul public și ar fi al statului.

Motivația instanței de admitere a excepției de nelegalitate pe baza art. 1 lit.a din Decretul nr.149/1970 sunt nereale și nelegale, instanța interpretând în mod greșit textul de lege și făcând o analogie greșită a legii, în sensul că aceasta a făcut dovada că decizia se referă la imobilul Tehnic Club și nu la un teren, iar părțile nu au făcut dovada că acest teren ar fi fost vreodată al statului.

Cu atât mai mult, arată recurenta, prin adresa nr.20918/14.06.2002, Consiliul Județean A și Consiliul Local Pitești afirmă că nu s-a putut pune în aplicare HCL nr.281/2001 și nr.4 din 2002 pentru că a intervenit apariția Legii nr.146/2002 și nu se mai putea face trecerea la consiliul local pentru că imobilul nu aparținut statului niciodată, iar prin adresa din 15.02.1972 se solicita avizarea trecerii imobilului în baza Decretului nr.149/1970, lucru admis de către organele centrale de la acea dată.

Mai arată recurenta că în raportul explicativ din 30.06.1981 al, se menționează că imobilul respectiv este în inventarul, respectându-se prevederile art. 27,62,63,69,86,95 din Constituția României din 1965.

Astfel, prin art. 27 din Constituție se garantează participarea cetățenilor de se asocia în organizații de tineret, organul suprem era Consiliul de Stat al, care avea obligația de organiza organele statului ( art. 62 și 63 din Constituție) și Consiliile locale conduceau activitatea locală (art.69 și 86 din Constituție).

În baza Legii nr.57/1968 consiliile populare erau organe ale puterii de stat, aveau atribuții de a da imobilul respectiv în proprietatea, Comitetul executiv emitea decizii pentru executarea acestor prevederi, iar din textul deciziei reiese că acest imobil nu a fost al statului, cei de la care s-a trecut în proprietatea, îl aveau în administrare.

Ca atare, instanța în mod greșit a asimilat imobilul în cauză cu fondul de stat prevăzut în art. 7 din Constituție, iar de la data emiterii Decretului nr.149/1970 și a deciziei nr.249/1972 nu s-a făcut niciodată dovada și nu s-a invocat, până în 1989, conform Decretului - Lege nr.150/1990 și Legii nr.146/2002 faptul că acest imobil a trecut ilegal la.

În final, se învederează că este cunoscută practica Înaltei Curți de Casație și Justiție B, unde s-a statuat în mod constant asupra inadmisibilității excepției de nelegalitate privind actele administrative individuale emise anteror intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, această excepție soluționându-se potrivit art. 17 din Codul d e procedură civilă, potrivit căruia cererile accesorii și incidentale sunt de competența instanței sesizate cu judecarea cererii principale.

Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și arătând în esență că, instanța de fond analizând legalitatea deciziei nr.249/1972, în mod corect, s- raportat la principiul inalienabilității bunurilor imobile, reglementat de Constituție, bunuri care, fără excepție, intrau în sfera dreptului de proprietate al statului, a interpretat măsurile dispuse prin decizie prin prisma dispozițiilor Decretului nr.149/1970 care a stat la baza emiterii acesteia.

Ulterior, recurenta depune la dosar concluzii scrise, invocând din nou excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate în discuție, iar intimatul Municipiul Pitești, în concluziile scrise depuse a solicitat respingerea recursului.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs, dispozițiile legale în vigoare și analizând cauza sub toate aspectele potrivit art. 3041Cod procedură civilă, va respinge excepția inadmisibilității invocată de recurentă și va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu privire la excepția de inadmisibilitate invocată de recurentă, potrivit art. 4 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, în cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, iar legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

Actul în discuție, respectiv Decizia nr.249/14.07.1972 Consiliului Popular al Județului A este un act administrativ unilateral cu caracter individual. Astfel, prin această decizie s-a transmis din administrarea Întreprinderii A în proprietatea Consiliului Județean al Uniunii Comunist A, construcția în suprafața construită de 361 mp, situată în Pitești,-. De asemenea, prin aceeași decizie s-a transmis din administrarea Întreprinderii de locuințe și construcții Pitești în proprietatea Comitetului Județean al Uniunii T Comunist A construcția în suprafață construită de 977 mp, situată în Pitești,-.

Deși recurenta a invocat practica Înaltei Curți de Casație și Justiție B, prin care s-a statuat asupra inadmisibilității excepției de nelegalitate privind actele administrative individuale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, aceasta nu poate să fie aplicată în cazul de față. Pe de o parte, în cauză nu există o decizie în interesul legii, care să fie obligatorie pentru celelalte instanțe, iar pe de altă parte, decizia nr.249/14.07.1972 a Consiliului Popular al Județului A este emisă într-o epocă anterioară, neputându-se spune că regimul juridic stabilit atunci pentru imobile a rămas valabil și că actele respective nu sunt anulabile, dimpotrivă, după Revoluția din 1989 s-au emis o succesiune de acte normative reparatorii în acest domeniu.

Așadar, instanțele au posibilitatea să analizeze pe cale de excepție nelegalitatea unui act administrativ emis în epoca anterioară, cu atât mai mult cu cât majorității imobilelor li s-a schimbat regimul juridic și respectiv destinația, prin legile reparatorii.

Pe fondul cauzei, cum bine a reținut prima instanță, Decizia nr.249/14.07.1972 este întemeiată pe dispozițiile Decretului nr.149/1970 privind reglementarea transmiterii bunurilor de la și către Uniunea T Comunist, iar din interpretarea art. 1 lit.a și b din acest decret, rezultă că terenurile cu și fără construcții, se transmit numai în folosință gratuită, fără termen sau pe durată determinată către Uniunea T Comunist.

De asemenea, orice alte bunuri se transmit cu sau fără plată în folosință fără termene sau pe durată determinată ori în proprietate.

Ca atare, construcțiile nu se puteau transmite decât în folosință și nu în proprietate, cum greșit s-au transmis prin decizia în discuție.

Procedând astfel, Consiliul Popular al Județului A - Comitetul executiv - a încălcat dispozițiile art. 7 din Constituția României, în vigoare la aceea dată, conform cărora bunurile imobile fac parte din proprietatea publică a statului fiind inalienabile.

Analizând conținutul deciziei, rezultă că imobilul respectiv s-a trecut din administrarea unor foste întreprinderi de stat, în proprietatea -ului, ceea ce este iarăși ilegal, neputându-se transforma un drept de administrare într-un drept de proprietate.

Potrivit legii fundamentale de la acea dată, dreptul de proprietate era un drept absolut, imprescriptibil, insesizabil și inalienabil, iar bunurile transmise în folosință, potrivit art.1 lit.a din Decretul nr.149/1970 reintră, la încetarea folosinței, în administrarea directă a organizațiilor socialiste.

Cu privire la necompetența primei instanțe și la aplicarea dispozițiilor art.17 din Codul d e procedură civilă, cum bine a motivat Curtea de Apel București în cauză se aplică dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 și dispozițiile art.4 din aceeași lege.

Astfel, fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Județului A este autoritate publică locală (asimilat acum Consiliului Județean), Tribunalul Argeș fiind instanța sediului reclamantei și a autorității emitente a actului contestat, iar dispozițiile art. 4 fac vorbire despre instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze excepția de nelegalitate și despre suspendarea acțiunii principale.

Pe de altă parte, în cauză nu se poate vorbi de o cerere accesorie sau incidentală în sensul dispozițiilor art. 17 din Codul d e procedură civilă, cât timp această cerere se soluționează potrivit art.4(1) din Legea nr.554/2004 de instanța de contencios administrativ competentă, fiind prin urmare o cerere de sine stătătoare.

Așa fiind, față de situația de fapt și de drept sus-menționată și văzând și dispozițiile art.137, art.312 (1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge excepția

inadmisibilității a excepției de nelegalitate invocată de recurentă și pe fond va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția inadmisibilității.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta FUNDAȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU TINERET, cu sediul în Pitești,-, Județ A, împotriva sentinței nr. 483/CA din data de 17.10.2008 pronunțate de Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, Județ,GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,-, MUNICIPIUL - Pitești,-, Județ A și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, sector 1, -, nr. 1A, cauză venită prin-/12.02.2009 pronunțată de ICCJ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

red.DR

Tehnored.DL/MA

2 ex.05.06.2009

f- Tribunalul Argeș

.

Președinte:Tudose Ana Roxana
Judecători:Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 768/2009. Curtea de Apel Ploiesti