Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 857/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ i Fiscal
DECIZIA NR. 857/ Dosar Nr-
Sedința publică din 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirena Radu JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - judecător
- - - JUDECĂTOR 3: Marcela
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva Deciziei nr.591/R/25.09.2009, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 8 decembrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 10 decembrie 2009.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față,
Constată că prin sentința civilă nr.749/CA/23.07.2009 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a respins excepția de nelegalitate a Hotărârii nr.35/30.01.2009 a Comisiei Județene B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar invocată în dosarul nr- Judecătoria Brașov de către petentul în contradictoriu cu intimații, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B și.
S-a reținut că prin Hotărârea nr.35/30.01.2009 a Comisiei Județene B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar s-a admis contestația formulată de către privind stabilirea punerii în posesie a suprafeței de teren reconstruită pe anexa 6, poziția 13, conform nr.450/2006, în aplicarea prevederilor sentinței civile nr. 6361/2008 a Judecătoriei Brașov, care obligă comisia locală să stabilească amplasamentul în tarlaua 62, parcela /5.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 "legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".
Art. 2 alin.1 lit.c) din aceeași lege definește actul administrativ ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ."
Tribunalul a stabilit în primul rând natura juridică a actului a cărui nelegalitate se invocă, respectiv a Hotărârii nr.35/30.01.2009.
În acest sens, s-a avut în vedere că potrivit doctrinei juridice raporturile civile concrete se, modifică sau sting prin acte civile sau fapte juridice stricto sensu, în timp ce raporturile administrative izvorăsc din acte și fapte de drept administrativ. Or, în această idee actele emise de persoanele juridice implicate în procedura de restituire a terenurilor prevăzută de Legea nr.18/1991 nu întrunesc caracteristicile unui act administrativ de autoritate, nefiind emise în regim de putere publică, ci dimpotrivă în regim de drept privat în consecință, actele respective sunt și trebuie să aparțină dreptului privat, iar nu dreptului administrativ.
Mai mult, rațiunea și obiectul reglementării constând în constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a urmărit crearea unei proceduri administrative propriu-zise ci, pentru a se grăbi și simplifica operațiunile de restituire, s-a conceput o procedură directă necontencioasă, numită impropriu "administrativă", în cadrul căreia persoanele îndreptățite să aibă posibilitatea să se adreseze direct unei anumite persoane juridice care în numele și interesul statului să dispună restituirea. În această procedură directă autoritățile statului desemnate de lege (Comisia locală și Comisia județeană) nu se prezintă ca purtători ai autorității publice ci, dimpotrivă, în simpla calitate de persoane juridice, adică de titulari de drepturi și obligații civile.
Din această cauză actele juridice prin care se dispune constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate nu sunt acte administrative de autoritate, ci acte civile de dispoziție asupra unor bunuri din patrimoniul Statului.
În speță, Hotărârea nr.35/30.01.2009 emisă de Comisia Județeană B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar este un act emis în baza Legii nr.18/1991, iar oată practica judiciară de după apariția acestei legi este în sensul că actele emise în aplicarea Legii nr.18/1991 sunt acte juridice civile unilaterale, de dispoziție, cu caracter patrimonial și consensual (a se vedea în acest sens decizia nr.55/1998 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -Secția de contencios administrativ, decizia nr.13/1997 a -Secția de contencios administrativ).
Nu este lipsit de relevanță nici faptul că sentința civilă nr.6361/20.06.2008 a Judecătoriei Brașov, ce a stat la baza emiterii Hotărârea nr.35/30.01.2009, a fost pronunțată tot în considerarea caracterului civil al actului prin care Comisia Județeană trebuia să răspundă contestației formulată de sub nr.1152/15.01.2008.
De asemenea, motivele pentru care s-a invocat excepția de nelegalitate (numite chiar în cuprinsul cererii ca fiind motive de nulitate absolută) se referă la încălcarea dreptului de proprietate al petentului, drept pentru care are emis titlu de proprietate, deci tot de natură civilă.
Având în vedere caracterul civil al Hotărârii a cărei nelegalitate s-a invocat în cauză, tribunalul a apreciat că acest act nu se încadrează în definițiile prevăzute de Legea nr.554/2004 descrise mai sus.
Raportat considerentelor expuse și in raport de dispozițiile art. 4 din Legea nr.554/2004, tribunalul a apreciat inadmisibilă excepția nelegalității Hotărârii nr.35/30.01.2009 a Comisiei Județene B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar invocată în dosarul nr- Judecătoria Brașov de către, astfel că a respins-
Împotriva acestei Hotărâri terțul neparticipant la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, care se consideră vătămat într-un drept al său, are la dispoziție calea acțiunii de drept comun în constatarea nulității absolute, prevăzute de art.III din Legea nr.167/1997, deci o acțiune de drept civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, recurentul a invocat dispozițiile art.304, pct.8 Cod procedură civilă - instanța interpretând greșit actul dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia; art.304, pct.7 teza a II-a Cod procedură civilă - hotărârea cuprinde motive contradictorii și art.304, pct.9 Cod procedură civilă - hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În susținerea motivului prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă, recurentul a precizat că instanța de fond a caracterizat greșit actul dedus judecății, considerându-l act civil de dispoziție asupra unor bunuri din patrimoniul statului și nu act administrativ de autoritate.
Recurentul a susținut că actul cu privire la care s-a invocat excepția de nelegalitate este un act administrativ unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică în regim de putere publică n executarea legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice și nu un act unilateral, astfel cum a considerat instanța de fond. Instituția Prefectului Județului B, emitenta actului atacat, este o instituție publică definită ca reprezentantul Guvernului pe plan local. Comisia Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar este de asemenea o autoritate publică ce va urmări și va lua măsurile necesare pentru respectarea și aplicarea prevederilor legilor de retrocedare (Legea nr.1/2000, Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997).
În susținerea celui de-al doilea motiv, respectiv art.304, pct.7, teza a II-a Cod procedură civilă, recurentul a arătat că instanța de fond a caracterizat procedura reconstituirii dreptului de proprietate privată ca fiind o procedură directă necontencioasă în cadrul căreia autoritățile statului nu se prezintă ca purtători au autorității publice, ci ca persoane juridice, titulari de drepturi și obligații civile.
Recurentul a susținut că este greu de imaginat cum o persoană juridică ce nu este purtătoare a autorității publice poate dispune în numele și în interesul statului și de asemenea, cum actul său de dispoziție poate fi caracterizat ca un act civil unilateral, ignorându-se delimitarea între dreptul public și dreptul privat.
În susținerea celui de-al treilea motiv de recurs, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurentul a arătat că instanța de fond a interpretat dispozițiile Legii nr. 554/2004 în mod eronat reținând că actul a cărui nelegalitate a fost invocată nu este un act administrativ și, prin urmare nu poate face obiectul unei asemenea excepții.
Hotărârea atacată a fost emisă de Comisia Județeană de Aplicare a Legii fondului funciar, organ administrativ.
Prin Decizia civilă nr. 591/R/25.09.2009 Curtea de Apel Brașova respins recursul reclamantului. S-a arătat că în mod corect instanța de fond a stabilit natura juridică a Hotărârii nr. 35/30.01.2009 emisă de Comisia Județeană B de Aplicare a Legilor Fondului Funciar ca fiind un act juridic civil unilateral, de dispoziție cu caracter patrimonial și consensual emis în baza Legii nr. 18/1991.
Chiar dacă acest act a fost emis de o comisie care are personalitate juridică și este învestită cu autoritate publică acest aspect nu conduce la concluzia că actul atacat, emis în baza Legii nr. 18/1991 este un act administrativ, ce poate fi atacat cu excepția de nelegalitate reglementată de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Acest act a fost emis pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, act normativ cu caracter special, care prevede o procedură specială prin care acesta poate fi atacat. Având în vedere principiul potrivit căreia "specialia generalibus derogant" rezultă că în mod corect instanța de fond a reținut că natura juridică a acestei hotărâri nu este una administrativă și că nu poate fi atacată cu excepția de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci trebuie parcursă procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991.
Hotărârea instanței de fond nu cuprinde motive contradictorii ci expune raționamentul avut în vedere la calificarea hotărârii atacate și la căile de atac ce pot fi utilizate în contestarea acesteia.
Curtea a constatat că nici al treilea motiv de recurs invocat de recurent privind greșita aplicare a legii nu este întemeiat deoarece legea specială aplicabilă, respectiv Legea nr. 18/1991 prevede o cale de atac distinctă, respectiv plângerea.
Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, Curtea a respins, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 749/CA/23.07.2009 a Tribunalului Brașov.
Împotriva Deciziei civile nr 591/R/25.09.2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașova formulat contestație în anulare recurentul reclamant în baza art. 317 pct. 1 Cod procedură civilă. În dezvoltarea motivelor, se arată că în data de 25 septembrie data pronunțării deciziei potrivit comunicatelor din mass media, Curtea de Apel Brașov își suspendase activitatea fiind magistrații în protest. Suspendarea protestului s-a decis ulterior fără a fi înștiințate părțile în acest sens. Consideră că părțile nu au fost citate pentru termenul la care s-a judecat pricina deci nu s-au respectat nici drepturile procesuale ale părților.
Intimații au depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea contestației în anulare ca neintemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarelor, decizia contestată raportat la motivele contestației în anulare formulată Curtea reține următoarele:
Conform art. 317 pct 1 Cod procedură civilă, articol invocat de către contestatoare " Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii."
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Codul d e procedură civilă reglementează două categorii de contestații în anulare, contestația în anulare de drept comun (art.317) și contestația în anulare specială (art.318). Pentru contestația în anulare de drept comun art. 317 prevede două motive:" 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond."
Nu s-a pus în discuție încălcarea unor dispoziții de ordine publică privind competența. S-a invocat lipsa citării pentru termenul la care s-a soluționat cauza.
Părțile au fost legal citate pentru termenul din data de 22.09.2009, recurentul de asemenea conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 28 din dosar. Celelalte părți au fost prezente și au pus concluzii pe fondul recursului. De asemenea s-a amânat pronunțarea pentru depunerea de concluzii scrise. Existența unor comunicate în mass media sau protestul magistraților nu justifică lipsa de diligență a părților în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin privind urmărirea desfășurării și finalizării procesului. ( se vor vedea în acest sens și dispozițiile art 129 Cod procedură civilă "părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările
În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății)."
Citarea recurentului s-a realizat în conformitate cu prevederile art. 86 și următoarele din Cod procedură civilă, iar instanta de recurs a analizat toate motivele invocate de recurent.
Pentru motivele arătate considerând că cerințele nici unuia din cele două motive prevăzute de art.317 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite Curtea în baza art.320 Cod procedură civilă urmează să respingă contestația în anulare formulată.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată cu privire Decizia nr. 591/R/25.09.2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal.
Obligă pe contestatorul să plătească intimatului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. MC 18.12.2009/dact.VP 29.12.2009/ 6 ex.
Președinte:Mirena RaduJudecători:Mirena Radu, Silviu Gabriel Barbu, Marcela
