Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 3208/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 3208

Ședința publică de la 01 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător

- - - - Judecător

- - - - Judecător

Grefier: -

XXXXX

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta și partea civilă Primăria Comunei, împotriva sentinței nr. 425 din data de 09 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantele Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi G și pârâții și.

La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic pentru recurenta parte civilă Primăria Comunei și avocat pentru recurenta pârâtă, lipsind intimatele reclamante Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi G și intimații pârâți și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, după care:

Avocat pentru recurenta pârâtă depune Sentința nr. 2042/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și decizia nr. 1809 din 11.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-.

Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii:

Avocat pentru recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii actului de sesizare a Curții de Conturi.

Consilier juridic pentru recurenta parte civilă Primăria Comunei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii actului de sesizare a Camerei de Conturi

CURTEA

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința nr. 425 din data de 09 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- a fost admis actul de sesizare întocmit de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi G, privind partea civilă Primăria comunei, județul G și pe pârâții, și, au fost obligați pârâții la plata sumei de 15.313 lei reprezentând prejudiciu total, din care 7966 plăți nete nelegale, 3.328 lei rețineri individuale virate necuvenit bugetului statului și 3.275 lei plăți necuvenite privind contribuțiile angajatorului către bugetul statului și a fost încuviințată luarea măsurii asigurătorii față de pârâți în limita prejudiciului total de 15.313 lei.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea nr. S 181 din 7 octombrie 2008 reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gas esizat instanța în vederea stabilirii răspunderii juridice și recuperarea prejudiciilor constatate prin actul de control S 172 din 30.09.2008 în sumă totală de 15.313 lei, răspunzători fiind pârâții, s-a solicitat încuviințarea luării măsurii asiguratorie în limita prejudiciilor constatate.

S-a arătat că din verificările efectuate privind acordarea sporului lunar de dificultate în cuantum de 50% la salariul de încadrare salariaților implicați în aplicarea legilor fondului funciar, s-a constatat că în mod nejustificat perioada a fost prelungită de la 1.08.2007 la 31.12.2007, plătindu-se necuvenit membrilor comisiei o sumă brută de 11.294 lei, respectiv un venit net de 7.966 lei pentru care s-au plătit daune civile de 744 lei.

Obligațiile de plată privind contribuțiile individuale ale salariaților datorită acestui spor achitat nelegal au fost majorate cu suma totală de 3.328 lei din care 736 lei CASS, suma de 1.072 lei CAS și 1.520 lei impozit pe venit.

Pentru plata necuvenită a sumei de 11.294 lei s-au efectuat viramente nejustificate în sumă de 3.275 lei, respectiv CAS 2.202 lei, CASS 678 lei, fond șomaj 226 lei, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate 96 lei, asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale 45 lei și pentru fondul de garantare a creanțelor salariale 28 lei, pentru aceste viramente și pentru această sumă nu s-au calculat daune civile.

S-a considerat că nu au fost respectate prevederile art.II din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 209/2005 și răspunzători pentru plata acestor sume se fac pârâții în calitate de primar, secretar și șef birou financiar contabilitate.

S-au depus la dosar raportul de control preliminar, dispoziția nr. 1224/2007 emisă de primar, situațiile privind sporul de dificultate și calculul sumelor acordate membrilor comisiilor și explicațiile date de către pârâți în notele explicative.

Analizând actul de sesizare al instanței și celelalte documente aflate la dosarul cauzei, tribunalul constată și reține următoarele.

Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi G în data de 30.09.2008 a întocmit un raport de control intermediar înregistrat sub nr. S 172 în baza căruia a sesizat instanța de judecată prin încheierea nr. S 181 din 7 oct. 2008, ca urmare a verificărilor efectuate la Primăria localității.

Primarul comunei a emis dispoziția nr. 1224 din 24.08.2007 vizată pentru legalitate de secretarul primăriei, prin care a fost prelungită perioada de acordare a sporului de dificultate de 50% din salariu până la 31 dec. 2007 membrilor comisiei de aplicare a legilor fondului funciar, temeiul de drept fiind art. I pct.4 și art. II al. 1, 2 și din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea OUG nr. 209/2005.

S-a considerat în mod corect că prelungirea a fost nejustificată, prin care membrii comisiei au primit necuvenit sporul de dificultate pentru această perioadă în sumă brută de 11.294 lei încălcându-se dispozițiile Legii nr. 263/2006.

Art. II din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea OUG nr. 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății stipulează: "salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Legea intrat în vigoare la data de 3.07.2006, astfel că membrii în comisiile constituite în baza Legii nr. 19/1991 erau îndreptățiți la plata acestui spor lunar de dificultate doar pentru perioada 3.07.2006 - 3.07.2007.

În mod ilegal Primarul comunei a emis dispoziția de prelungire a acestui termen și astfel că s-au făcut plăți nelegale, reținute corect de către Camera de Conturi G în actul de sesizare al instanței.

Sumele menționate în actul de sesizare au fost calculate corect, de altfel nici nu au fost contestate de pârâți, astfel că aceștia vor fi obligați la plata sumei totale de 15.313 lei și se vor încuviința luarea măsurilor asigurătorii în limita prejudiciilor totale constatate conform art. 31 al. 6 din Legea nr. 94/1992 republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/2002

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta și partea civilă Primăria Comunei, în termen și motivat, criticând - o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin motivele de recurs s-a arătat că, în mod eronat instanța de fond a apreciat actele depuse la dosarul cauzei ca temeinice și legale, deoarece atât recurenta-pârâtă cât și ceilalți intimați-pârâți sunt implicați în aplicarea Legii nr. 18/1991 rep. făcând parte din Comisia de fond funciar care și-a continuat activitatea până la finele anului 2007, astfel că erau îndreptățiți la acordarea sporului.

Invocându-se pct. 4 art. V din Legea nr. 263/2006, s-a învederat că așa cum prevede Teza II a alineatului 2 al art. V "anual" este sinonim cu sintagma "în fiecare an" interpretarea dată normei de drept de instanța de fond este greșită.

Recursul este fondat și urmează a fi admis potrivit următoarelor considerente:

În acest sens se reține că termenul de un an reținut de prima instanță și prevăzut de art. II din OUG 136/2006 se aplică doar persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite și cărora sporul de dificultate le-a fost acordat prin art. I al acestui act normativ ce a introdus art. III în cuprinsul Legii nr. 263/2006.

Prin urmare, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite sunt îndreptățite la sporul de dificultate analizat doar pentru anul 2007, în acest sens de altfel fiind și susținerile din motivele de recurs.

În același sens cu referire la primarul și viceprimarul localității se rețin ca incidente și dispozițiile art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din 215/2001 ce prohibesc expres acordarea altor sporuri prevăzute de lege acestora, în afara celor care au o reglementare expresă și derogatorie pentru aleșii locali.

Interpretarea dată dispozițiilor legale mai sus arătate și incidente în speță cu privire la aleșii locali nu poate fi extinsă și la salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar a căror situație este reglementată prin art. II alin. 1 din Legea 263/2006.

Potrivit acestei dispoziții legale, salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Prin urmare, așa cum rezultă din interpretarea art. II alin. 1 teza a II-a din Legea 263/2006 ce face referire la o acordare anuală a sporului în litigiu, aceasta nu este limitată la termenul de un an de la data intrării în vigoare a Legii 263/2006, singurele condiții pentru acordarea sporului în litigiu fiind aceea ca salariații care beneficiază de acest drept să fie stabiliți anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare iar acordarea să se facă în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Analizându-se coroborat dispozițiile art. II alin. 1 din Legea 263/2006 se constată că acestea nu prevăd expres un termen pentru care se acordă sporul de dificultate salariaților instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar singura diferențiere dintre teza I a art. II alin. 1 din Legea 263/2006 și teza II a aceleiași dispoziții legale fiind aceea că în primul an de la intrarea în vigoare a legii sporul se acordă prin efectul legii (opae legis) iar pentru anii ulteriori stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului se face de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

Aceeași concluzie rezultă și din analiza comparativă a art. II alin. 1 din Legea 263/2006 cu art. III din Legea 263/2006, introdus prin OUG 136/2006 avându-se în vedere termenele prevăzute de acestea.

Din acest punct de vedere, dacă s-ar interpreta că sporul de dificultate s-ar acorda salariaților numai până la 06.07.2007 (un an de la intrarea în vigoare a acestei legi), iar pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite până la finele anului 2007 potrivit art. II din OUG 136/2006 a cărui sferă de aplicare a fost delimitată mai sus, s-ar ajunge la o consecință ce în mod cert nu a fost urmărită de legiuitor la edictarea dispozițiilor legale analizate, cu atât mai mult cu cât în materia sporurilor acordate persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite există norme mult mai restrictive instituite prin art. 35 din 393/2002 privind statutul aleșilor locali și art. 57 alin. 5 din 215/2001.

De altfel, în această materie, întâi a fost reglementat sporul de dificultate pentru salariați prin art. II alin. 1 din Legea 263/2006 și numai ulterior, pe cale de excepție s-a acordat acest spor și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite, însă numai limitat la termenul de un an prevăzut expres de art. II din OUG 136/2006, reglementare expresă a termenului de acordare ce nu se regăsește în situația salariaților implicați în aplicarea legilor fondului funciar.

În consecință în privința salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar nu se poate reține argumentarea instanței de fond în sensul că sporul în litigiu, este limitat la durata de un an de la intrarea în vigoare a Legii 263/2006, și că astfel plățile ar fi fost nelegale, atrăgând astfel răspunderea materială.

În raport de cele mai sus arătate și potrivit art. 312 alin. 1 - 4 cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă urmează a se admite recursul declarat în cauză.

Se va modifica în tot sentința recurată, în sensul că se va respinge actul de sesizare întocmit de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi G, privind partea civilă Primăria comunei, județul G și pe pârâții, și.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâta și partea civilă Primăria Comunei, împotriva sentinței nr. 425 din data de 09 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantele Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi G și pârâții și.

Modifică sentința în sensul că respinge actul de sesizare.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2009

PREȘEDINTE: Carmen Ilie

- -

JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu

- -

JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru

- -

Grefier,

Red.jud./2ex.

Președinte:Carmen Ilie
Judecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 3208/2009. Curtea de Apel Craiova