Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1049/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1049/2008
Ședința publică din 05 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 32 din 11.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 05.05.2008, intimatul a trimis la dosarul cauzei, prin fax, întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare, luând în considerare excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S invocată din oficiu de instanță.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 32 din 11 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Sălaj s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtului INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul - și a intervenienților -, -, -, împotriva pârâților MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUD. S și a chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și, în consecință, au fost obligați pârâții și chematul în garanție să plătească reclamantului - suma de 1.239 lei reprezentând spor de fidelitate pe anul 2005, 2.262 lei reprezentând prime de vacanță aferente perioadei 2004 - 2006, intervenienților - și - - 1.139 lei și respectiv 2.031 lei, reprezentând spor de fidelitate pe anul 2005 și intervenientei - - 773 lei, reprezentând prime de vacanță aferente perioadei 2004 - 2006.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 6 din nr.OG 38/2003, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public sau personalului contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. In realizarea acestor dispoziții legale, a fost emis Ordinul nr. 134/2004, în care la art. 5.1 și 6, sunt detaliate tranșele de vechime în muncă pentru acordarea sporului de fidelitate, procentele acestui spor calculat în funcție de salariul de bază, și de asemenea, este prevăzut că sporul se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a îndeplinit condiția de vechime.
Prin dispozițiile art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului din, s-a dispus că, în anul 2005, aplicarea disp. art. 6 din nr.OG 38/2003, se suspendă.
Potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la expirarea duratei de suspendare a actului normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Așadar, suspendarea dreptului reclamantului și intervenienților la acordarea sporului de fidelitate nu echivalează cu stingerea dreptului la sporul de fidelitate, ci a avut drept efect imposibilitatea realizării lui pentru întreg anul 2005, iar în prezent sunt îndreptățiți să pretindă a le fi plătit sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat cu coeficientul de inflație de la data scadenței până la data plății efective, iar pârâții sunt obligați să le plătească acest spor. In consecință acțiunea reclamantului și intervenienților, va fi admisă așa cum a fost formulată în scris.
Având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare și potrivit nr. 387/2007, gestionează bugetul de stat, se găsește întemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul A, prin urmare va fi admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - S solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulată de către față de Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul ritică soluția pronunțată de către instanța de fond ca fiind netemeinica și nelegală în ceea ce privește admiterea cererii de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative fața de Ministerul Economiei și Finanțelor,cu obligarea acestuia la asigurarea și virarea pârâtului a sumelor cuvenite reclamanților, ca fiind dată cu încălcarea si aplicarea greșită a legii, respectiv fiind lipsită de temei legal și de asemenea necuprinzând motivele pe care se sprijină, pentru considerentele pe care le vom expune mai jos, solicitând totodată a face și aplicarea art. 3041. pr. civ., în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.
Consideră că în mod greșit instanța a apreciat că cererea de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative față de Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, în opinia sa această cerere de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative față de Ministerul Economiei și Finanțelor este neîntemeiată, iar hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței - precum si cele pentru care au fost înlăturate apărările chematului în garanție în acest sens punând instanța de control judiciar în imposibilitatea de a verifica soluția adoptată prin prisma normelor de drept aplicabile speței.
Simpla reținere de către instanța de fond ca Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare și potrivit nr.HG 387/2007,gestionează bugetul de stat, nu este suficientă în opinia noastră pentru motivarea in fapt si in drept a soluției adoptate de admitere a cererii de chemare in garanție.
În contradictoriu cu reținerile instanței de fond arată faptul că in opinia acesteia cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor,este așa cum am mai arătat, neîntemeiată.
Faptul că prin acte normative au fost suspendate dispozițiile legale ce au instituit temeiul juridic al pretinselor drepturi ale reclamantei, nu conferă în opinia noastră nici uneia dintre părți vreo garanție din partea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru sumele de bani ce ar trebui plătite reclamantului și intervenienților de către pârât, sume ce își au suportul de drept izvorât dintr-un raport juridic de munca.
Temeiul unei astfel de cereri l-ar constitui obligația de garanție ce ar reveni chematului în garanție în baza legii sau a unui contract ori a unei obligații de restituire,condiții ce nu se regăsesc în prezenta cauză.
Obiectul cererii de chemare in garanție este obligarea chematului în garanție,respectiv a Ministerului Economiei si Finanțelor,de a vira fondurile necesare achitării sumelor reprezentând drepturi bănești,respectiv sporul de fidelitate aferent anului 2005, însa așa cum este reglementată de art. 60-63. procedura civilă instituția chemării in garanție,aceasta reprezintă acea formă de participare a terților la activitatea juridică care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectivă ar pierde procesul,deci această instituție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire care nu există în sarcina Ministerului Economiei si Finanțelor.
Pentru aceste motive apreciază că nu sunt întrunite cerințele art. 60-63. procedură civilă pentru a fi admisă cererea de chemare în garanție, iar între și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor nu există o obligație dintre cele prevăzute de art. 60 - 63.civilă Cod Penal,mai ales ca are obligații legale proprii de a cuprinde în proiectele de buget ce le întocmește plata drepturilor salariale ale angajaților săi,cu alte cuvinte între pârâtul și chematul în garanție nu exista o obligație.
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate, a prevederilor art. 3041pr civ și a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Instanța din oficiu, și în raport de dispozițiile art. 137.pr. civilă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIE GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI în promovarea recursului.
Hotărârile judecătorești produc efecte partes litigantes,care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de atac recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Recurentul nu a fost parte în litigiu în fața instanței de fond astfel că se poate susține cu temei că aceasta nu poate recura hotărârea care trebuie să producă efecte în raport de alte persoane.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Delimitarea dintre calitate procesuală și interes, ca și condiții în promovarea unei acțiuni și prin extrapolare a unei căi de atac, în cursul derulării demersului judiciar nu este ușor de făcut.
care nu au fost părți în proces nu au dreptul de a declara recurs chiar și în ipoteza în care ar justifica un interes, astfel că s-a apreciat că recurentul nu poate justifica, în speță, calitatea procesuală activă și în consecință se va admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S și se va respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, menținându-se în întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active și respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S, împotriva sentinței civile nr. 32 din 11 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER
G - - - - - - -
Red.Gh.
Dact./22.05.2008/2 ex.
Jud.fond.,.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
