Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1051/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1051/R/
Ședința publică din 10 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL JUSTIȚIEI-ADMINISTRATIA NATIONALA A PENITENCIARELOR, cu sediul în B,-, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 313/CA din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, intimatul-pârât PENITENCIARUL SPITAL COLIBAȘI și intimatul-chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE- LA, cu sediul în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile în fond asupra recursului au avut loc în ședința din 31.10.2008, concluziile fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat la datele de 07.11.2008, respectiv 10.11.2008, când s-a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea introdusă la data de 24.10.2007, înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională Penitenciarelor, PENITENCIARUL SPITAL Colibași și Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de chemat în garanție, solicitând să fie obligați să-i plătească drepturile bănești reprezentând sporul de 50% din solda lunară, de la data de 01.09.2004, până în anul 2005, când s-a pensionat, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății.
În motivare, reclamantul a arătat că până în anul 2005, când s-a pensionat, a fost funcționar public cu statut special în cadrul Penitenciarului Spital Colibași, în care există o secție de pneumoftiziologie.
Conform HG nr. 281/1993, personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, printre care și TBC, beneficiază de un spor de 50 - 100% din salariul de bază.
Potrivit anexei nr.1.1 lit.c pct.2 la Regulamentul de acordare a sporului în cauză, beneficiază de acesta și personalul din unitățile aflate în același perimetru cu acestea, așa cum este și cazul de față.
S-a arătat de către reclamant, că a beneficiat de sporul de 50% începând cu data de 01.01.2004, dar în mod surprinzător prin adresa nr. -/30.08.2004, i s-a comunicat că se sistează temporar plata acestui spor. Astfel, au fost încălcate disp.art.75 și 76 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, în sensul, că aplicarea actului normativ în cauză, se putea dispune numai printr-un alt act normativ, de același nivel sau de nivel superior.
Prin adresa nr. -/11.04.2006, actuala Administrație Națională a Penitenciarelor a comunicat Penitenciarului Spital Colibași, că începând cu data de 01.05.2006, se anulează prevederile ordinului P nr. - privind sistarea temporară a plății sporurilor acordate, în temeiul Anexei nr.1.1 din Ordinul J nr. 945/C/2003 și a aprobat reluarea plății acestor sporuri.
PENITENCIARUL SPITAL Colibași, prin întâmpinare(13-15), a solicitat respingerea acțiunii ca parțial prescrisă, pentru perioada 1.09.2004-22.10.2004, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece prin lege, s-a dispus suspendarea plății sporului în vederea încadrării în fondurile alocate, situație ce nu îi este imputabilă.
PENITENCIARUL SPITAL Colibași a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, ordonator secundar de credite pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, aceasta să fie obligată să asigure fondurile necesare(16-17).
Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare(26-27), a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând, că este eronată opinia reclamantului, referitoare la introducerea în cauză a acestui minister, că nu are atribuții de angajare și salarizare a reclamantului și nu poate fi obligat să asigure din fondurile sale, cheltuielile Ministerului Justiției.
Ministerul Justiției, prin întâmpinare(321-33), a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivată pe faptul, că nu este angajatorul reclamantului, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece parțial pretențiile sale sunt prescrise, iar neplata sporului a fost determinată de lipsa fondurilor. Sub acest aspect, a relevat că prin Ordinul nr.945/C/2003 și prin Legea nr.139/1999, s-a prevăzut, că acordarea sporurilor este condiționată de existența fondurilor, lipsa acestora, atrăgând neplata sporurilor.
Administrația Națională a Penitenciarelor, a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor și împotriva Ministerului Justiției, pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, aceștia să fie obligați, să asigure fondurile necesare plății sporului pretins.
Prin Sentința nr.313/CA/22.05.2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă, a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâtului PENITENCIARUL SPITAL Colibași, să plătească reclamantului sporul TBC de 50% pe perioada 24.10.2004-31.03.2005, în condițiile stabilite prin Ordinul nr. 945/C/2003, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății.
A fost admisă și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul PENITENCIARUL SPITAL Colibași și a fost obligat pârâtul - chemat în garanție, Administrația Națională a Penitenciarelor, să asigure fondurile necesare plății acestui spor.
Pârâtul Ministerul Justiției, a fost obligat să asigure fondurile necesare plății acestui spor. A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de reclamant împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor și respins, de asemenea, capătul de cerere, privitor la cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî în acest mod, instanța a reținut în considerente, următoarele:
1. Excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune, pentru perioada 1.09.2004 - 24.10.2004, a fost admisă, fiind considerată întemeiată.
Potrivit art.1 alin.1 și art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Termenul prescripției este de 3 ani.
Calculând acest termen în raport de data de 24.10.2007, data introducerii, acțiunii, instanța a constatat și reținut că reclamantul poate pretinde acordarea drepturilor numai până la data de 24.10.2004, perioadele anterioare acestei date, fiind prescrise.
2. Excepția lipsei calității procesuale, invocate de pârâții și sunt neîntemeiate și au fost respinse, având în vedere calitatea de administrator al bugetului statului ce revine primului, respectiv de ordonator principal de credite, ce revine celuilalt.
3. Pe fondul cauzei, reclamantul a fost funcționar public cu statut special în cadrul Penitenciarului Spital Colibași până la 31.03.2005, când s-a pensionat și în cadrul căruia există o secție de pneumoftiziologie.
Conform art.8 lit.a din HG nr. 281/1993, modificat prin HG nr.561/2000 și Regulamentului de aplicare HG nr. 281/1993, reclamantul a beneficiat de un spor de 50% din salariul de bază lunar, începând cu data de 01.01.2004. Stabilirea dreptului, s-a făcut în baza buletinelor de determinare emise de organele de specialitate în domeniul medicinii muncii și cu respectarea procedurii prevăzută de Ordinul nr.945/C/2003.
Prin adresa nr. -/30.08.2004 (89), Direcția Generală a Penitenciarelor, a comunicat, că începând cu data de 01.09.2004, se sistează temporar plata sporurilor acordate, în temeiul Anexei nr.1.1 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 945/C/2003, pe motivul resurselor financiare.
Ținând cont, că sporul în cauză a fost acordat în urma unor determinări de specialitate privind riscurile la care sunt supuși cei care își desfășoară activitatea în astfel de condiții, nu se poate justifica sistarea acordării acestui spor, mai ales că pentru aceasta se procedează într-un mod care eludează normele de tehnică legislativă ( art. 64 din Legea nr.24/2000).
Mai mult, se aduce atingere însuși normelor constituționale privind protecția socială și prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale - precum și dispozițiilor Codului muncii (art. 39 alin.l lit.f), referitoare la dreptul de securitate și sănătate în muncă.
Faptul că asupra modului în care s-a procedat, s-a produs o greșeală, este atestat de faptul, că actuala Administrație Națională a Penitenciarelor, a revenit la măsura dispusă, așa cum a rezultat din adresa nr. -/11.04.2006(90).
Cererea este întemeiată, sporul fiind datorat în condițiile stabilite prin Ordinul Ministrului de Justiție.
În sensul admiterii acțiunii, s-a pronunțat și Curtea de APEL PITEȘTI, într-un caz similar, prin Decizia nr.335/R-CM/12.06.2007, pronunțată în dosarul nr-, prin care a respins recursurile formulate de Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce-i privește pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministrul Justiției, aceștia au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori secundari, respectiv, principal de credite, în al căror buget este cuprins bugetul pârâtului PENITENCIARUL SPITAL Colibași.
Ca atare, cererea formulată împotriva acestora este întemeiată, pârâții fiind obligați să asigure fondurile necesare plății acestui drept.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată împotriva, aceasta a fost considerată neîntemeiată și a fost respinsă, chematul în garanție neavând obligații de alocare a fondurilor, aceasta revenind Guvernului.
Împotriva acestei soluții, a fost formulat recurs în termen legal de către pârâții Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, fiind invocate critici de nelegalitate, încadrabile în prevederile art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă.
Astfel, recurentul Ministerul Justiției, a invocat, următoarele critici:
- în mod greșit, instanța de fond, a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în condițiile în care, Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, directorul său general, având calitate de ordonator secundar de credite, iar unitățile sale subordonate au de asemenea, personalitate juridică.
Rolul său, este acela, de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile, aflate în subordinea sa și de a le înainta către, care, după ce le aprobă, i le transmite spre repartizare către instituțiile din subordinea sa.
- instanța a aplicat greșit legea.
În dezvoltarea acestei critici, a susținut, că instanța de fond, trebuia să aplice dispozițiile Legii nr.293/2004, art.79 alin.3 privind Statutul funcționarilor publici din, modificată și completată, care stipulează, că se aplică dispozițiile art.69 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, până la intrarea în vigoare a unei legi speciale.
- instanța de fond a pronunțat soluția cu încălcarea art.4 din Ordinul nr.943/C/2003, potrivit căruia "Prevederile prezentului ordin, se aplică în limita resurselor financiare, avute la dispoziție".
Sub acest aspect, a precizat, că neplata acestor fonduri, s-a datorat inexistenței fondurilor necesare, acestea nefiind aprobate de, din rațiuni de politică financiară și bugetară, fără a exista culpa sa.
- instanța de fond, a reținut ca fiind admisibilă excepția de prescripție a dreptului material la acțiune, pentru perioada 01.09.2004 - 24.10.2004, în dispozitiv, a admis acțiunea, pentru perioada 24.10.2004 - 31.03.2005.
În recursul formulat de către recurenta Administrația Națională a Penitenciarelor, s-a susținut, că instanța de fond, nu a ținut cont de dispozițiile art.9 din nr.945/C/2003, adică de faptul, că acordarea sporurilor, este condiționată, de existența resurselor financiare, avute la dispoziție, aspectul fiind reținut și în dispozițiile art.69 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
A mai susținut, că instanța, trebuia să aibă în vedere și dispozițiile art.34 din Legea nr.293/2003, care reglementează, cu titlu de obligație de plată, doar sporurile pentru misiune permanentă.
A precizat, că sporurile din litigiu, au fost sistate, începând cu luna septembrie a anului 2004, întrucât s-a modificat valoarea de referință sectorială pentru personalul militar (OUG nr.29/2004, astfel că, fondurile alocate, nu mai permiteau și plata sporurilor.
De asemenea, soluția a mai fost criticată și prin prisma aplicării G nr.28/1993, cu privire la salarizarea personalului bugetar, ce a stat la baza emiterii nr.945/C/2003, susținându-se, că instanța de fond, trebuia să aibă în vedere, că aplicarea acestor acte normative, trebuia să se facă, ținându-se seama de specificul fiecărui domeniu de activitate.
O ultimă critică adusă soluției, se referă la aplicarea greșită, de către instanța de fond a dispozițiilor art.1088 Cod civil, în sensul că daunele interese pentru neexecutare, nu pot cuprinde decât dobânda legală și se acordă din ziua cererii de chemare în judecată.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, instanța apreciază recursurile ca fiind fondate, după cum se va explicita în considerentele ce vor urma.
Astfel, nu este fondată prima critică privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece acesta este emitentul Ordinului nr.945/C/2003, care consacră acordarea acestui spor și după cum se și precizează centralizează bugetele transmise de unitățile subordonate, le înaintează către spre aprobare, iar apoi, repartizează sumele.
Sunt fondate criticile ambelor recurente, privind aplicarea incorectă a dispozițiilor legale.
Astfel, sporul solicitat este prevăzut de art.8 lit.a din nr.HG281/1993, modificat de art.1 pct.1 din nr.HG561/2004 și se acordă în funcție de timpul efectiv lucrat în condiții deosebit de periculoase, determinate pe bază de buletine de analize medicale.
Potrivit pct.7(1), (2) și (8) litera B din acest act normativ, sporul se acordă în baza buletinelor de determinare, eliberate de organele competente ale Ministerului Sănătății și Familiei, acestea fiind confirmate de către compartimentul protecția muncii din unitate, care atestă că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă.
Dacă analizele de laborator, nu sunt concludente, textele de lege impun ca buletinele de determinare, să se facă prin expertizarea locurilor de muncă.
Buletinele de expertizare, se eliberează în baza criteriilor: complex de noxe, care duc la efecte dăunătoare asupra sănătății, factori dăunători pentru care nu sunt stabilite limite maxime admise și gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă.
Textele de lege, se referă la întocmirea mai multor buletine de determinare, confirmate, pentru toate categoriile de personal, fără excepție.
La punctele 12(1) din actul normativ menționat, se precizează, că personalul care desfășoară activitatea, în mai multe locuri de muncă, va primi sporul pentru fiecare loc de muncă, în funcție de timpul efectiv prestat în acele locuri.
La alin.2, 3, 4, se precizează modul în care se ține evidența timpului efectiv lucrat.
Art.12 alin.(4), stipulează că "pontajele necesare acordării sporurilor care fac obiectul prezentului regulament, se întocmesc pentru fiecare lună, la începutul lunii următoare și se transmit la compartimentul financiar".
Art.15 prevede că "sporul pentru munca în condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase sau condiții vătămătoare, se acordă proporțional cu timpul cât personalul respectiv a lucrat în astfel de condiții", plata făcându-se "în fiecare lună, pentru luna anterioară, în baza pontajelor întocmite și transmise la compartimentul financiar".
Prin urmare, reclamantul, ar fi trebuit să dovedească pe baza buletinelor de determinare și pontajelor, îndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestui spor.
Sporul nu poate fi acordat, tuturor celor din incinta Penitenciarului Colibași, ci doar celor care au "locuri de muncă la care există pericolul îmbolnăvirilor prin contagiune".
Ordinul nr.945/C/2003, nu intră în contradicție cu aceste dispoziții legale, ci specifică, că sporul poate fi încasat și de "personalul din unitățile", aflate în perimetrul cu spitalele - penitenciar, cu secții de pneumoftiziologie, însă trebuiesc respectate dispozițiile legale.
Pe de altă parte, Ordinul nr.945/C/2003, a fost "sistat", începând cu data de 01.09.2004, iar adresa nr.-/11.04.2006, înlătură sistarea acordării sporului, numai pentru personalul Spitalului Colibași.
În aceste condiții, pentru reclamantul, s-a menținut această sistare, înlăturându-se total, începând cu data de 01.01.2007.
În aceste condiții, "sistarea" actului, nu echivalează cu suspendarea, iar recurenții, nu a contestat legalitatea actelor de reglementare.
Pentru reclamant, nu există practic reglementare, pentru a se acorda acest spor.
Celelalte critici devin lipsite de interes, în raport de soluția adoptată, în faza de recurs.
Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.2 Cod pr.civilă, se vor admite recursurile, se va modifica în tot sentința pronunțată de instanța de fond, în sensul că se va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
CU MAJORITATE
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL JUSTIȚIEI - ADMINISTRATIA NAȚIONALA A PENITENCIARELOR, cu sediul în B,-, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 313/CA din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, intimatul-pârât PENITENCIARUL SPITAL COLIBAȘI și intimatul - chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE- LA, cu sediul în Pitești,-, județul
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Grefier,
Red.
/4 ex/25.11.2008
Jud.fond:
Opinie separată
pentru respingerea recursului ca nefondat, deoarece sentința pronunțată este legală și temeinică, obligarea pârâtului PENITENCIARUL SPITAL Colibași să achite reclamantului sporul TBC de 50% pe perioada 24 octombrie 2004-31 martie 2003, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății, fiind conformă cu dispozițiile inserate în Ordinul nr.945/C/2003.
Potrivit anexei 1.1. pct.2 lit.c din Ordinul nr.945/C/2003 beneficiază de un spor de 50% din solda lunară sau din salariul de bază, personalul care își desfășoară activitatea în spitalele penitenciar cu secții de pneumoftiziologie precum și personalul aflat în același perimetru cu acestea.
Acordarea acestui spor se face în funcție de timpul efectiv lucrat, în sensul de prezență efectivă la lucru și nu de prezență în anumite locuri, precizate în buletinele de determinare prin expertizarea locurilor de muncă și procesele verbale încheiate de comisia special constituită.
Din acest punct de vedere Ordinul nr.945/C/2003 creează o diferență de tratament juridic între penitenciare și centrele de reeducare care au numai camere TBC sau -, pe de o parte și spitalele penitenciar cu secții de pneumoftiziologie și unitățile aflate în același perimetru pe de altă parte, situație în care se află reclamanții.
Așa fiind, pentru prima categorie se acordă sporul de 50% numai pentru timpul efectiv lucrat în camerele menționate pe când pentru cea de-a doua categorie, sporul se acordă pe toată perioada în care angajații se află la serviciu, indiferent de locul de muncă în care își desfășoară activitatea, condiția fiind să se afle în perimetrul respectiv.
Că este așa, se relevă că pentru cei care își desfășoară activitatea efectiv în camerele TBC, sporul este de 75% sau 100% în funcție de timpul efectiv lucrat în aceste condiții, pe când în situația analizată sporul este de numai 50%, pentru Penitenciarul Colibași situația fiind reglementată printr-o adresă din data de 26 martie 2004, datorită faptului că se află în același perimetru cu Spitalul Penitenciar Colibași care are secții de pneumoftiziologie.
Judecător,
,
Red./27.11.2008
GM/4 ex.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Dumitru
