Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1064/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1064
Ședința publică din 22 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S împotriva sentinței civile nr.217/18.02.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea, văzând că s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 Cod procedură civilă și nemaifiind formulate alte cereri, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de ață constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.217/18.II.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul C-S a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei C-S și a anulat pontajul pârâtei pe perioada 2 aprilie 2007-18 aprilie 2007, în ceea ce îl privește pe reclamant, a constatat că reclamantul a fost prezent la serviciu în perioada 2 aprilie 2007-18 aprilie 2007 și a obligat pârâta să-i achite reclamantului drepturile salariale pe perioada 2 aprilie 2007-18 aprilie 2007.
În motivare s-a reținut că prin ordinul 268/19.02.2007, a a fost aprobată noua structură organizatorică a aparatului propriu al direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, structură din care nu mai făcea parte și Serviciul de investigații fiscale.
În urma acestui ordin, pârâta a emis Decizia nr. 65/30.03.2007, prin care a stabilit că, de la 1 aprilie 2007, va funcționa în noua structură organizatorică aprobată prin Ordinul 268/2007.
Totodată, prin aceeași decizie pârâta l-a redistribuit pe reclamant, care până atunci funcționase la Serviciul de investigații fiscale din cadrul aparatului propriu, la Serviciul Colectare și executare Silită Persoane Juridice din cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Reșița.
În acest sens, pârâta i-a comunicat reclamantului adresa 108/30.03.2008, prin care i se aducea la cunoștință noul loc de muncă, unde trebuia să se prezinte din 1 aprilie 2007.
Potrivit art. 117 din Legea 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Legea 188/1999 nu conține dispoziții speciale în materia comunicării actelor între instituția publică și funcționarul public, astfel că în speță se aplică prevederile de drept comun din codul d e procedură civilă, respectiv art. 85-100.
Pârâta a susținut că i-a comunicat decizia sa nr. 65/30.03.2007, privind numirea lui pe un nou post încă de la 1 aprilie 2007, însă nu a făcut nicio dovadă în acest sens, potrivit art.85-100 din codul d e procedură civilă.
Pe adresa pârâtei 108/30.03.2007, de comunicare a deciziei sale 65/2007 apare mențiunea reclamantului de luare la cunoștință, mențiune datată 27 aprilie 2007, astfel că în mod greșit pârâta l-a trecut absent pe reclamant în perioada 2 aprilie-18 aprilie 2007, așa cum rezultă din fișa de pontaj a pârâtei pe luna aprilie 2007.
Prin urmare, reclamantul avea dreptul în această perioadă și la plata salariului, potrivit art.31 din Legea nr. 188/1999.
În consecință, în baza art.99 al.1 lit.b din Legea 188/1999, cu aplicarea art.85-100 Cod procedură civilă și art. 31 din Legea 188/1999, instanța a admis acțiunea, a anulat pontajul pârâtei pe perioada 2 aprilie 2007-18 aprilie 2007, în ceea ce îl privește pe reclamant, a constatat că pârâtul a fost prezent la serviciu în perioada 2 aprilie 2007-18 aprilie 2007 și a obligat pârâta să-i achite reclamantului drepturile salariale pentru această perioadă.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu a făcut dovada unor astfel de cheltuieli.
În cauză a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare recurenta invocă nelegalitatea și netemeinicia sentinței pentru că s-a admis acțiunea deși reclamantul nu a respectat prevederile art.7 din Legea nre.554/2004, întrucât prin Nota nr.6217/27.06.2007 emisă de C-S s-a stabilit faptul că reclamantul în mod clar a cunoscut că serviciul de investigații fiscale s-a desființat începând cu data de 01.04.2007 și că acolo nu mai avea ce face, neavând lucrări neterminate și cu bună știință nu s-a prezentat la noul loc de muncă.
Nota i-a fost comunicată reclamantului la data de 05.07.2007.
Reclamantul trebuia să conteste această Notă la autoritatea emitentă în termen de 30 de zile de la comunicare sa.
Reclamantul a formulat direct la instanță acțiunea în contencios și a solicitat anularea pontajului.
Față de aceste aspecte se invocă excepția lipsei procedurii prealabile administrative și se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate ca fiind nelegală și netemeinică și respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei recurenta arată că începând cu 2.IV.2007 reclamantul a fost numit în funcția publică la Serviciul colectare și executare silită persoane juridice din cadrul Administrației Finanțelor Publice a municipiului Reșița.
Reclamantul a avut cunoștință de această situație, acest lucru reieșind din nota explicativă a acestuia.
Cu toate acestea însă, având în vedere și faptul că la fostul loc de muncă, cea fost desființat, respectiv Serviciul de investigații fiscale, acesta nu a avut de lucru, și deci nu a desfășurat nicio activitate, și deci nu se justifică prezența acetsuia la fostul loc de muncă pentru terminarea lucrărilor, reclamantul neprezentându-se la noul serviciu.
De asemenea, în cererea de chemare în judecată reclamantul afirmă că pânâ în data de 27.04.2007 a desfășurat activitate la postul deținut anterior.
, față de cele afirmate de reclamant, în foaia colectivă de prezență, acesta a fost pontat prezent începând cu data de 19.04.2007, acest lucru evident, reieșind și din fișa de plată emisă acestuia.
Faptul că reclamantul nu este mulțumit de noul loc de muncă nu îl îndreptățește pe acesta la a nu se prezenta la serviciu, acesta cu rea-credință, și disimulând realitatea, se contrazice în afirmații și anume pretinde pe de o parte că nu a știut că a fost mutat în alt serviciu, iar pe de altă parte că nu a prezentat la noul looc de muncă, deoarece a rămas să-și finalizeze lucrările neterminate de la vechiul loc de muncă.
Totodată, se învederează că mutarea reclamantului pe postul nou, conform noii organigrame a C-S, nu este un caz singular.
Conform statului de funcții aprobat prin Ordinul nr.268/2007 cu modificările și completările ulterioare, s-a desființat Serviciul de investigații fiscale, iar personalulo din cadrul acestuia a fost redistribuit pe posturile vacante din cadrul altor structuri cu respectarea funcției publice și a nivelului de salarizare deținut anterior.
Menționează că în cadrul structurii de inspecție fiscală atât la nivelul aparatului propriu cât și la nivelul Administrației finanțelor publice a municipiului Reșița sau Administrația Finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii nu au existat posturi similare celui deținut de domnul.
Astfel, personalul C-S a fost repartizat conform noii organigrame, angajații începându-și de îndată activitatea pe funcțiile în care au fost distribuți, cu menținerea funcției publice și a drepturilor salariale avute anterior.
Consideră că în mod termenic și legal, reclamantul nu a fost pontat prezent în perioada 02.04.2007-18.04.2007.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este nefondat și se respinge, pentru că:
Privitor la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, în cauză, se constată că este nefondată pentru că prin acțiune nu se constestă măsurile dispuse de pârâtă prin nota nr.6217/27.VI.2007 privitoare la desființarea serviciului de investigații fiscale.
Cum decizia nr.65/30.III.2007 emisă de pârâtâ și prin care s-a dispus numirea reclamantului pe noul post, a fost comunicată reclamantului la data de 27.2007, conform mențiunii de luare la cunoștință de către reclamant, în mod legal au fost acordate acestuia drepturile salariale pe perioada 2.IV.2007- 18.IV.2007, anulându-se pontajul încheiat de pârâtă pe aceeași perioadă, cu constatarea prezentei acestuia la locul de muncă pe același interval.
În consecință, pentru motivele expuse criticile recurentei legate de absența reclamantului, pe perioada în litigiu sunt nefondate și recursul se respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C-S împotriva sentinței civile nr.217/18.II.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 22.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR pentru JUDECĂTOR
- - - - -
aflat în semnează
Președinte secție
GREFIER
Red.-23.2008
Tehnored. /4.11.2008/ 2 ex.
Primă instanță:Tribunalul C-
Judecători:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Victoria Catargiu, Mircea Ionel
