Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1090/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1090
Ședința din Camera de Consiliu de la 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu Judecător
- - - - Judecător
- - - - Președinte Secție
Grefier: -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 07 mai 2008, privind recursul declarat de reclamantul Sindicatul Solidaritatea D, împotriva sentinței nr. 4009 din data de 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 07 mai 2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru ziua de 14mai și ulterior pentru 21 mai 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.4009 din 29 octombrie 2007 Tribunalului Dolj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Solidaritatea D, în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor B, Ministerul Justiției, Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță C și MEF, prin DGFP D, având ca obiect drepturi bănești, fiind totodată respinse și excepțiile netimbrării acțiunii, a lipsei procedurii prealabile și cea a lipsei calității procesuale, invocate de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor.
În motivare, instanța a reținut excepția netimbrării nefondată, în baza art.18 din Legea 146/1997, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile nefondată în baza Legii 188/1999, care scutește funcționarii publici de a efectua procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor neîntemeiată, având în vedere raporturile dintre acestea și reclamanți.
Pe fond, acțiunea a fost apreciată neîntemeiată, avându-se în vedere dispozițiile art.6 din HG nr.1997/2004 și ordinul Ministrului Justiției nr.1832/2005, ordin abrogat și înlocuit de Ordinul Ministerului Justiției nr.972/C/11.04.2006, care a prevăzut în mod expres în art.11 că acordarea echipamentului se efectuează anual în natură până la data de 31 decembrie, stabilește că drepturile de echipament care nu au putut fi asigurate personalului în anul pentru care sunt prevăzute sunt considerate restanțe urmând ca în conformitate cu art. 38 din același ordin, restanțele la echipament să se acorde cu prioritate în anul următor, în natură.
De asemenea, potrivit art. 12 din HG nr. 1997/2004 și art. 4 alin.3 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 972/2006, trecerea la noua uniformă se face eșalonat, menținându-se criteriul de tranziție până la data de 31.12.2007.
Dispozițiile legale citate anterior stabilesc dreptul funcționarilor cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor la acordarea echipamentului în natură și obligația corelativă a penitenciarelor în asigurarea acestui echipament prevăzând însă în mod expres dreptul și obligația Administrației Naționale a Penitenciarelor de a asigura distribuirea în natură a acestui echipament, în anul următor în situația când nu a putut fi distribuit în anul pentru care a fost alocat.
În speța de față, așa cum rezultă din bonurile de consum și avizele de însoțire a mărfurilor depuse la dosar de pârâtul Penitenciarul d e Minori și Tineri C, pârâții au distribuit deja echipamentul aferent anului 2006 membrilor de sindicat ai reclamantului, îndeplinindu-și obligațiile stabilite de lege în sarcina acestora.
În aceste condiții având în vedere dispoz. art. 12 din HG1997/2004, citate anterior, instanța apreciază că în cauză nu se poate reține neexecutarea culpabilă a obligațiilor prevăzute de lege în sarcina pârâților în legătură cu distribuirea echipamentului către membrii de sindicat reprezentați de reclamant.
Este adevărat că potrivit art. 3 alin.3 din HG 1997/2004, restanțele la echipament se pot acorda și sub formă bănească, dacă nu a fost posibilă acordarea în natură în termenul legal însă, în condițiile în care aceeași hotărâre de guvern stabilește termenul de 31.12.2007 pentru acordarea în natură a echipamentului în discuție și în mod corect echipamentul a fost distribuit până la împlinirea acestui termen, cererea de acordare a echivalentului valoric nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 22.02.2008 reclamantul Sindicatul "Solidaritatea D" din cadrul Penitenciarului Craiova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal modificarea sentinței în baza art.304 pct.7,8 și 9 Cod pr. civilă, în sensul admiterii acțiunii, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, invocând în drept dispozițiile art.312 alin.5 Cod pr. civilă.
În motivare, s-a arătat că, față de considerentele instanței de fond aceasta trebuia să solicite dovezi pârâtelor din care să rezulte că a început acțiunea de distribuire a articolelor de echipament pentru anul 2006 și această acțiune s-ar putea încheia până la data de 31.12.2007.
S-a mai arătat că instanța nu a motivat dacă funcționarii publici cu statut special sunt îndreptățiți la distribuirea de către pârâți a echipamentului solicitat, că dispozițiile legale invocate, respectiv art.4 alin.3 din 927/C/2006 nu există, iar precizarea că trecerea la o nouă uniformă se face până la 31.12.2007 nu se regăsește în regulament.
Se mai apreciază că hotărârea instanței de fond nu este motivată în fapt și în drept și că nu au fost avute în vedere dispozițiile art.12 din 972/C/2006 și art.11,12 alin.1, art.13 și 16 din Regulamentul de aplicare al 972/C/2006.
La 18.03.2008, pârâtul Penitenciarul Craiovaa depus la dosar întâmpinare, invocând pe cale de excepție nulitatea recursului formulat de Sindicatul Solidaritatea D datorită nemotivării acestuia în termen conform art. 3021, art. 303 și art. 306 Cod pr. civilă.
Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca nelegal, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
La 9.05.2008 a fost depusă la dosar întâmpinare de către Ministerul Justiției, solicitând respingerea recursului ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
Analizând cauza în baza dispoz. art. 137 Cod pr. civilă, Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția nulității recursului, invocată de pârâtul Penitenciarul Craiova, aceasta va fi respinsă, avându-se în vedere faptul că, potrivit dispoz. art. 303 alin. 1 Cod pr. civilă recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, termen socotit de la comunicarea hotărârii potrivit dispoz. art. 303 alin. 2 Cod pr. civilă.
Din dovada de comunicare a hotărârii recurate către recurentul Sindicatul Solidaritatea D, nu rezultă însă data comunicării hotărârii, aceasta nefiind completată cu mențiunile privitoare la ziua, luna și anul comunicării și nefiind certificată această comunicare prin nume și semnătura agentului procedural (fila 44 dosar fond).
În aceste condiții, motivele de recurs depuse la dosar la 22.02.2008 de recurentul Sindicatul Solidaritatea D nu pot fi apreciate ca tardiv formulate, astfel încât excepția nulității recursului va fi respinsă.
Pe fond, Curtea apreciază recursul reclamantului Sindicatul Solidaritatea D nefondat, pentru următoarele considerente:
Așa cum corect a reținut instanța de fond, conform dispoz. art. 4 alin. 3 din nr. 972/C/2006 trecerea la noua uniformă se face eșalonat, până la data de 31.12.2007. Aceeași dispoziție este cuprinsă și în art. 12 din HG nr. 1997/2004.
Din actele depuse la dosar (filele 52 63) rezultă că distribuirea echipamentelor a început în anul 2006, continuând în anul 2007, către Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, astfel încât criticile recurentului referitoare la acest aspect sunt neîntemeiate.
Cea de a doua critică a recurentului se referă la nemotivarea în fapt și în drept a hotărârii instanței de fond în ce privește culpa pârâtelor la distribuirea echipamentelor solicitate și dreptul reclamanților la echivalentul bănesc al echipamentului neacordat.
Și această critică este nefondată, deoarece toate aspectele invocate în recurs au fost analizate detaliat, în fapt și în drept, de către instanța de fond, aceasta făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie, respectiv HG nr. 1997/2004 și nr. 972/2006.
În consecință, apreciind că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în baza art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului Sindicatul Solidaritatea D, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Sindicatul Solidaritatea D, împotriva sentinței nr. 4009 din data de 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2008.
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu - - | JUDECĂTOR 3: Elena Canțăr - - |
Grefier, |
red. Jud. S
Ex.2//15.07.2008
Jud. fond L
C
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Iuliana Rîciu, Elena Canțăr
