Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1108/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - funcț. publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1108
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 3: Artene
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Instituția Prefectului Județului B - prin prefect cu sediul în municipiul B, nr.1-3, județul B, Ministerul Administrației și Internelor B cu sediul în B, nr.1A, sector 1 și Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B cu sediul în municipiul B, nr.5, județul B, împotriva sentinței nr. 411 din 25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns reclamanta intimată, lipsă fiind recurenții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamanta intimată a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea nregistrată inițial la Secția civilă a Tribunalului Botoșani sub nr.4980/40/26.11.2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului B, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative obligarea acestora la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 1.01.2004 - 31.12.2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin încheierea de ședință din data de 21.01.2009, cauza a fost scoasă de pe rol întrucât reclamanta are calitatea de funcționar public și conform art.109 din Legea nr.188/1999 republicată a fost trimisă spre competentă soluționare Secției comerciale, contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Botoșani, fiind înregistrată pe rolul acesteia sub nr.838/40/18.02.2009.
În motivarea acțiunii a arătat reclamanta că a fost funcționar public în cadrul pârâtei și că aceste sporuri sunt prevăzute de art.29 din Legea nr.188/1999 modificată și că prin nr.OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
A mai arătat reclamanta că anterior introducerii acțiunii a solicitat pârâtei Instituția Prefectului Județului B, prin procedură prealabilă, acordarea acestor drepturi, însă solicitarea sa a fost refuzată.
În drept a invocat Constituția României, Legea nr.53/2004, Legea nr.188/1999 și Legea nr.554/2004.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâta Instituția Prefectului Județului Bas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată și a arătat că instituția este direct subordonată Ministerului Internelor Și Reformei Administrative B care nu i-a asigurat fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
Ministerul Economiei și Finanțelor B prin întâmpinarea depusă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative B prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii motivat de faptul că nici unul din actele normative cu caracter special în domeniul salarizării funcționarilor publici nu prevede acordarea drepturilor solicitate de reclamantă, Legea nr.188/1999 republicată fiind o lege cadru în materia raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici care nu prevede cuantumul acestor sporuri.
Prin sentința nr.411 din 25 martie 2009 Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor B și a admis acțiunea formulată de reclamantă obligând pârâții să acorde acesteia suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, sporuri aferente perioadei efectiv lucrată de reclamantă - funcționar public, pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, instanța a respins-o întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale, pârâtul având obligația ca prin rectificări bugetare să asigure fondurile bugetare pentru plata acestora.
emeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care prevede că salariul funcționarului public este compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ori, această componentă a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art.25 din aceeași lege a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Cum reclamanta a solicitat acordarea acestor sporuri pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006, instanța a obligat pârâții să plătească aceste sporuri, în raport de perioada efectiv lucrată, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, din acel moment, nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004 - 2006, instanța de fond a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 al. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
Față de lipsa prevederii acestor sporuri prin nr.OG 6/2007 privind salarizarea funcționarului public pentru anul 2007, instanța a constatat că dispozițiile unei ordonanțe nu pot înlătura o prevedere a legii în vigoare, întrucât abrogarea trebuie realizată doar în condițiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 24/2000 - respectiv, printr-un act normativ de același nivel sau superior.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții, criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului său, pârâtul Instituția Prefectului Județului Bas usținut că prin art.44 din OUG nr.92/2004 a fost suspendată aplicarea art.31 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999 care prevede acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare pe perioada 1.01.2004 - 31.12.2006, că potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.340/2004, republicată în 2008 activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, că pârâta este ordonator terțiar și nu poate dispune ordonanțarea unor fonduri care nu au fost alocate instituției de către Ministerul Administrației și Internelor.
În motivare, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a apreciat că în lipsa unor prevederi în conținutul legislației speciale a salarizării funcționarilor publici care să stabilească modul de calcul, condițiile acordării și cuantumul drepturilor salariale solicitate, acestea nu pot fi acordate la momentul actual neexistând suficiente elemente de individualizare a acestora.
În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Baa rătat că calitatea de ordonator principal de credite revine Ministerului Internelor și Reformei Administrative B, acesta având obligația să stabilească sumele necesare pentru salarii, cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite, că Ministerului Finanțelor Publice nu are această calitate, acestuia revenindu-i, potrivit legii, doar obligația de aprobare a statelor întocmite de ordonatorul principal de credite.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată nefondate recursurile.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamantei la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, începând cu data de 01.05.2005.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din nr.OUG 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arată clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democrată. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală.
sumelor în buget nu eop roblemă de acordare și existență a dreptului, ci doar de executare.
Împrejurarea că nu a fost prevăzut cuantumul exact al sporului prin hotărâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevăzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlăturat de instanță. Exercitarea reală a acestui drept, impune statului luarea unor măsuri pozitive printre care și măsura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei măsuri echivalând cu o ingerință în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumbă pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizată doar prin stabilirea cuantumului sporului, de către instanță. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar avea caracter nerezonabil și niciCurteanu constată motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar putea fi considerat excesiv.
În ce privește recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, Curtea observă că prin prerogativele pe care le are în ce privește fundamentarea bugetului, execuția bugetară și eventualele rectificări ale bugetului, această entitate justifică calitatea procesuală pasivă și în consecință a fost corect obligată la plată împreună cu celelalte părți.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Instituția Prefectului Județului B - prin prefect cu sediul în municipiul B, nr.1-3, județul B, Ministerul Administrației și Internelor B cu sediul în B, nr.1A, sector 1 și Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B cu sediul în municipiul B, nr.5, județul B, împotriva sentinței nr. 411 din 25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored
2ex/22.06.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Dana, Artene
