Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - funcț. publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1110
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 3: Artene
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții -, -, - și, toți cu domiciliul procesual ales la sediul Primăriei comunei nr.421, județul S, împotriva sentinței nr. 401 din 6.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenții, reclamanții intimați, G, și și pârâta intimată Primăria comunei - prin primar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că recurenții nu au timbrat legal recursul cu suma de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar mobil de 0,3 lei, deși au fost înștiințați în acest sens, așa cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar.
Instanța constată că din eroare recurenții au fost citați cu mențiunea timbrării și constatând recursul în stare de judecată în conformitate cu disp. art.150 Cod proc. civilă rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr.803/86 din 02.02.2009, reclamanții -, -, -, -, -, G și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria com. - prin primar, obligarea acesteia la acordarea tichetelor de masă în conformitate cu Legea nr.142/1998 sau echivalentul în lei, calculate la valoarea din ziua acordării, după cum a evoluat aceasta în timp, începând cu data de 17.05.2008 la zi și în continuare, proporțional cu timpul lucrat, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, în conformitate cu disp. art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.142/1998 "Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator. Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar"
Atât funcționarii publici cât și personalul contractual se încadrează în aceste prevederi legale.
Întrucât unele categorii de personal bugetar beneficiază de acest drept, încă de la apariția Legii nr.142/1998, alte categorii, printre care se află și reclamanții, sunt supuși unui tratament discriminatoriu, contrar prevederilor constituționale și a legii invocate.
Au mai arătat reclamanții că în art.1 alin.2 din nr.137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate și în exercitarea drepturilor economice, sociale și culturale (lit. e).
De asemenea, dispozițiile art.1 și art.2 din Legea nr.193/2006, prevăd că, societățile comerciale, regiile autonome, societățile și companiile naționale, instituțiile din sectorul bugetar, unitățile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care angajează personal pe baza de contract individual de muncă, pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou și a tichetelor de creșă, iar tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuieli de reclamă și publicitate, precum și pentru cheltuieli sociale.
Reclamanții au mai susținut că, atât timp cât au calitatea de salariați în cadrul Primăriei comunei, care reprezintă o instituție bugetară, făcând parte din sectorul bugetar, datorită alocării veniturilor de către stat prin organele abilitate, înseamnă că au dreptul să primească o alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, deoarece, prin încasarea unei asemenea alocații li se asigură o protecție privind securitatea muncii constând în posibilitatea de a le asigura hrana la locul de muncă, în condițiile în care angajatorul se află în imposibilitatea de a le oferi condiții în vederea asigurării hranei zilnice la locul de muncă.
Ca atare, acordarea tichetelor de masă, reprezintă prin însăși natura sa, o măsură de protecție privind securitatea la locul de muncă constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă, condiții pentru ca să fi avut posibilitatea de a le procura hrana direct de la locul de muncă.
Acordarea acestor tichete în funcție de voința angajatorului și anume includerea sau nu a sumelor în buget, constituie o restrângere a dreptului la protecția socială a reclamanților în raport cu alți salariați din sectorul bugetar.
În opinia reclamanților, prin neacordarea tichetelor de masă se încalcă principiul egalității între cetățeni și al excluderii privilegiilor și discriminărilor.
Prin încheierea de ședință din 5 martie 2009, instanța a disjuns cererea față de reclamanții care au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei com., respectiv, -, G și și a înaintat-o serviciului registratură în vederea formării unui nou dosar cu termen de judecată la data de 26 martie 2009.
Prin sentința nr.401 din 6 martie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanții -, -, -, - și.
În motivarea soluției, prima instanță a reținut următoarele:
Dreptul solicitat de reclamanți - tichete de masă - este reglementat prin Legea nr.142/1998, care la art.1 prevede că, "salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de mas".
La art.2 din același act normativ se arată că "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar".
Din examinarea celor două texte legale rezultă că acordarea tichetelor de masă se poate face (nu este obligatorie) doar în limita bugetelor existente.
Prin Decizia nr.14 din 18 februarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda mai multor categorii de angajați prin care și funcționarilor publici.
Art.2 din Hotărârea nr.5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, prevede că acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă se face prin clauze stabilite de comun acord, angajator - salariați, prin contractele colective de muncă.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs reclamanții arătând că hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 142/1998 și art.41 din Constituția României și că, prin neacordarea tichetelor de masă se creează o situație discriminatorie pentru ei, atâta timp cât alte categorii de salariați din sectorul bugetar beneficiază de tichete de masă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.
Potrivit art. 1 al. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Alineatul 2 al aceluiași articol stipulează că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli.
Rezultă din cuprinsul dispozițiilor legale învederate că acordarea tichetelor de masă constituie doar o facultate pentru angajator și în plus de aceasta, se acordă doar sub condiția cuprinderii lor în buget.
Prin legea tichetelor de masă nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept.
Potrivit prevederilor legilor bugetului de stat pentru perioada 2004 - 2007, respectiv Legea nr. 507/2003 - art. 46 alin. 4; Legea nr. 511/2004- art. 40; Legea nr. 379/2005- art. 24; Legea nr. 487/2006 - art. 18, în bugetele instituțiilor publice nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
importanța egalității în drepturi ca garanție constituțională art. 16 alin. 1 din Constituția României a stabilit că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea, iar în aceste domenii nici prin legi sau alte acte normative, nici prin acte de aplicare a normelor juridice nu se poate face vreo discriminare între salariați, care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.
Or, nu există nici o dispoziție legală care să acorde tichete de masă unor salariați ce își desfășoară activitatea în condiții identice cu reclamanții; dimpotrivă toți sunt tratați în mod identic, neprevăzându-se în bugete sume cu această destinație, așa cum s-a arătat mai sus.
Nu există astfel o încălcare a dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care se referă la interdicția oricărei discriminări cu privire la exercitarea vreunuia din drepturile fundamentale reglementate prin convenții ori protocoale adiționale.
Nu orice diferență de tratament constituie o discriminare.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, -, - și, toți cu domiciliul procesual ales la sediul Primăriei comunei nr.421, județul S, împotriva sentinței nr. 401 din 6.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/16.06.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Dana, Artene
