Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1150/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 1150/R/

Ședința publică din 12 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu

Grefier - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamanții G, toți cu domiciliul ales la av., cu sediul în P,-, județul A, precum și de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței nr. 423/CA din 12 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în-, sector 5 și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în G-ral.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurentul-pârât și intimatul-pârât, în baza delegație de la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-au depus din partea recurenților-reclamanți concluzii scrise.

Reprezentanta recurentului-pârât și intimatului-pârât MIRA depune la dosar un tabel de la compartimentul juridic, adresele nr. 22417 din 29.10.2008 și nr. - din 03.11.2008 emise de - Arată că numitul a lucrat la unitatea pârâtă până în anul 2005, însă nu a beneficiat de primă de vacanță. Arată că toți reclamanții au beneficiat de prima de vacanță mai puțin și. Nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.

Reprezentanta recurentului-pârât și intimatului-pârât MIRA, având cuvântul pe recursul declarat, solicită admiterea lui, modificarea în parte a sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii pentru cei trei reclamanți menționați mai sus. Pe recursul reclamanților, având cuvântul solicită respingerea acestuia ca nefondat pentru motivele invocate în întâmpinarea aflată la dosar și susținută oral în ședință.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 19 martie 2008, reclamanții G, au chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului A, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru obligarea primului pârât la plata drepturilor reprezentând prime de vacanță pe perioada 2004 - 2006 și spor de fidelitate pe anul 2005, actualizate cu coeficientul de inflație la data plății, în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de polițist și timpul efectiv lucrat.

De asemenea au solicitat obligarea celorlalți pârâți să asigure fondurile necesare plății drepturilor solicitate.

În motivarea acțiunii - au susținut că sunt angajați la pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului A având statut de polițiști fiind îndreptățiți potrivit art.37 alin.2 din OG nr.38/2003, art.33 din Legea nr.188/1999 la plata primei de vacanță.

Pe perioada 2004 - 2006 pârâtul nu le-a achitat drepturile ce li se cuvin în baza acestor reglementări, determinându-i la acțiune.

Deosebit pârâtul nu le-a plătit nici sporul de fidelitate reglementat prin art.6 din OG nr.38/2003, în raport cu vechimea în muncă pe anul 2005.

Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a chemat în garanție Ministerul Finanțelor pentru ca în situația în care va cădea în pretenții, să fie obligat să asigure fondurile necesare plății drepturilor evocate.

Tribunalul Argeș - Secția civilă, contencios administrativ și fiscal prin sentința nr.423/CA/12 septembrie 2003 admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului A să achite reclamanților sporul de fidelitate prevăzut de art.6 din OG nr.38/2003 în condițiile prevăzute prin ordinul ministerului d e interne, pe anul 2005, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății, calculat în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut statutul de polițist și timpul efectiv lucrat.

Totodată a obligat pe pârârtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative să asigure fondurile necesare efectuării plății.

Ca să pronunțe această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanții sunt angajați la pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului A ca polițiști, având calitatea de funcționari publici cu statut special.

Potrivit art.33 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat, dispoziție reluată de art.37 alin.2 din OG nr.38/2003 referitoare la salarizare și alte drepturi ale polițiștilor.

Instanța a motivat că acest drept nu a mai fost însă acordat funcționarilor publici norma înscrisă în art.33 din Legea nr.188/1999 fiind suspendată prin OUG nr. 33/2001, prin art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006, suspendarea operând până la 31 2006.

În raport de dispozițiile art. 53 din Constituție care îngăduie restrângerea exercițiului unor drepturi numai prin lege și numai în anumite situații strict și limitativ prevăzute de legea fundamentală, instanța a apreciat că suspendarea dispozițiilor privind acordarea primei de concediu de odihnă, prin acte normative subsecvente, contravine principiului protecției juridice a drepturilor omului.

În altă ordine de idei a observat că un drept câștigat de reclamanți prin normele legale invocate, nu putea fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași forță juridică, lucru ce nu s-a întâmplat în cauză, fiind astfel încălcat un alt principiu de drept unanim recunoscut.

În legătură cu perioada pentru care reclamanții sunt îndreptățiți să primească acest drept, instanța a reținut că problema a fost dezlegată de instanța supremă care a stabilit că li se cuvine pe anii 2004 - 2006.

Dreptul la plata sumelor respective a fost însă reglementat ulterior prin OUG nr.146/2007 care prevede în mod concret termenele de plată și anii pe care se efectuează plata, iar pârâtul a luat toate măsurile pentru a pune în executare acest act normativ.

În această situație instanța a apreciat că acțiunea reclamanților pentru plata drepturilor reprezentând prima de concediu de odihnă neîncasată pe anii 2004 - 2006 este lipsită de interes.

În altă ordine de idei a motivat că potrivit art.6 din OG nr.38/2003 reclamanții sunt îndreptățiți să primească și un spor de fidelitate în funcție de vechimea în muncă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Ca și în cazul primei de concediu de odihnă și acest drept a fost suspendat la plată prin OUG nr.118/2004, plata fiind reluată începând cu anul.2006.

Cu aceleași argumente ca în cazul primei de concediu de odihnă instanța a reținut că pretenția formulată este întemeiată, pârâtul angajator urmând să plătească sumele cuvenite cu acest titlu iar pârâtul Ministerul Internelor Reformei Administrative în calitate de ordonator principal de credite, să asigure fondurile necesare pentru efectuarea plăților.

Instanța a găsit însă că cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi primită, pentru că acesta răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor de credite ale acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale.

Pe de altă parte, acest minister asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale ale funcționarilor publici în limita sumelor aprobate de lege, însă nu are atribuții de repartizare a fondurilor, aceasta fiind prerogativa guvernului.

Reclamanții și pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului A au declarat recurs - împotriva sentinței de mai sus pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul art.304 pct.9 și art. 3041Cod pr.civilă după cum urmează:

Reclamanții au susținut că instanța de fond a considerat greșit că nu au interes în solicitarea plății drepturilor cu titlu de primă de concediu denodihnă pe perioada 2004 - 2006, față de reglementarea conținută de OUG nr.146/2007 prin care s-au stabilit termenele de plată și anii pentru care se face.

Din acest punct de vedere reclamanții au susținut că instanța a încălcat art.2 alin.3 din actul menționat care prevede posibilitatea acordării drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, într-o singură tranșă.

În consecință au interesul admiterii acțiunii pentru efectuarea plății într-o singură tranșă și nu eșalonat așa cum prevede art.2 alin.1 pe care instanța și-a întemeiat soluția.

Pârâtul a criticat sentința în legătură cu obligarea sa la plata sporului de fidelitate pe anul 2005 reclamanții, și motivat de faptul că aceștia nu sunt angajații săi așa cum rezultă din cuprinsul adresei depusă la dosar pe care instanța a ignorat-

Recursul declarat de reclamanți este nefondat.

Prin OUG nr.146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006 s-a reglementat modul de plată a primelor de concediu restante către funcționarii publici inclusiv către cei cu statut special.

Actul normativ nu a condiționat plata acestor drepturi de existența unor hotărâri judecătorești iar în art.2 alin.1 s-a prevăzut modalitatea de plată: sume, ani.

Așa fiind instanța a reținut corect că acțiunea este lipsită de interes, nefiind necesară stabilirea printr-o hotărâre judecătorească a unei obligații de plată ce derivă dintr-un act normativ.

Este adevărat că alin.3 al aceluiași articol prevede posibilitatea acordării acestor drepturi într-o singură tranșă dacă sunt stabilite prin hotărâre judecătorească executorie, obținută după intrarea în vigoare a ordonanței.

În cauză, pârâtul a trecut deja la executare, plătind reclamanților drepturile pe anul 2004 și a făcut demersuri pentru obținerea fondurilor necesare achitării în continuare a acestor drepturi conform ordonanței.

Prin urmare rezultă că acțiunea în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești a fost promovată de reclamanți în plin proces execuțional ceea ce nu se impunea față de poziția pârâtului.

În concluzie prin hotărârea pronunțată tribunalul a aplicat corect legea și a dat o apreciere justă probelor administrate, susținerile reclamanților din recurs fiind nefondate.

Recursul declarat de pârât este fondat, cu actele noi depuse în recurs făcându-se dovada că reclamanții și nu sunt angajații săi, prin urmare nu putea fi obligat la plata sporului de fidelitate pe anul 2005 către aceștia.

În privința reclamanților, realațiile prezentate nu sunt clare, menționând pe de o parte că nu este angajatul său iar pe de altă parte că s-a transferat la. A, baza de calcul pentru prima de vacanță fiind trimisă la Oficiul Român pentru.

Prima instanță a dispus oricum obligarea pârâtului la plata acestor drepturi funcție de vechimea în muncă și timpul efectiv lucrat de fiecare reclamant.

Prin urmare, problema care se pune relativ la calitatea de angajat a unora dintre reclamanți pe perioada anului 2005 este una de executare, în situația în care evidențele certe ale pârâtului vor releva lipsa acestei calități,nu vor primi sumele respective.

În concluzie, urmează să respingă recursul introdus de reclamanți și în baza art.312 Cod pr.civilă, să admit, recursul introdus de pârât să se modifice în parte sentința, înlăturând obligarea acestuia la plata drepturilor față de reclamanții și, menținând în rest sentința.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanții G, toți cu domiciliul ales la av., cu sediul în P,-, județul

Admite recursul pârâtului MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A, în sensul că modifică în parte sentința și înlătură obligarea acestuia la plata drepturilor față de reclamanții și.

Menține în rest sentința.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/2 ex.

17.12.2008

jud fond.

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1150/2008. Curtea de Apel Pitesti