Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1151/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1151/R/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 989 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Râmnicu V,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, consatând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă potrivit dispoz. art. 242 pct. 2 cod.pr.civilă, reține cauza spre soluționare.
După strigarea cauzei s- prezentat consilier juridic pentru recurenta-pârâtă și a depus la dosar delegație de reprezentare și un set de acte.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâta DIRECTIA DE MUNCĂ ȘI PROTECTIE SOCIALĂ (), solicitând instanței obligarea acesteia la plata sporului pentru condiții vătămătoare în cuantum de 10 % din salariul de bază, începând cu data de 1 martie 2006, până în prezent, și pentru viitor.
In motivarea acțiunii, reclamanta a învederat, în principal, că prin cererea prealabilă înregistrată la nr.3688/29.05.2008, a solicitat conducerii autorității publice pârâte plata sporului pentru condiții vătămătoare, conform art.16 din nr.OG6/2007 și art.14 din nr.OG10/2007, însă pârâta a refuzat să soluționeze cererea în termenul legal de 30 de zile.
A precizat, că Societatea Națională de Radio - Comunicații -Sucursala B, a emis pârâtei Buletinul de al Radio Electric nr.302/3457/28.02.2006, prin care s-a constatat că densitatea de putere echivalentă pentru unda plană, mediat la 6 minute are valoarea de 10,130 W /mp, pentru de frecvență 10 - 400, depășindu-se astfel nivelul maxim admis pentru densitatea de putere a electromagnetic, pentru timp de expunere în valoare de 10 W /, conform anexei nr. 76 din Normele Generale de Protecție a, cât și Tabelul nr. 2 din HG.nr.1136/2006.
In consecință, de la data, emiterii acestui buletin de (1.03.2006),pârâta avea obligația acordării sporului pentru condiții vătămătoare de 10 % din salariul de bază pentru toți salariații săi.
In susținerea acțiunii, reclamanta a anexat la aceasta înscrisuri. Acțiunea a fost legal timbrată conform înscrisului de la fila 10 dosar.
Pârâta, prin concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, motivat, în esență,pe argumentele ce urmează:
Nu poate să plătească acest spor,întrucât sumele solicitate nu au fost prinse în buget și nici aprobate de Ministerul Muncii.
Buletinul de al nr.302/3457/28.02.2006, nu poate fi acceptat ca real,. V neavând posibilitatea să plătească acest spor.
A susținut, că pe clădirea în care își desfășoară activitatea sunt amplasate mai multe antene aparținând mai multor servicii, care servesc telecomunicațiilor guvernamentale speciale, secretizate, videoconferințelor și pentru semnalizarea unor situații de urgență.
In urma buletinului de analiz, s-a ajuns la concluzia, că sănătatea angajațilo, ar putea avea de suferit de pe urma radiațiilor emise de antenă, justificându-se astfel acordarea sporului de 10 %.
Conform prevederilor art.4 alin.1- 4 din Legea nr.500/2002, pârâta nu a fost în culpă pentru neacordarea acestui spor, întrucât nu a avut prevăzute în buget sumele necesare.
Prin Sentința nr.987/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlceaa fost admisă acțiunea formulată de către reclamantă și s-a dispus obligarea pârâtei Direcția de Muncă și Protecție Socială V de a-i plăti sporul pentru condiții vătămătoare, în cuantum de 10% din salariul de bază, începând cu data de 01.03.2006, la zi și pe viitor.
Pentru a hotărî în acest mod, în considerene a reținut că din Buletinul de ai nr.302/3457 din 28.02.2006, întocmit de Societatea Națională de - Sucursala B, a reieșit că la densitatea de putere echivalentă pentru unda plană, mediat la 6 minute, are valoarea de 10,130 W pentru de frecvență 10-400, astfel că nivelul maxim admis de 10 W /, este depășit(filele 6 - 8 dosar ).
Potrivit art.16 alin.1 și 3 din nr.OG2/2006 și art.16 alin.1 și 3 din nr.OG6/2007, privind reglementarea drepturilor salariale și ale altor drepturi ale funcționarilor publici pe anii 2006 și respectiv 2007, sporul pentru condiții vătămătoare de până la 10 % din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență,produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj.
Locurile de muncă pentru care se acordă acest spor, se stabilesc pe baza buletinelor de determinare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Față de aceste dispoziții legale și de rezultatul lor efectuate de către Societatea Națională de, tribunalul reține că acțiunea reclamantei este întemeiată, fapt pentru care a admis și dispus obligarea pârâtei să acorde, sporul pentru condiții vătămătoare în cuantum de 10 % din salariul de bază, începând cu 01.03.2008, la zi și pe viitor.
Împotriva acestei soluții, pârâta a formulat recurs în termen legal, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în sensul că, soluția a fost pronunțată, fără a se ține cont de faptul, că nu poate plăti acest spor funcționarilor publici, întrucât sporul nu a fost prins în bugetul de stat și nu a fost aprobat de Ministerul Muncii.
A precizat, că pe clădirea în care își desfășoară activitatea, sunt amplasate mai multe antene, ce aparțin diverselor servicii, inclusiv Serviciului de Telecomunicații Speciale ( ce servește telecomunicațiilor guvernamentale speciale secretizate, videconferințelor și pentru semnalizarea unor situații de urgență), ajungându-se la concluzia, că sănătatea angajaților, ar putea avea de suferit de pe urma radiațiilor emise de antenă, justificându-se acordarea sporului solicitat, cu atât mai mult, cu cât acesta este primit de salariați Prefecturii V și Consiliului Județean V, cu care lucrează în aceeași clădire.
A invocat ca temei de drep, în susținerea acestei critici, dispozițiile art.4 alin.1,2,3 și 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, care stipulează: legea bugetară anuală, prevede veniturile și cheltuielile bugetare; sumele aprobate, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite; cheltuielile se fac, numai în limitele creditelor bugetare aprobate; utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele aprobate, atrage răspunderea celor vinovați, etc.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, după cum se va explicita în considerentele ce vor urma.
Astfel, după cum se poate observa din motivarea recursului, recurenta recunoaște, că au fost depășite limitele legale de radiații emise de antene și că salariații ar trebui să beneficieze de acest spor, în condițiile în care ceilalți ocupanți ai clădirii, primesc acest spor, însă pretinde, că nu dispune de posibilități financiare.
Legea însă, nu condiționează acordarea acestui drept, de acest criteriu, ci de existența condițiilor vătămătoare, în care funcționarii publici, își desfășoară activitatea.
Art.16 alin.1 și 3 din OG nr.2/2006 și art. 16 alin.1 și 3 din OG nr.6/2007, stipulează că " sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorizațiilor și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecven, produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj".
Recurenta avea obligația să țină cont de aceste dispoziții legale.
Aceasta, în baza determinărilor pe bază de, trebuia să stabilească dreptul și să întocmească proiectul de buget, în consecință, la momentul stabilit de actele normative.
Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 989 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Râmnicu V,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
ex.
18.12.2008
jud fond.E
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu
