Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 122/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 122
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâții INSPECȚIA cu sediul în B,- și MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI cu sediul în B, str. -. - nr. 2-4, sect. 1 împotriva sentintei nr. 2451/5.11.2007, pronunțată de Tribunalul B în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, str. -. - nr. 3 jud.B și pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B cu sediul în B, str. - -. 1B, jud.
Recursuri timbrate cu câte 2 lei taxă judiciară de timbru conform chitanțelor nr. 36114/2008 și40283/2008 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă și intimatul pârât Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă B reprezentați de consilier juridic -, lipsind recurentul pârât MINISTERUL MUNCII, Solidarității Sociale și Familiei și intimata reclamantă -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care;
Consilier juridic - arată că nu mai are cereri de formulat în cauză, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acorda cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic - având cuvântul pentru recurenta Inspectia, reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției, excepție respinsa fara temei legal de prima instantă.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei arată că este de acord cu admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentinta nr. 2451 din 5 noiembrie 2007, Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, au fost respinse excepțiile invocate de pârâții
- 2 -
și Inspecția B și admisă cererea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Inspecția, Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă B și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse B și obligați pârâții la plata sporului de confidențialitate și mobilitate de 30 % de la data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în ce privește excepția lipsei competenței materiale invocată de, aceasta este neîntemeiată având în vedere faptul că reclamanta are calitatea de consilier juridic în cadrul ITM B, autoritate administrativă locală și în raport de dispozițiile art.10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, republicată, Tribunalul Buzău este competent să soluționeze cauza, astfel că instanța a respins excepția.
In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de și Inspecția, instanța a respins-o ca neîntemeiată, având în vedere calitățile de ordonator principal, respectiv secundar de credite ale acestora.
Pe fondul cauzei, se reține prin sentință că acțiunea este întemeiată, deoarece reclamanta este consilier juridic începând cu data de 20.05.2004, așa cum rezultă din adeverința nr. 2503 din 2 octombrie 2007 a Colegiului Consilierilor Juridici și în exercitarea atribuțiilor funcției de consilier juridic, reclamantei îi revine obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității sale, conform art. 16 din Legea nr. 514/2003, precum și aceea de a se deplasa la toate instanțele judecătorești la care sunt procese și în care parte este ITM B, drepturile solicitate de către reclamantă, respectiv sporul de mobilitate și confidențialitate, sunt prevăzute de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 514/2003, art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic și art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003, în temeiul cărora instanța a admis acțiunea.
Impotriva sentinței,au declarat recurs pârâții Inspecția și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
In recursul declarat, Inspecția critică sentința primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând într-un prim motiv de recurs că, hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond reținând greșit că în exercitarea funcției de consilier juridic reclamantei îi revine obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității sale, conform art. 16 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, precum și aceea de a se deplasa la toate instanțele judecătorești la care sunt procese și în care parte este
Această interpretare dată de instanța de fond, este greșită, arată recurenta, deoarece pentru funcționarii publici numiții în condițiile legii, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici și în care drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, sunt expres și exhaustiv prevăzute de lege, printre care nu este prevăzut dreptul de mobilitate și confidențialitate și în baza prevederilor OG nr. 6/2007, consilierii juridici având statutul de funcționar public nu pot beneficia de aceste sporuri, deoarece cadrul legal nu prevede sporul de mobilitate, iar sporul de confidențialitate este prevăzut numai pentru anumite categorii de funcționari publici, în acest sens pronunțându-se și Inalta C de Casație și Justiție, prin decizia nr.
- 3 -
LXXVIII ( 78), prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Arată recurenta că potrivit art. 6 din Legea 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, raportate la disp. art. 60 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 și art. 117 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici, prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din Codul muncii.
Prin al doilea motiv de recurs, reinvocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspecției, excepție care în mod greșit a fost respinsă de prima instanță, pentru argumentele invocate și prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In recursul declarat pârâtul Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, critică sentința primei instanțe, invocând dispozitiile art. 304 pct.9 și 3041pr.civilă, arătând într-un prim motiv de recurs că, în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a, situație în care erau aplicabile disp. art. 3 alin. 1 pr.civilă, coroborat cu art. 10 din Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ, potrivit cărora Curtea de apel judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităților și instituțiilor centrale, astfel încât pe cale de consecință competența materială în vederea soluționarii cauzei întemeiată pe art. 29 alin. 1 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, revenea Curților de apel.
Totodată potrivit art. 1 din Legea nr.108/1999, pentru înființarea și organizarea Inspecției, Inspecția este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, având sediul în B, și are în subordine Inspectoratele teritoriale de muncă, unități cu personalitate juridică și care stau în instanță în nume propriu, iar potrivit art. 20 alin. 1 lit. l și j din Regulamentul de organizare și funcționare al Inspecției muncii, aprobat prin HG nr.767/1999, Inspectorul General al Inspectiei, elaborează proiectul de bugeturi și cheltuieli al Inspectiei munci și aprobă bugetele de venituri și cheltuieli pentru Inspectoratele teritoriale, situație în care era întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive și a competenței materiale.
Printr-un alt motiv de recurs se arată că, instanța de fond a apreciat greșit, că în cauza dedusă judecății, consilierul juridic- funcționar public are dreptul să negocieze acordarea unor drepturi, decât cele prevăzute prin lege, funcționarii publici potrivit art. 29 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, au dreptul la un salariu compus din: salariu de bază, spor pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, în compunerea salariului neintrând sporul de mobilitate și confidențialitate, instanța de fond neobservând că sporul de confidențialitate și mobilitate, exced drepturilor acordate prin legile în vigoare funcționarilor publici și în mod greșit instanța de fond a apreciat și organizarea că exercitarea profesiei de consilier
- 4 -
juridic este reglementată și de Statutul profesiei de consilier juridic, Statut care nu a fost aprobat printr-o lege.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea cererii reclamantei.
Curtea, examinând sentinta, prin prisma criticilor din cele două recursuri, în raport de actele și lucrările dosarului, și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:
In ce privește recursul declarat de Inspecția
Primul motiv de recurs, că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, este fondat.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate fi numit în funcție, sau angajat în muncă, în condițiile legii, art. 3 din actul normativ, stabilind expres și diferențele de statut aplicabil, menționând că are statutul funcționarului public, consilierul juridic numit în funcție, potrivit funcției și categoriei acesteia, pe când consilierul juridic angajat în muncă, are statut de salariat, de aici rezultând regimurile juridice diferite aplicabile celor două categorii de consilieri juridici.
Dispozițiile art. 60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, referitoare la plata sporurilor de mobilitate și confidențialitate, sunt aplicabile exclusiv consilierilor juridici, având statut de angajat, în baza unor contracte individuale de muncă, ele nu se aplică și consilierilor juridici numiti în funcție, aceștia având potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 514/2003, statutul de functionari publici și în acest caz este vorba de raporturi de muncă ce își au izvorul într-un contract de drept public, unde libertatea contractuală a părtilor, este în cea mai mare parte suplinită de legiuitor, astfel încât negocierea individuală nu este posibilă.
Cum intimata-reclamantă, are statutul de funcționar public în cadrul ITM B, îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999, republicată, privind Statutul functionarilor publici și din dispozițiile acestei legi nu rezultă că, consilierii juridici - funcționari publici au dreptul la sporul de mobilitate și de confidențialitate, iar dispozitiile art.60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, referitoare la plata sporurilor de mobilitate și confidențialitate, sunt aplicabile numai consilierilor juridici, având statutul de angajați în baza unor contracte individuale de muncă, astfel încât intimata-reclamantă nu avea dreptul la sporul de mobilitate și confidențialitate, acordarea acestor drepturi prin sentința recurată, excede dispozițiilor legale aplicabile în materie.
In consecință, în mod greșit prin sentința recurată a fost admisă acțiunea intimatei - reclamante și obligați pârâții la plata sporurilor de confidențialitate și mobilitate de 30 %, către intimată.
C de al doilea motiv de recurs, vizând exceptia lipsei calității procesuale pasive a Inspecției, este nefondat.
Inspecția are calitate procesuală pasivă, ea fiind ordonator secundar de credite.
- 5 -
Pentru aceste considerente, recursul declarat de Inspecția se privește ca fondat și în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.9 pr.civila, coroborat cu art. 312 alin. 1 și 2 pr.civila, va fi admis ca atare și pe cale de consecință se va modifica în parte sentința, în sensul că se va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, menținându-se dispozitiile sentinței privind respingerea excepțiilor.
Cu privire la recursul formulat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
Critica adusă sentinței,vizând greșita respingere a excepțiilor, privind lipsa calității procesuale pasive a și a excepției necompetenței materiale a instanței, este nefondată.
In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a, corect și legal a fost respinsă de către prima instanță, recurentul având calitatea de ordonator principal de credite și în situația admiterii acțiunii avea obligația alocării fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale.
Referitor la competența materială, critica adusă sentinței este nefondată, în speță prin acțiune s-a solicitat acordarea drepturilor privind sporurile de mobilitate și confidențialitate și nu anularea actului administrativ emis de o autoritate publică centrală, respectiv, situație în care potrivit dispozițiilor art.2 alin. 1 pct. 1 lit. d, intimata reclamantă fiind funcționar public și acțiunea privind acordarea drepturilor salariale, este de competența materială a tribunalului.
Pentru aceste considerente, corect și legal prima instanta a respins ca neîntemeiate, cele două excepții.
Criticile aduse pe fondul litigiului, vizând greșita admitere a acțiunii intimatei reclamante și obligarea recurentului și a celor doi pârâți la plata sporului de mobilitate și confidențialitate de 30 %, către intimată, sunt fondate, pentru aceleași considerente arătate la analiza motivului de recurs, invocat pe fondul litigiului de către Inspecția.
Dispozitiile art. 60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, referitoare la plata sporurilor de mobilitate și confidențialitate, sunt aplicabile exclusiv consilierilor juridici având statut de angajați,în baza unor contracte individuale de muncă, ele nu se aplică și consilierilor juridici numiți în funcție și care potrivit disp. art. 3 din Legea nr. 514/2003, au statutul de funcționari publici, intimata-reclamantă fiind consilier juridic-funcționar public la ITM B și în această calitate nu i se cuveneau drepturile constând în sporurile de mobilitate și confidențialitate de 30 %, acordate prin sentința recurată, considerente pentru care în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.9 coroborat cu art. 312 alin. 1 și 2 Cod pr.civilă, se va admite și recursul declarat de ( fost ) și pe cale de consecință se va modifica în parte sentința, în sensul că se va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței, privind respingerea excepțiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
- 6 -
Admite recursurile declarate de pârâții Inspecția și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei B, împotriva sentintei nr. 2451 din 45 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ și în contradictoriu cu intimata-reclamantă -- și intimatul pârât Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă B și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține dispozițiile sentinței, privind respingerea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTORI,
- - - - - - -
fiind în concediu de odihnă
se semnează de
Președinte instanță,
GREFIER,
red. EC/HV
3 ex./31.01.2008
fd. Trib. B -
fd. -,
Operator de date cu caracter personal-
numar notificare 3120
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
