Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1227/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1227
Ședința publică din data de 4 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Petrovici
JUDECĂTOR 2: Monica Niculescu
JUDECĂTOR 3: Diana Bulancea
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO, împotriva sentinței civile nr. 513/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă Direcția Generală de Poliție a Municipiului B, reprezentată de consilier juridic -, cu delegație depusă la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează că intimații-pârâți au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinări.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul atât pe excepția nulității recursului invocată de intimații-pârâți, prin întâmpinare, cât și pe fondul recursului.
Intimata-pârâtă DGPMB, prin consilier juridic în temeiul art. 3021alin.1 lit. b din proc.civ. solicită admiterea excepției nulității recursului având în vedere că recurenta-reclamantă nu a înțeles să indice care este hotărârea pe care înțelege să o atace. Pe fondul recursului solicită respingerea lui, ca nefondat și, pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală sentința civilă atacată.
Curtea reține cauza în pronunțare atât pe excepția nulității recursului invocată de intimații-pârâți, prin întâmpinare, cât și pe fondul recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 513/2009 a Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, acțiune prin care reclamanta solicitase obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării prin neacordarea majorărilor salariale de 5% începând cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, plata dobânzii legale până la efectuarea plății, indexarea sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului la despăgubire și până la momentul efectuării plății efective a drepturilor salariale, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în dosarul personal.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că eclamanta a fost, în perioada pentru care pretinde drepturile salariale, funcționar public cu statut special angajat la pârâta.
Tribunalul a reținut că reclamanta nu se încadrează în sfera de aplicare a art. 39 din OG nr. 6/2007 modificată prin Legea nr. 232/2007, nefăcând parte din categoriile de personal indicate în mod limitativ de acest act normativ, nefiind funcționar public preluat de MEF de la.
În egală măsura, reclamanta nu se încadrează nici în sfera de aplicare a art. 1 din OG nr. 10/2007, care se referă personalul contractual și personalul care ocupă funcții de demnitate publică, deci nu poate fi aplicabil polițiștilor.
unei situații discriminatorii pentru acordarea unor creșteri salariale diferite pe categorii de bugetari, mai arată tribunalul, nu poate constitui temei pentru admiterea cererii reclamantei, având în vedere nenumăratele decizii în acest sens ale Curții Constituționale, nr. 818-821/2008.
Față de pârâtul MAI, acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, reținându-se că raporturile de serviciu ale reclamantului sunt legate cu pârâta DGPMB.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO, solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului său, reclamanta a arătat că Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea OG nr. 6/2007, modificând art. 39 alin. 2 al acestuia, prevede majorări salariale pentru toți funcționarii publici.
Pe de altă parte, arată reclamanta în recursul său, potrivit art. 43 din OG nr. 38/2003 salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în această ordonanță sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea din sectorul bugetar, în speță, majorarea salarială urmând a se face în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 232/2007, care, modificând art. 48 din OG nr. 6/2007, stipulează că "prezenta ordonanță se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 republicată, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar.
Nu poate fi primită opinia părții adverse și a instanței de fond, mai arată recurenta, potrivit căreia ar solicita extinderea sferei de aplicare a altor dispoziții legale și categoriei din care face parte reclamanta, întrucât există dispoziție clară chiar în actul normativ ce reglementează salarizarea polițiștilor, potrivit căreia indexarea salariilor se face în baza dispozițiilor legale privind personalul din sectorul bugetar.
Recurenta a criticat, de asemenea, sentința tribunalului din perspectiva admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a MAI, fără însă a-și argumenta critica.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 28 aprilie 2009, intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI a invocat în principal excepția nulității cererii de recurs, în temeiul art. 137 alin. 1 și art. 3021alin. 1 lit. b pr.civ. întrucât nu indică hotărârea judecătorească pe care reclamanta o atacă.
Cu privire la fondul pricinii, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că, potrivit art. 48 din OG nr. 6/2007, această ordonanță se completează cu alte acte normative și nu actele respective cu prezenta ordonanță. În art. 2 din OG nr. 6/2007 se prevede expres că această ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999, or reclamanta a fost numită în temeiul Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.
Prin propria întâmpinare, intimatul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR a invocat, la rândul său, excepția nulității cererii de recurs, fundamentat pe aceleași considerente cu ale intimatei DGPMB.
Pe fondul recursului, reiterează Decizia nr. 819/2008 a Curții Constituționale și considerentele acesteia, ca temei pentru păstrarea soluției primei instanțe.
Examinând mai întâi excepția nulității recursului, invocată de ambii intimați în considerarea disp. art. 137 alin. 1 raportat la art. 3021alin. 1 lit. b pr.civ. Curtea o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel, potrivit disp. 3021alin. 1 lit. b pr.civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, printre altele și "indicarea hotărârii care se atacă".
Curtea apreciază că în speță sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele pentru Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 176/2005, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate dispozițiilor art. 3021alin. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă, constatând că textul de lege atacat este neconstituțional în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar", precum și - dacă recurentul locuiește în străinătate - "domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul".
Chiar dacă se referă la art. 3021alin. 1 lit. a pr.civ. considerentele de neconstituționalitate se verifică și în privința lit. b, Curtea reținând că elementele vizate de lit. a "se regăsesc în totalitate în actele dosarului în care s-a pronunțat hotărârea care face obiectul căii de atac, că nu sunt indispensabile pentru identificarea acestei hotărâri și că nici nu sunt menționate în dispozitivul hotărârii atacate".
Prin urmare, esențial este ca hotărârea atacată să poată fi identificată, or, în prezenta cerere de recurs a fost indicat numărul de dosar în care s-a pronunțat sentința recurată, iar prin atașarea dosarului de fond, aceasta a fost identificată cu ușurință.
Prin urmare, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția nulității cererii de recurs.
Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
1. Relativ la motivul de recurs vizând greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, Curtea îl apreciază ca nefondat.
Astfel, așa cum just a reținut tribunalul, pretențiile reclamantei privind plata unor drepturi salariale pretins cuvenite fac obiectul unui raport juridic de serviciu, raport de serviciu care, în speță, în privința reclamantei, este legat cu pârâta DGPMB, nicidecum cu Ministerul administrației și Internelor.
2. Potrivit art. 2 din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, " rezenta p. ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată".
Indiferent de cât de largă este sfera de aplicare a OG nr. 6/2007, în raport de textul mai sus menționat, textul art. 39 este aplicabil exclusiv funcționarilor publici prevăzuți expres și limitativ în ipoteza normei legale cuprinsă în alin. 1 al textului.
Potrivit acestui text, "(1) Pentru funcționarii publici și posturile corespunzătoare funcțiilor publice specifice preluate de Ministerul Economiei și Finanțelor de la Ministerul Integrării Europene, în condițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 228/2004, cu modificările și completările ulterioare, se păstrează salariile de bază și celelalte drepturi salariale acordate până la data de 31 decembrie 2006.
(2) de bază ale funcționarilor publici prevăzuți la alin. (1) se majorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care intră în vigoare legea de aprobare a prezentei ordonanțe cu 7% față de nivelul din luna decembrie 2006 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007".
Or, așa cum în mod just a reținut instanța de fond, reclamanta este funcționar public cu statut special, recte polițist în cadrul DGPMB, neîncadrându-se în categoria funcționarilor publici preluați de la MEF la, pentru a-i fi aplicabil textul special statuând majorările vizate de alin. 2.
3. Reclamanta recurentă susține faptul că Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea OG nr. 6/2007, modificând art. 39 alin. 2 al acesteia, prevede majorări salariale pentru toți funcționarii publici.
Prima observație care se impune în raport de această critică a recurentei la adresa sentinței tribunalului este aceea că prin Legea nr. 232/2007 nu s-a modificat art. 39 alin. 2 din OG nr. 6/2007, ci a fost introdus alin. 2, inițial art. 39 având un singur alineat.
A doua observație vizează justețea susținerii recurentei, că acest nou alin. 2 al art. 39 i-ar viza pe toți funcționarii publici.
Textul, mai sus redat, face trimitere exact, nelăsând loc nici unei interpretări, la
funcționarii publici prevăzuți la alin.1, adică la cei preluați de MEF de la.
4. Recurenta mai invocă prevederile art. 43 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, potrivit cărora " stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în prezenta ordonanță, sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar".
Or, așa cum s-a arătat mai sus, majorările prevăzute de OG nr. 6/2007 nu se aplică decât unei singure categorii de funcționari publici, iar cât timp nu suntem în prezența unor drepturi aplicabile tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, reglementarea specifică anumitor categorii exclude aplicarea ei altor categorii. Mai exact, norma specială se completează cu norma generală, nu tot cu o normă specială.
A interpreta textul de maniera pretinsă de recurentă ar însemna să se aplice polițiștilor, însumat, toate drepturile salariale speciale specifice tuturor categoriilor de personal bugetar.
5. Recurenta susține că OG nr. 6/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, s-ar completa cu dispozițiile celorlalte acte normative speciale, adică în cauză de față cu reglementările OG nr. 38/2003 și ale Legii nr. 360/2002, aspect cu totul nerelevant în cauză, cât timp - așa cum s-a arătat mai sus - majorările salariale vizate de reclamantă nu se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar, ci doar unei categorii expres prevăzute, astfel că - fiind o normă specială - este de strictă interpretare și aplicare, ea neaplicându-se celorlalte categorii de personal bugetar în general și cu atât mai puțin unor categorii anume dintre acestea, a căror salarizare este reglementată prin acte speciale.
În lumina considerentelor mai sus expuse, Curtea apreciază soluția tribunalului ca întru totul legală și temeinică, astfel că - în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. - va respinge ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității cererii de recurs.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO, împotriva sentinței civile nr. 513/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI, sentință pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./dact. 2 ex.MN/MN
Jud. fond -
Președinte:Cristina PetroviciJudecători:Cristina Petrovici, Monica Niculescu, Diana Bulancea
