Anulare act administrativ . Decizia 1229/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1229

Ședința publică din data de 4 mai 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Petrovici

JUDECĂTOR 2: Monica Niculescu

JUDECĂTOR 3: Diana Bulancea

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva încheierii din data de 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă H & V

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă H & V S, prin reprezentant, cu împuternicire depusă la dosar, lipsă fiind recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează că s-a atașat dosarul de fond nr- al Tribunalului Ialomița.

Reprezentantul intimatei-reclamante declară că nu mai are cereri de formulat solicitând acordarea cuvântului pe recurs.

Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, Curtea constată închise dezbaterile și acordă cuvântul în combaterea recursului.

Reprezentantul intimatei-reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinare.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin încheierea civilă din data de 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, a fost admisă cererea reclamantei H & V S formulată în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I, dispunându-se, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei nr. 170/04.07.2008 emisă de pârâta DGFP

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, sub aspect procedural reclamanta s-a conformat disp. art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003, achitând cauțiunea de 200 de lei, și că sunt îndeplinite disp. art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "existând motive temeinice și posibilitatea producerii unei pagube iminente, având în vedere forma de organizare a reclamantei - asociație familială - și starea de jenă financiară, invocată și probată, în care se găsește".

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I, solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii de suspendare, arătând că decizia a cărei suspendare s-a dispus nu este titlul de creanță care se pune în executare, ci doar actul administrativ jurisdicțional prin care s-a soluționat contestația reclamantei împotriva deciziilor de impunere nr. 5837/29.05.2008 și nr. 5837/29.05.2008 emise de S, acestea din urmă constituind titluri de creanță.

Motivele invocate de instanță în argumentarea soluției adoptate, arată recurenta, nu susțin ideea cazului bine justificat, acesta trebuind să fie argumentat în fapt și în drept, aspect pe care hotărârea instanței de fond nu îl cuprinde.

Reclamanta nu a justificat efectuarea în scopul afacerii a cheltuielilor considerate de către organul fiscal drept cheltuieli nedeductibile, respectiv benzina pentru mașinile de folosință comună în scopul afacerii și în scop personal, pentru care nu a prezentat foi de parcurs în baza cărora să se stabilească numărul de km. parcurși în interesul afacerii, abonamente pe numele persoanelor din cadrul familiei sale, altele decât membrii asociați și cheltuielile cu sediul social al asociației familiale.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 15 ianuarie 2009, intimata H & V S a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În susținerea poziției sale procesuale, intimata a reiterat considerațiunile pe fondul litigiului ce fundamentează acțiunea în anularea actelor administrative.

Examinând recursul pârâtei prin prisma actelor dosarului și a prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea îl apreciază ca fondat, pentru următoarele considerente:

1. În ce privește admisibilitatea cererii de suspendare fundamentată pe prevederile art. 15 și art. 14 din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere art. 215 alin. 2.pr.fiscală, având în vedere condiția premisă de a fi formulată acțiune în anularea actului administrativ contestat, Curtea reține că din actele dosarului reiese că reclamanta a promovat o atare acțiune, cererea de suspendare fiind formulată pe cale incidentală în cadrul acesteia, astfel întrunită această cerință premisă.

2. Potrivit art. 215 alin. 2 fraza a II-a din Codul d e procedură fiscală, adoptat prin OG nr. 92/2003, "Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei".

Prezenta cerere având un obiect evaluabil în bani, instanța a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei cauțiuni de 200 de lei, achitată de reclamantă potrivit recipisei nr. -/2/10.11.2008, astfel că este întrunită și această a doua cerință premisă pentru suspendarea actului administrativ invocat, așa cum în mod just a reținut instanța de fond.

De altfel, întrunirea acestor două cerințe premisă nu a fost contestată de recurentă.

3. Cele două concepte, anume paguba iminentă și cazul bine justificat, care se constituie în cerințe de admisibilitate a cererii de suspendare potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, sunt definite de art. 2 alin. 1 lit. s și t din Legea nr. 554/2004, astfel:paguba iminentaeste "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public" (în speță fiind invocat ca temei al cererii de suspendare prima teză a acestui text), iarcazuri bine justificate"împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".

4. Recurenta critică soluția tribunalul din perspectiva neîndeplinirii cerinței cazului bine justificat, cerință care nu a fost abordată de instanța de fond, iar din această perspectivă curtea apreciază ca întemeiată critica pârâtei.

Mai întâi se impune a fi subliniat că nici reclamanta nu și-a argumentat în nici un mod cererea de suspendare, cererea de suspendare, formulată ulterior promovării acțiunii, în ședința publică din data de 30 octombrie 2008 ( 86 dosar fond), rezumându-se la solicitarea suspendării și a fixării cauțiunii.

5. Examinând eventualele aspecte legate de starea de fapt sau de drept care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă cu privire la legalitatea deciziei de soluționare a contestației, singura care s-a solicitat a fi suspendată, în raport de considerațiunile reclamantei pe fondul cauzei, fără însă a antama fondul litigiului, după cum pretinde reclamanta, Curtea apreciază că o atare cerință nu este întrunită.

Astfel, reclamanta nu a fost în măsură a convinge în privința aparenței de nelegalitate a actului administrativ, aspectele invocate ca temeiuri de nelegalitate neavând nici o acoperire convingătoare nici în argumentare, nici probatorie, nefiind în măsură a induce instanței un dubiu suficient de caracterizat cu privire la legalitatea actelor contestate.

6. Reținând ca nefiind întrunită cerința cazului bine justificat, Curtea nu va proceda la cercetarea reținerii tribunalului cu privire la cea de-a doua condiție instituită de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv paguba materială iminentă, cât timp ele trebuie întrunite cumulativ.

În lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea apreciază încheierea tribunalului, de suspendare, ca neîntemeiată, astfel că - în baza art. 312 alin. 1 și art. 3041.pr.civ. raportat la art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 - va admite recursul, va modifica încheierea recurată în sensul respingerii ca nefondată a cererii de suspendare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva încheierii din data de 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă H & V S, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată cererea de suspendare formulată de reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./dact.2 ex.MN/MN

Jud. fond -

Președinte:Cristina Petrovici
Judecători:Cristina Petrovici, Monica Niculescu, Diana Bulancea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1229/2009. Curtea de Apel Bucuresti