Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1251/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1251/CA/2009
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență " de H" al Județului H împotriva sentinței civile nr. 828/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță reprezentanta recurentului pârât, consilier juridic și intimatul reclamant asistat de avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentului pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și, în consecință, a se dispune modificarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Mandatara intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Hunedoara, ca fiind legală și temeinică.
Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Învederează că soluția instanței de fond corespunde dispozițiilor art. 85 alin. 5 din Legea nr. 80/1995.
Astfel, arată că începând cu anul 2006 reclamantul a suferit anumite tulburări psihice, aspect dovedit de mențiunile din carnetul de sănătate al acestuia, depus la fila 106 în dosarul de fond. Precizează că din acest act rezultă că în luna februarie 2006 medicul unității a menționat anumite tulburări psihice ale reclamantului, respectiv sindrom paranoid. Or, tocmai aceste aspecte trebuiau avute în vedere de către conducerea unității. Mai arată că ulterior reclamantul a fost internat la Spitalul ilitar d e la Sibiu, medicii de aici reținând că pentru moment nu există tulburări psihice, dar că pacientul trebuie ținut sub observație medicală. Precizează că deși au existat propuneri de internare, reclamantul a refuzat a se prezenta la spital, tocmai pentru faptul că suferea de tulburări psihice, iar aceste tulburări au dus la un comportament deviant și la locul de muncă, comportament care a fost apreciat ca fiind necorespunzător și pentru care reclamantul a fost sancționat.
Mandatara intimatului reclamant învederează instanței că doar la insistențele familiei reclamantul a acceptat internarea în spital, la data de 19.04.2007 - la Spitalul de Psihiatrie -, iar la data de 23.04.2007 la Spitalul ilitar Sibiu. În aceste condiții Ordinul de trecere a sa în rezervă emis la data de 20.04.2007, când se afla în spital, este nelegal.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Hunedoara sub nr.348/2008 și precizată ulterior, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență de H:
- anularea Ordinului S/26043/I/20.04.2007 si obligarea pârâtului să emită un alt ordin de trecere în rezervă începând cu data de 27.04.2007 pentru motive medicale,
- obligarea pârâtului să-i achite un ajutor neimpozabil în cuantum de 8 solde, în raport de solda lunara brută, precum si un ajutor neimpozabil egal cu 10 solde lunare brute, concediu medical pentru perioada 19.04.-27.04.2007, iar pentru lunile următoare până la data de 01.07.2007 salariul la care avea dreptul lunar, suma de 1.200 lei contravaloarea echipamentului pe 2007 și obligarea la contravaloarea concediului legal pe anul 2007.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului și la plata daunelor morale de 25.000 lei și la cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, din anul 2006 început sa manifeste un comportament anormal, interpretat greșit ca indisciplină, suferind de o boală psihică dovedită cu acte medicale, boală apărută în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului.
Se mai susține că a fost lipsit de plata drepturilor bănești ce i se cuveneau dacă pârâtul ar fi procedat la trecerea sa în rezervă pe motive medicale începând cu 24.07.2007, iar stresul ce i-a fost creat justifică plata despăgubirilor morale.
In drept, Legea nr. 80/1995, legea nr. 138/1999.
Pârâtul a invocat prin întâmpinarea depusa excepțiile inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și prescripția dreptului la acțiune al pârâtului raportat la prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală întrucât, începând cu anul 1996 reclamantul a săvârșit mai multe abateri, fiind sancționat disciplinar, nefiind contestată hotărârea Consiliului de judecată.
Prin sentința nr. 828/CA/2009, Tribunalul Hunedoaraa admis în parte acțiunea reclamantului, a anulat ordinul contestat emis de inspectorul șef al pârâtei și a obligat pârâta să emită un alt ordin de trecere în rezervă a reclamantului, începând cu data de 27.04.2007 pentru motive medicale.
De asemenea, a obligat pârâta să-i plătească reclamantului toate drepturile salariale cuvenite ca urmare a trecerii în rezervă pe motive medicale, începând cu data de 27.04.2007 și până la data executării efectelor prezentei hotărâri, fiind acordate si cheltuieli de judecată in suma de 500 lei, în rest acțiunea fiind respinsă.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut că
excepția prescripției invocată de pârâtă este nefondată întrucât ordinul atacat nu i-a fost comunicat niciodată reclamantului, fiind declarat secret de serviciu, iar răspunsul la plângerea prealabilă formulată de acesta i-a fost comunicat doar prin adresa nr.1159 din 19.10.2007, astfel ca acțiunea introdusa la 21.01.2008 este formulata în termenul legal de 6 luni prev.de art.11 din Legea 554/2004.
S-a mai stabilit că atitudinea pârâtului de trecere în rezervă a reclamantului pentru motive disciplinare apare nelegală când acesta avea obligația, având în vedere natura serviciului prestat de reclamant, să verifice în permanență comportamentul acestuia și cauzele pentru care a avut un asemenea comportament cu atât mai mult cu cât s-a constatat pe baza actelor medicale că suferea de o boală psihică, iar ca o consecință a emiterii unui alt ordin pârâtul va fi obligat ca începând cu data de 27.04.2007 să-i plătească reclamantului toate drepturile salariale calculate conform trecerii în rezervă pe motive medicale. In ceea ce privește daunele morale s-a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu cert și determinat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul care a solicitat casarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.
In motivarea recursului se susține că instanța de fond a reținut o stare de fapt eronată raportat la probele administrate, Consiliul de judecata declarându-l vinovat pe reclamant pentru mai multe abateri disciplinare, diagnosticul de psihoza paranoidă fiind confirmat de Comisia de expertiza medico-legală a Spitalului Militar Sibiu doar ulterior trecerii in rezerva, până la acel moment, mențiunile din carnetul de sănătate privind doar diagnostice prezumtive.
Se mai invocă că ordinul contestat nu i-a produs vreo vătămare reclamantului, fiind emis in temeiul hotărârii necontestate a Consiliul de judecata.
In drept, art. 299/316 pr.civ.
Recursul este scutit de timbraj.
Intimatul a depus întimpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat, deoarece a dovedit atât vătămarea ce i-a fost adusă prin emiterea ordinului, cât și nelegalitatea prin încălcarea dispozițiilor de trecere in rezerva.
Verificând sentința atacată din prisma motivelor invocate, raportat și la dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. curtea reține următoarele:
La data emiterii Ordinului nr. S/26043/I/20.04.2007 de către Inspectorul a " de H "al județului H, reclamantul se afla internat în Spitalul de Psihiatrie, cu diagnosticul "psihoză paranoidă", așa cum rezultă din Biletul de ieșire din spital emis pentru perioada 19.04.2007-23.04.2007.
Cu aceiași dată a fost internat și în Spitalul Militar d e Urgență Sibiu, fiind emis la 27.04.2007 Certificatul-Decizie Medicală nr. A/- prin care, confirmându-se diagnosticul menționat, reclamantul a fost declarat inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidență.
Chiar dacă comisia de expertiză medico-militară l-a declarat inapt pe reclamant ulterior emiterii ordinului contestat, actele depuse la dosar confirmă că boala a apărut în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar.
De asemenea, așa cum temeinic s-a reținut de către prima instanță, în carnetul de sănătate al reclamantului au fost înscrise de către medicul unității, mențiuni despre psihoza paranoidă confirmată de Spitalul de Psihiatrie D încă din data de 13.02.2006, susținerile recurentului privind existența doar a unor diagnostice prezumtive fiind nefondate.
Împrejurarea că reclamantul nu a negat abaterile disciplinare reținute în sarcina sa de către Consiliu de judecată constituit la nivelul inspectoratului reprezintă un aspect necontestat în cauză, lipsa luării unor măsuri de către persoanele cu atribuții în acest sens, în legătură cu limitarea efectelor comportamentului reclamantului și, respectiv, stabilirea cauzelor ce au determinarea manifestările contrare normelor etice și deontologice specifice, fiind corect apreciate de către prima instanță.
Având în vedere cauzele preexistente care justificau trecerea în rezervă pe motive medicale în condițiile art. 85 alin.1 lit.b din Legea nr. 80/1995, cu acordarea drepturilor aferente, considerând că sentința atacată este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu subzistă, în temeiul art. 312.civ. va fi respins ca nefondat prezentul recurs.
În temeiul dispozițiilor art. 274Cpr.civ. va fi obligat recurentul al 700 lei cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență " de H" al Jud. H împotriva sentinței nr.828/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâtul să plătească intimatului 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./4 ex/14.12.2009
Jud. fond
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
COPIA DECIZIEI Nr. 1251/CA/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență " de H" al Jud. H împotriva sentinței nr.828/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâtul să plătească intimatului 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 2009.
Președinte Judecător Judecător
indescifrabil s indescifrabil s indescifrabil
Pentru conformitate,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana
