Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1285/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - litigiu privind funcț. publici -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1285

Ședința publică 25 iunie 2009

PREȘEDINTE: Grosu Cristinel

JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursurilor declarat de pârâtele Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cu sediul în B,-, sector. 6, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B, nr. 294, secotr.6 și Agenția pentru Protecția Mediului, cu sediul în B,-, jud. B, împotriva sentinței nr. 456 din 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată .

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că reclamanta intimată a depus la dosar întâmpinare, după care, instanța, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constatând recursul în stare de judecată, rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 209/40 din 16.01.2009, reclamanta, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Protecția Mediului B și Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, obligarea acestora la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, pentru perioada 01.01.2004 - 14.05.2007, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, că prin OG 92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004- 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.

A mai arătat reclamanta că anterior introducerii acțiunii a solicitat prin procedură prealabilă acordarea acestor drepturi, însă solicitarea lor fost refuzată.

În susținerea acțiunii, reclamanta depus la dosar înscrisuri.

Pârâții, legal citați, au depus întâmpinare la dosar prin care au solicitat respingerea acțiunii.

Tribunalul Botoșani, prin sentința nr.456 din 8 aprilie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâții să acorde acesteia, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada efectiv lucrată de reclamantă, pentru perioada 01.2004 - 14.05.2007, sume actualizate cu indicele de inflație.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.

Ori, această componentă a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III- Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.

În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții, criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică.

În recursul declarat, pârâta Agenția pentru Protecția Mediului a arătat că acordarea acestor drepturi, ca urmare voinței legiuitorului, în perioada 2004- 2006 au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin OUG nr. 2/2005 și prin OUG nr. 2/2005 privind reglementarea unor drepturi salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.

Măsura legislativă a suspendării unui act normativ sau a unei dispoziții cuprinsă într-un act normativ nu poate fi ignorată, întrucât atâta vreme cât o dispoziție legală este suspendată aceasta nu face parte din ordinea de drept, astfel încât, este ca și cum respectiva reglementare nu ar exista. De aceea, acordarea pe cale judecătorească a unui drept la care se referă o dispoziție legală a cărei aplicare este suspendată, nu poate fi privită decât ca fiind făcută în absența oricărui temei legal.

Pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în motivarea recursului arătat hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii ( art. 304 pct.9).

A mai arătat că în mod eronat instanța de fond a reținut că OG nr. 6/2007, modificată, privind salarizarea funcționarilor publici a abrogat prevederile privind suplimentul postului și ale treptei de salarizare din Legea nr.188/1999, republicată.

Trebuie reținut că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legale privind stabilirea sistemului de salarizare pentru funcționarii publici.

De asemenea, art. 41 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici, prevede că:"Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea."

În perioada 2004 - 2006 prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, iar în prezent se află în vigoare OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Mai precizează că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.

Actul normativ nu face nici o referire la suplimentul postului și la suplimentul corespunzător treptei de salarizare și nici la cuantumul acestora, astfel că acordarea acestor suplimente nu ar putea fi interpretată decât ca nelegală.

Tot neîntemeiată apare și solicitarea funcționarului publici de a i se acorda retroactiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, ambele în procent de 25 % din salariul de bază.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiate recursurile.

Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamanții nu au primit aceste sporuri salariale.

De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

Dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, începând cu data de 01.07.2005.

Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.

Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.

Art. 53 din Constituția României arată clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democrată. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală.

sumelor în buget nu eop roblemă de acordare și existență a dreptului, ci doar de executare.

Împrejurarea că nu a fost prevăzut cuantumul exact al sporului prin hotărâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevăzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlăturat de instanță. Exercitarea reală a acestui drept, impune statului luarea unor măsuri pozitive printre care și măsura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei măsuri echivalând cu o ingerință în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumbă pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizată doar prin stabilirea cuantumului sporului, de către instanță. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constată motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar putea fi considerat excesiv.

Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondate recursurile.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE,

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cu sediul în B,-, sector. 6, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B, nr. 294, secotr.6 și Agenția pentru Protecția Mediului, cu sediul în B,-, împotriva sentinței nr. 456 din 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. fond.

Tehnored.

Ex. 2/2.07.2009.

Președinte:Grosu Cristinel
Judecători:Grosu Cristinel, Bratu Ileana, Nastasi Dorina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1285/2009. Curtea de Apel Suceava