Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1305/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 1305/R-cont
Ședința publică din 02 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Tabacu judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Gina Achim
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de - cu sediul în C, nr. 4,. 6,. 2,. 17, Județ D împotriva deciziei nr. 2560/21.05.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimataCURTEA DE APEL CRAIOVA- cu sediul în C, B- -, nr. 4, Județ D, cauză venită prin strămutare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea deliberării.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față, constată:
La data de 10.06.2009, contestatorul a solicitat să se dispună anularea Deciziei nr.2560/21.05.2009 emisă de instanță, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Curtea de Apel Craiova,
În motivarea acestei cereri, contestatorul a susținut că la pronunțarea recursului, instanța a omis să se pronunțe cu privire la lipsa acordului scris, condiție esențială pentru angajarea răspunderii, reglementată de art.51 alin.3 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Apreciază că, nu i se poate imputa o faptă comisă de altă persoană, că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art.998 Cod civil, respectiv vinovăția, legătura de cauzalitate între vinovăție și prejudiciu și nici condițiile speciale, punerea în întârziere, precum și inexistența unei clauze de nerăspundere.
A mai susținut de asemenea că, lipsa acordului său, este clauza de exonerare de răspundere.
A fost administrată proba cu înscrisuri, fiind atașat dosarul nr-.
În urma încuviințării cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a revenit spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI.
Din probatoriul administrat, instanța constată că prin Sentința nr. 165 din 26 ianuarie 2009, Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de Curtea de Apel Craiova, în contradictoriu cu pârâtul și-a obligat la plata sumei de 2030 lei, reprezentând cheltuieli de școlarizare.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, în anul universitar 2006-2007, departamentul Economico - Financiar din cadrul Curții de Apel Craiovaa efectuat cheltuieli pentru plata taxelor de școlarizare pentru pârât, în cuantum de 2030 lei.
Raportul de serviciu al acestuia, încheiat pe perioadă nedeterminată a încetat, iar conform art. 51 din Legea nr.188/1999, funcționarul public al cărui raport de serviciu încetează înainte de împlinirea termenului prevăzut este obligat să restituie cheltuieli efectuate pentru școlarizare.
S-a mai reținut că autoritățile și instituțiile publice au obligația să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfecționare profesională a funcționarilor publici organizată la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice.
Funcționarii publici care au urmat forme de perfecționare profesională, în condițiile alin.(3), ale căror raporturi de serviciu încetează, potrivit dispozițiilor art.97 lit.b), d) și e) ale art.98 alin.(1) lit.f) și g) sale ale art.99 alin.(1) lit.d), înainte de împlinirea termenului prevăzut, sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, precum și, după caz, drepturile salariale primite pe perioada rămasă până la împlinirea termenului.
S-a apreciat că nu poate fi primită apărarea pârâtului, în sensul că, raportul său de serviciu a încetat din motive neimputabile, având în vedere că acesta, a solicitat să-i înceteze contractul individual de muncă, așadar inițiativa i-a aparținut.
Nici interpretarea făcută de pârât a dispozițiilor Legii nr.188/1000, în sensul că există obligația pentru funcționar de a lucra în administrație și nu la același angajator, s-a constatat că nu poate fi primită, având în vedere că finanțarea, a fost făcută de instituția reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut recurentul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu ultimele modificări și completări, nu a avut angajament în scris că va lucra la administrația publică (Curtea de Apel Craiova ) între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul zilelor de perfecționare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă, deoarece nu i s-a solicitat.
A arătat recurentul că nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art.51 alin.4 din Legea nr.188/1999, în sensul de a restitui contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, în cuantum de 2.030 lei.
De asemenea, a precizat că nu datorează suma de 2030 lei, deoarece textul de lege la art.51 alin.3 din lege nu vizează obligația funcționarului public de a continua să lucreze la același angajator - Curtea de Apel Craiova, ci obligația de a lucra în administrația publică între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul de zile de perfecționare profesională, situație în care se regăsește, deoarece după încetarea raporturilor de serviciu cu reclamanta, a trecut în funcția de auditor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în urma promovării concursului organizat.
Ulterior, prin concluziile scrise, recurentul a invocat și excepția prematurității cererii de chemare în judecată, având în vedere că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art.7 alin.1 din Legea 534/2004 privind contenciosul administrativ.
În acest sens a susținut aplicabilitatea în cazul său a dispozițiilor art.84 lit.a și b din Legea 188/1999, având în vedere calitatea de funcționar public pe care o deține în cadrul Curții.
Prin Decizia nr.2560/21.05.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, a fost respins recursul formulat de către reclamant, reținându-se următoarea motivare:
În ceea ce privește excepția prematurității cererii de chemare în judecată, Curtea apreciază că este nefondată, deoarece în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, în condițiile în care nu se contestă un act administrativ, iar pe de altă parte, nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.85 din Lege NR.188/1999 privind statul funcționarilor publici, care prevăd emiterea unui ordin sau dispoziții de imputare pentru repararea pagubelor aduse autorității publice, deoarece recurentul - pârât, nu mai are calitatea de funcționar public în cadrul reclamantei, pentru a se putea realiza repararea pagubei în baza unui astfel de înscris.
Din actele depuse la dosar rezultă că, recurentul - pârât a deținut funcția de expert clasa I gradul principal treapta 2-a la Curtea de Apel Craiova, iar în cursul anilor 2006, 2007 și 2007-2008 urmat cursul de master, cheltuielile de perfecționare, în cuantum de 2030 lei, fiind suportate de către reclamantă.
Potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.188/1999, funcționarii publici care urmează forme de perfecționare a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în țară sau în străinătate, finanțate de bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligați să se angajeze în scris că vor lucra la administrația publică între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul zilelor de perfecționare profesională, dacă pentru programul respectiv, nu este prevăzută o altă perioadă.
Excepțiile de la această regulă sunt prevăzute în alin.4 al aceluiași articol, în sensul că, sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, înainte de împlinirea acestui termen, funcționarii publici a căror raporturi de serviciu încetează potrivit disp.art.97 lit.b,d și e ale art.98 alin.1 lit.f și g sau ale art.99 alin.1 lit.d, sumele fiind calculate proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului.
În speță, raporturile de serviciu ale pârâtului, conform deciziei nr.7 din 3 aprilie 2008, au încetat ca urmare a acordului părților, aspect pe care de altfel recurentul - pârât, nu-l contestă și care se încadrează în dis.art.97 lit.b) din Legea nr.188/1999, care reprezintă una din situațiile mai sus arătate pentru care obligativitatea restituirii contravalorii cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, operează înainte de împlinirea termenului prevăzut de art.51 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarului public.
Prin urmare, chiar dacă, după încetarea raporturilor de serviciu cu intimata - reclamantă, recurentul a continuat să lucreze în administrația publică, în sensul că își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dispozițiile art.51 alin.3 din Legea nr.188/1999, nu se aplică în cazul său, atâta timp cât raportul de serviciu cu reclamanta - intimată, a încetat prin acordul părților, adică în conformitate cu art.97 lit.b) care așa cum s-a arătat, reprezintă o excepție de la regula prevăzută de art.51 alin.3 din același act normativ.
Susținerea recurentului reclamant că în cazul său sunt aplicabile disp.art.51 alin.5 din lege, în sensul că raporturile de serviciu cu reclamanta au încetat din motive neimputabile, nu poate fi primită, deoarece dispozițiile art.51 alin.4 reglementează expres excepțiile de la regula prevăzută de art.51 alinb.3 și așa cum s-a arătat reclamantul se încadrează într-una din aceste excepții.
Împotriva acestei decizii, a fost formulată prezenta contestație în anulare, care este însă nefondată, pentru considerentele ce se vor detalia.
Astfel, contestatorul își întemeiază contestația pe dispozițiile art.318(1) Cod pr.civilă, în sensul că, instanța a respins recursul, întrucât "a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
În concret, relevă că instanța de recurs, a omis să analizeze susținerea sa, privitoare la lipsa acordului său scris, ce vizează perioada de angajare.
Analizând decizia supusă anulării, se constată că, instanța de recurs, nu a omis să analizeze acest motiv de recurs, ci chiar l-a detaliat, redând textele de lege care impun restituirea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, înainte de complinirea termenului, atunci partea, și-a exprimat acordul (art.97 lit.b din Legea nr.188/1999).
A motivat că, în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile art.51 alin.5 din lege, deoarece, raporturile de serviciu, nu au încetat din motive neimputabile, ci prin acord.
Instanța de recurs a reținut, că, obligația de plată decurge din lege, nefiind impuse alte condiții, în afara celei privitoare la încetarea raporturilor de serviciu de motive neimputabile salariatului.
Prin deducție logică, dacă salariatul și-a manifestat acordul de încetare a raporturilor de muncă, nu poate fi exonerat de la plata cheltuielilor de perfecționare.
Nefiind îndeplinite dispozițiile art.318(1), Cod pr.civilă, se va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de - cu sediul în C, nr. 4,. 6,. 2,. 17, Județ D împotriva deciziei nr. 2560/21.05.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimataCURTEA DE APEL CRAIOVA- cu sediul în C, B- -, nr. 4, Județ D, cauză venită prin strămutare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
4.12.2009
Președinte:Andreea TabacuJudecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim
