Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 140/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR. - -
DECIZIA nr. 140/CA/2010 - R
Ședința publică
din 22 februarie 2010
PREȘEDINTE: Băltărete Savina Președinte secție
- - Președinte instanță
- - - JUDECĂTOR 2: Groza Gheorghe
- - - Grefier
S-a luat în examinare soluționarea recursului - în contencios administrativ - formulat de recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat din lista anexă, cu sediul în B,-, sector 1 împotriva Sentinței nr. 593/CA/2009 din 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI și SOCIALE, cu sediul în B, str. - - nr.2-4 și intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE, cu sediul în O,-, având ca obiect - LITIGIU PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI ( LEGEA nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, prin Serviciul Registratură al instanței la data de 09.12.2009 intimatul a depus la dosar întâmpinare în dublu exemplar, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, conform prevederilor art.242 Cod Procedură Civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 593/CA/2009 Tribunalul Bihora respins excepțiile de necompetență materială a Tribunalului Bihor, a lipsei plângerii prealabile și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI B, în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat individualizați în lista anexă în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI SOCIALE B și AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut în fapt următoarele:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor, instanța a constatat că obiectul dedus judecății îl reprezintă acordarea unor drepturi ale funcționarilor publici angajați în cadrul AJPS B și că, în conformitate cu art.109 din 188/1999, competența de soluționare a litigiilor având ca obiect drepturile ale ale funcționarilor publici revine Tribunalului Bihor, întrucât litigiul dintre reclamant în reprezentarea membrilor de sindicat și pârâtă vizează un conflict de drepturi ale între angajator și angajat. Ori, în conformitate cu art.10 din 554/2004, ținând cont de faptul că angajatorul este o autoritate publică locală, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului. Este irelevant faptul că unul dintre pârâți este o autoritate publică centrală, întrucât în cauză nu se contestă un act administrativ emis de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, obiectul dedus judecății reprezentându-l plata drepturilor ale în cadrul raportului de serviciu dintre angajatorul - unitate publică locală - și funcționarii publici.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, a constatat că acest pârât este ordonatorul principal de credite, AJPS B fiind ordonator secundar de credite, motiv pentru care, raportat la obiectul dedus judecății, respectiv plata unor drepturi ale și implicit alocarea de către ordonatorul principal de credite a fondurilor necesare plății acestor drepturi, a apreciat că acest pârât are calitate procesuală pasivă, urmând a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive.
În ceea ce privește excepția lipsei plângerii prealabile, s-a constatat că reclamantul, prin adresele nr.150/28.01.2009 și respectiv nr.280/27.02.2009, a solicitat pârâților acordarea drepturilor solicitate prin prezenta acțiune, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004.
Referitor la fondul cauzei, instanța a constatat următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de către reclamantul din cauză sunt funcționari publici în cadrul AJPS În virtutea acestei funcții, reclamantul solicită obligarea pârâților de a le acorda membrilor săi drepturile ale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de zare.
Conform art.31 al.1 lit.c și d din 188/1999, "pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un u compus din: c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzator treptei de zare".
Prevalându-se de acest text de lege, reclamantul solicită obligarea pârâților să le plătească membrilor săi aceste drepturi, în cuantum de 25 % din ul de bază.
Din examinarea acestor dispoziții legale, s-a constatat că sporurile în discuție, deși sunt expres prevăzute în lege, nu sunt cuantificate, astfel încât solicitarea reclamantului de a obliga pârâții la plata acestor drepturi în cuantum de 25 % nu au un temei legal.
Instanța a reținut că pentru a fi posibilă cuantificarea, respectiv calcularea, suplimentului postului și a suplimentului treptei de zare, ca părți componente ale ului funcționarilor publici, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea, respectiv executarea, articolului nr.31 din 188/1999, atribuție care, conform principiului separației puterilor în stat, revine fie puterii legislative prin promovarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie puterii executive prin promovarea unei hotărâri date în executarea prevederilor cuprinse în 188/1999. Prin acordarea de către instanța de judecată a unui cuantum care nu este prevăzut de lege, s-ar nesocoti Decizia Curții Constituționale nr.820/2008, care stipulează că instanțele judecătorești nu au competența de a înlocui sau de a adăuga la anumite acte normative, precum și s-ar încălca principiul separației puterilor în stat, conform cărora puterea judecătorească are menirea de a aplica dispozițiile legale, și nu de a elabora și adopta aceste dispoziții, atribuție care revine exclusiv puterii legislative.
Împotriva acestei sentințea declarat recurs în termen reclamantul Sindicatul Național al Funcționarilor Publici în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat, solicitând admiterea acestei căi de atac și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivarea recursului său, recurentul arată că sentința a fost dată cu încălcarea sau greșita aplicare a legii, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
În mod greșit instanța de fond a considerat că cele două categorii de sporuri solicitate prin cererea introductivă ar fi sporuri care s-ar putea acorda după aprobarea unor acte normative care vor reglementa zarea în domeniul bugetar și care vor prevede condițiile de acordare a fiecărui spor sau supliment în parte.
Cele două sporuri fac parte din structura ului funcționarilor publici așa cum rezultă din prevederile art. 31 al. 1 lit.c și d din Legea nr. 188/1999.
Potrivit art. 1 al. 2 din OG nr. 6/2007 sistemul de zare cuprinde: ul de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, această ordonanță nu a abrogat prevederile testului mai sus enunțat, ci conform articolului 48 se arată că aceasta se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999.
Apreciază că suplimentul postului și suplimentul treptei de zare sunt elemente componente ale ului funcționarului public și în baza art. 37 din OG nr. 6/2007 trebuie plătite înaintea oricărei alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și nu pot face obiectul vreunei renunțări sau limitări.
Articolul 1 din Protocolul adițional CEDO prevede că orice persoană fizică sau juridică, are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Astfel, refuzul de a acorda sumele de bani aferente unor drepturi prevăzute într-o lege se constituie încălcare a art. 1 din Protocolul 1 și art. 6 din Convenție, dacă nu poate fi justificată printr-una din excepțiile prevăzute în acest articol, cu atât mai mult cu cât nu se cere ca aceste condiții să fie cumulativ îndeplinite.
În cauza de față reclamanții au avut o speranță legitimă, consacrată chiar de legiuitorul român privind plata celor două suplimente ale, aceasta fiind titulara unor interese patrimoniale ce intră sub protecția instituită de art. 1 din Protocolul 1, drepturile reclamanților la plata celor două sporuri având baza legală.
legitimă a reclamanților s-a întemeiat pe art. 31 al. 1 lit.c și d din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, așa încât ea nu poate fi apreciată ca o simplă speranță între cele două noțiuni existând o diferențiere consacrată în practica CEDO.
În drept cu referire la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă, instanța constată că hotărârea atacată este legală pentru următoarele considerente:
Prevederile art. 31 al. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată, respectiv dispozițiile art. 29 al. 1 din reglementarea anterioară republicării acestei legi, prevăd că funcționarii publici au dreptul la un u compus din: ul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de zare.
Dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 au fost modificate prin Legea nr. 251/2006, modificări care au intrat în vigoare la 01.01.2007, astfel că pe perioada ianuarie 2004 - ianuarie 2007, dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 prevedeau la lit. c șisuplimentul postului și suplimentul gradului, ceea ce înseamnă că pentru această perioadă nu era prevăzut dreptul la suplimentul pentru treapta de zare.
Doar de la 01.01.2007 era prevăzut în Legea nr. 188/1999 dreptul la suplimentul treptei de zare.
Prin dispozițiile art. 29 al. 3 din Legea 188/1999 se prevede că zarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de zare pentru funcționarii publici, ceea ce înseamnă că stabilirea efectivă a ului, a sporurilor, a premiilor, a suplimentelor și a altor drepturi ale, adică a cuantumului acestora trebuie prevăzută prin dispoziții speciale cuprinse în alte acte normative, Legea nr. 188/1999 reglementând doar regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publicii și stat sau administrația publică locală.
Pe perioada în litigiu 11.2008-prezent, drepturile ale și alte drepturi ale funcționarilor publici au fost reglementate prin dispozițiile speciale cuprinse în: OUG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007 și OG 9/2008.
Din cuprinsul normelor prevăzute în aceste acte normative se deduce faptul că atât suplimentul postului, cât și suplimentul treptei de zare sau suplimentul gradului sunt incluse în ul de bază prevăzut pentru fiecare funcție publică, potrivit anexelor care fac parte integrantă din aceste acte normative.
Astfel, la art. 1 al. 2 lit. b din OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor ale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2004 și 2005, se prevede că sistemul de zare a funcționarilor publici are în vedere "crearea unei ierarhizări a sistemului de zare pe categorii, clase, grade profesionale."
Dispozițiile articolului 4 din aceeași ordonanță prevăd căul de bazăse stabilește în funcție de nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice șiîn raport cu categoriași, după caz,cu gradul profesionalal funcției publice, potrivit anexelor. Aceste grade profesionale sunt următoarele: debutant, asistent, principal și superior, astfel cum sunt structurate prin dispozițiile art. 14 din Legea nr. 188/1999 și cum sunt trecute în anexele la ordonanțele de urgență privind zare funcționarilor publici.
Pentru fiecare grad profesional al funcției publice de execuție se stabilesctrei trepte de zare, conform dispozițiilor articolului 5 al. 1 din OUG nr. 92/2004.
Prin urmare, suplimentul gradului și suplimentul treptei de zare este reprezentat de diferența de zare dintre cele trei trepte prevăzute pentru fiecare grad profesional în parte, diferență care se reflectă în ile de bază prevăzute în anexe și care au un cuantum diferit în funcție de fiecare treaptă de zare și de fiecare grad.
În ceea ce privește suplimentul postului, instanța constată că și acesta este inclus în ul de bază, suplimentul postului reprezentând diferența dintre ile de bază prevăzute pentru fiecare funcție publică, în raport de categorie și clasă, evidențiate în anexele la ordonanțele privind zarea funcționarilor publici.
Conform dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 188/1999, funcțiile publice se împart în 3 clase în funcție de nivelul de studii necesar pentru ocuparea funcției publice, funcționarii publici sunt: debutanți sau definitivi, funcțiile publice sunt: de conducere, de execuție și pentru înalți funcționari publici, iar funcțiile publice de execuție sunt structurate pe grade profesionale, respectiv: debutant, asistent, principal și superior (articolele 8,9, 10 și 14 ). Prin urmare fiecare funcție publică are 3 clase, fiecare clasă are 4 grade profesionale și fiecare grad profesional are trei trepte de zare. Anexele la actele normative privind ul funcționarilor publici prevăd câte un u de bază pentru fiecare funcție publică, u diferit în funcție de clasă, grad profesional și treaptă.
Conform dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 188/1999, funcționarul public poate promova în funcția publică prin promovarea într-o altă clasă și alt grad profesional și poate avansa în treptele de zare. Promovarea în clasă, în grad profesional și avansarea în treptele de zare nu sunt condiționate de existența unui post vacant, deoarece dispozițiile art. 56 al. 2 prevăd că promovarea se face printransformarea postuluiocupat de funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
De asemenea dispozițiile art. 12 din OUG nr. 92/2004 prevăd că promovarea persoanelor încadrate în funcția de debutant se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, promovarea persoanelor care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, iar funcționarii publici care absolvesc o formă de învățământ superior de lungă sau scurtă durată, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen într-o funcție publică de execuție, un grad profesional și o treaptă de zare care să le asigure acestorao creșterede până la 15 % a ului de bază avut anterior.
Din aceste dispoziții legale, instanța constată că funcția publică pe care o ocupă funcționarul public, reprezintăpostulîn accepțiunea Legii nr. 188/1999, iar suplimentul postului este diferența dintre ile de bază prevăzute pentru fiecare funcție publică în parte, clasă și gradul profesional aferent, deoarece, prin promovarea în clasă și în gradul profesional imediat superior crește ul de bază, aspect care rezultă din anexe, ceea ce echivalează cu acordarea unui supliment potrivit noului post ocupat de către funcționarul public prin transformarea vechiului post ocupat ca urmare a promovării.
Prin urmare, prin neacordarea acestor drepturi de către prima instanță, nu au fost încălcate nici dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1, nici ale art.6 din Convenție.
Pentru aceste considerente Curtea de Apel constată că motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate și în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat din lista anexă, cu sediul în B,-, sector 1 împotriva Sentinței nr. 593/CA/2009 din 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI și SOCIALE, cu sediul în B, str. - - nr.2-4 și intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE, cu sediul în O,-, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 februarie 2010.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - -
Jud.fond
Red. dec. S - 16.03.2010
Tehnored. - 16.03.2010 - 7 exemplare
Emis/expediat 3 comunicări
recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI în calitate de reprezentant legal al membrilor de sindicat, B,-, sector 1 intimatul pârât MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI și SOCIALE, B, str. - - nr.2-4 și intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B, O,-Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Groza Gheorghe, Marinescu Simona
