Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1457/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1457
Ședința publică din 22 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamanții, AUGUST, B, -, -, -, -A, I, A, -, -, -, -, -, -, A, -, -, -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr. 4177 din 26 noiembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ M, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999) - supliment post, supliment corespunzător treptei de salarizare.
La apelul nominal se prezintă reclamanții recurenți și - personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că prin însuși memoriul de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Se constată că recursul este declarat și motivat în termen legal, precum și că a fost comunicat cu intimatul, odată cu citația.
La data de 16 aprilie 2009 s-a depus la dosarul cauzei prin registratura instanței, întâmpinare din partea pârâtului intimat Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă M, prin care solicită respingerea recursului și, totodată, judecarea cauzei în lipsă.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reclamanta recurentă - care depune la dosar un script denumit "Situația recapitulativă privind plata salariilor pe luna octombrie 2008" despre care se susține că a fost întocmit de ITM S în baza Deciziei nr. 1014 din 4.09.2008 a Curții de Apel Suceava, în care se cuantifică sumele reprezentând cele două sporuri. Mai depune practică judiciară, respectiv Decizia nr. 101/CA din 9 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr- și Decizia nr. 185 din 12 februarie 2009 Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XIII din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, referitoare la intrarea în vigoare la "1 ianuarie 2007 prevederilor art. 29 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 251/2006" și, totodată, concluzii scrise.
Referitor la solicitarea instanței privind semnarea recursului de către reclamanți se arată că într-adevăr recursul a fost depus fără a fi însoțit de tabelul cu semnătura acestora.
Curtea, în temeiul art. 133 alin. 2.pr.civ. apreciază că se impune amânarea judecății cauzei pentru a complini lipsa semnăturii recurenților.
Reclamanta recurentă - arată că există posibilitatea de a complini lipsa de semnătură, sens în care depune un tabel cu semnăturile în original ale reclamanților recurenți.
Curtea revine asupra măsurii amânării cauzei având în vedere că a fost complinită lipsa de semnătură, în conformitate cu art.133 al 2 Cod de procedură civilă.
Reclamanții recurenți și - arată că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, anterior acordării cuvântului pe fond, ridică excepția prematurității introducerii acțiunii și acordă cuvântul cu privire la aceasta.
Reclamanta recurentă - solicită respingerea excepției susținând că art. 13 din Legea nr. 188/1999 ar fi neconstituțional și arată că nu există un act normativ expres privind acordarea celor două sporuri, însă sunt dispoziții ale altor instituții ce se pot aplica prin similitudine. Aceasta subliniază că prin Legea nr. 188/1999 - lege cadru se recunoaște existența celor două suplimente, iar în ceea ce preivește cuantificarea, se poate face raportare la acte normative vizând alte instituții, astfel că se impune admiterea recursului cu consecința admiterii acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reclamantul recurent lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției și a recursului.
CURTEA:
În urma deliberării, se reține că la data de 26.11.2008 s-a pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, sentința civilă nr. 4177 prin care s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanții, AUGUST, B, -, -, -, -A, I, A, -, -, -, -, -, -, A, -, -, -, -, -, și în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ M, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că drepturile salariale solicitate de către reclamanți, reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, drepturi salariale prev. de art. 31 alin. 1 pct. c și d din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, nu pot fi acordate, deoarece nu există temei legal pentru individualizarea cuantumului acestor sporuri și condițiile în care se acordă.
S-a mai arătat că instanțele judecătorești nu au competență de a se substitui legiuitorului sau executivului în privința acordării vreunui drept prevăzut de lege, dar care in prezent nu este efectiv susceptibil de executare, datorită lipsei unei norme legale de cuantificare, astfel că drepturile pretinse nu sunt individualizate și nici individualizabile, și în consecință nu se poate pune în discuție restrângerea acestora.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs cei 82 reclamanți menționați mai sus, apreciind că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv prima instanță a interpretat greșit actul dedus judecății și a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, invocându-se incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7,8,9 pr.civ.
În susținerea recursului, se arată că motivele pe care se sprijină hotărârea atacată nu sunt prezentate în mod real și serios, astfel că aceasta este de natură să creeze discriminări vădite în raport de alți funcționari publici din țară, cărora le-au fost admise acțiuni similare și cărora li s-au acordat aceste drepturi salariale.
S-a mai subliniat că, cele două sporuri salariale sunt prevăzute de dispozițiile art. 31 lit. c și d din Legea nr. 181/1999 și că suspendarea acestora este nelegală și neconstituțională, neproducând astfel efecte legale. Mai mult decât atât, s-a arătat că, în prezent, normele legale de suspendare nu mai sunt în vigoare.
De asemenea, s-a susținut că prin neacordarea drepturilor se aduce atingere art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și care consacră principiul conform căruia "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale" precum și a art. 38 și 39 alin. 1 din Codul Muncii, care prevăd imperativ că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor salariale solicitate, s-a subliniat că acesta este de 25 %, întrucât atât timp cât legiuitorul nu a înțeles să prevadă un alt cuantum al acestor stimulente, în mod corect instanțele de judecată sesizate cu acțiuni similare au acordat cuantumul general de 25 %.
S-a mai susținut că acest cuantum de 25 % se impune a fi acordat și pentru considerente care țin de egalitatea în fața autorităților publice și discriminare, atât timp cât o parte din funcționarii publici din țară au câștigat irevocabil dreptul la aceste suplimente în cuantumul solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta și-a exprimat poziția procesuală, în sensul că a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, având în vedere dispozițiile Legii nr. 188/1999 și ale Legii nr. 500/2002 ( 95).
Trecând la soluționarea recursului dedus judecății prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Drepturile salariale solicitate de reclamanți au fost stabilite prin Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea coruptiei, act normativ prin care au fost modificate și dispozițiile Legii nr. 188/1999, modificare publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21.04.2003.
Prin nr.OUG 92/2005, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.091 din 23.11.2004, cele două drepturi salariale prevăzute la acea dată de art. 29 din Legea nr. 188/1999, în forma și numerotarea în vigoare la data menționată anterior, au fost suspendate (art. 44).
În considerarea disp. art. 53 din Constituția României, suspendarea drepturilor salariale menționate anterior nu poate opera în privința efectelor pe care dispozițiile legale ce le conțin le pot produce. "art. 53:Restrangerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrânsnumai prin legeși numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie sa fie proporțională cu situația care a determinat-o, sa fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."
Suspendare nejustificată a dreptului determină o restrângere nejustificată a exercițiului dreptului și implicit privarea nejustificată a titularului dreptului de posibilitatea exercitării acestuia.
În speță, suspendarea realizată prin nr.OUG 92/2004 nu își poate produce efectele.
Suspendarea dreptului salarial se putea realiza numai prin lege, ceea ce nu s-a realizat în această situație, suspendarea fiind dispusă printr-o ordonanță de urgentă, act normativ inferior legii, conf. art. 4 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Prin acte normative ulterioare Guvernul a perpetuat starea de inactivitate a acelor dispoziții legale, fapt ce a împiedicat nejustificat acordarea acelor drepturi salariale persoanelor îndreptățite, până în prezent.
Referitor la procentul propriu-zis solicitat a fi acordat de către reclamanți, Curtea constată că nu există vreo dispoziție legală care să individualizeze conținutul concret al dreptului pretins.
Acordarea procentului de 25 % prin analogie cu alte drepturi salariale acordate funcționarilor publici, pe temeiul existenței unei practici judiciare în acest sens sau ca urmare a faptului că pârâtele nu ar fi contestat procentul propriu-zis solicitat, nu apare ca fiind justificată.
Atât acordarea dreptului cât și a procentului concret este justificată, în principal, pe baza principiului legalității.
Procentul de 25 % nu este prevăzut de o normă legală, astfel încât nu se poate face aplicare principiului menționat anterior.
Pentru a fi posibilă acordarea celor două suplimente, este necesar, în primul rând, să fie posibilă cuantificarea acestora ca părți componente ale salariului funcționarilor publici.
Or, pentru cuantificarea celor două suplimente este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 31 al.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, atribuție care, așa cum a reținut și instanța de fond, revine legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
De altfel, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă cererea de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special.
Nefiind reglementată modalitatea de cuantificare a suplimentului postului și a suplimentului gradului (treptei de salarizare), dreptul reclamanților este un drept virtual.
acestora de către instanță, prin analogie, respectiv prin raportare la diverse criterii, ar reprezenta o nesocotire a deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008.
Din perspectiva celor mai sus expuse, acțiunea reclamanților apare ca fiind prematur introdusă.
Se reține că instanța de fond a arătat în considerentele hotărârii atacate care este motivul pentru care nu se impune acordarea celor două sporuri, respectiv faptul că ar încălca principiul legalității, astfel că, sub acest aspect, hotărârea instanței de fond este motivată, fiind exprimate considerentele care au determinat soluția pronunțată în cauză, respectiv aceasta a interpretat corect actul dedus judecății.
În ceea ce privește dispozițiile art. 304 al.1 pct. 9 Cod de procedură civilă, se constată că acestea sunt incidente în cauză, din perspectiva faptului că prima instanță a respins acțiunea reclamanților ca nefondată, deși aceasta apare ca fiind prematură, pentru considerentele deja arătate.
Raportat la cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul cu consecința modificării sentinței recurate, în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanți, ca prematură.
Se apreciază ca, prin respingerea acțiunii ca prematură, se dă valență principiului consacrat de dispozițiile art. 316 Cod de procedură civilă raportat la art. 296 al.1 teza finală Cod de procedură civilă " non reformatio in peius", respectiv nu se creează reclamanților o situație mai grea în propria cale de atac, din perspectiva faptului că nu se va putea invoca ulterior, în măsura în care cele două suplimente vor fi cuantificate printr-o normă legală, puterea de lucru judecat.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții ITM M, împotriva sentinței civile nr. 4177 din 2.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâtul ITM M, ca prematură.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Daniela Griga - - | JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș Mirela Budiu - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - |
Red.DG.
3 ex./24.04.2009.
Jud.fond:.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ÎNCHEIEREA CIVILĂ
Ședința camerei de consiliu din data de 07.05.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind, soluționarea sesizării din oficiu, privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minut6a și dispozitivul deciziei civile nr. 1457/22.04.2009, pronunțate în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj.
Fără citarea părților.
CURTEA
Pe rolul instanței, s-a înregistrat sesizarea din oficiu, privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul deciziei civile nr.1457/22.04.2009, pronunțate în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj.
Referitor la sesizarea din oficiu, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, prin prisma faptului că dintr-o eroare materială, în minuta și dispozitivul deciziei menționate s-a trecut ca având calitatea de recurent pârâtul ITM M, în loc de reclamanții, AUGUST, B, -, -, -, -A, I, A, -, -, -, -, -, -, A, -, -, -, -, -, și, aceasta în condițiile în care în cauză a fost formulat un sigur recurs, iar conform declarației de la fila 2(dosar recurs), declarația de recurs a fost exercitată de reclamanții mai sus menționați.
Raportat la considerentele expuse, se apreciază că indicarea greșită în minuta și decizia civilă nr.1457/22.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, a părților care au calitatea de recurente, se datorează unei erori materiale, motiv pentru care, în temeiul art. 281 Cod de procedură civilă, instanța va admite sesizarea și va dispune îndreptarea acesteia, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite sesizarea din oficiu, privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul deciziei civile nr.1457/22.04.2009, pronunțate în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, și în consecință stabilește că în minuta și dispozitivul deciziei civile nr.1457/22.04.2009, se va trece ca având calitatea de recurenți reclamanții, AUGUST, B, -, -, -, -A, I, A, -, -, -, -, -, -, A, -, -, -, -, -, și, în loc de pârâtul ITM
Irevocabilă.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 07.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
