Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1524/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1524
Ședința publică de la 31 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 2521 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă și intimata pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a reținut cauza pentru deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 2521 din 09 decembrie 2008, Tribunalul Gorja respins acțiunea reclamantei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta are calitatea de funcționar public în cadrul DIRECȚIEI SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G,
Astfel, prin Legea nr. 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar, la art. 14 alin. 1lit.a ( în prezent abrogat) se prevede că se acordă un spor de până la 30% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
De asemenea, potrivit art.14 alin.1 lit.b din același act normativ, pentru activități care se desfășoară în condiții de stres sau în condiții deosebite, se acordă un spor de maximum 15% din salariul de bază;
Potrivit alin.1 din art.14, aceste sporuri se pot acorda în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Sănătății Publice, deci în nici un caz nu constituie o obligație pentru pârâtă.
Tribunalul a constatat, așadar, că legiuitorul nu a prevăzut prin nici unul din actele normative de reglementare a salarizării funcționarilor publici în anii 2005-2008 vreun "spor pentru solicitare neuropsihică și stres".
În ce privește dispozițiile cuprinse la art.3 din Legea nr.188/1999, acestea descriu rincipiile p. care stau la baza exercitării funcției publice și care sunt legalitatea, imparțialitate și obiectivitatea, transparența, eficiența și eficacitatea, responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale, orientarea către cetățean, stabilitate în exercitarea funcției publice, subordonarea ierarhică.
Conținutul textului de lege indicat anterior nu este constitutiv de drepturi bănești în favoarea funcționarului public, ci creează un cadru general pentru funcționariatul public din România.
Tribunalul nu a putut primi nici argumentul principial referitor la egalitatea de șanse ori la egalitatea de tratament, întrucât, în cauza dedusă judecății nu se conturează vreo asemenea inegalitate.
Astfel, de esența inegalității sau diferenței de tratament este, în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca autoritatea statului să introducă distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, susținând că prin Legea nr. 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, la art. 14 alin. 1 lit. a și b s-a prevăzut acordarea unui spor de până la 30% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare și a unui spor de 15% din salariul de bază pentru activități desfășurate în condiții de stres.
Potrivit art. 4 din același act normativ, salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar se asigură cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii, resurse care conform art. 3 provin din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat.
Mai arată reclamanta că este inechitabil ca o parte din salariații aceleiași instituții să primească sporurile, iar o altă parte nu.
Recursul este nefondat.
OG nr. 6/2007 reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.
În secțiunea a doua a acestei ordonanțe sunt reglementate sporurile și condițiile, în care se acordă acestea funcționarilor publici.
Sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10 % din salariul de bază este reglementat de art. 16 din OG nr. 6/2007.
Textul precizat prevede acordarea sporului de condiții vătămătoare funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice care generează electromagnetice de radio frecvență.
Același text prevede dreptul ordonatorului principal de credite de a stabili categoriile de funcționari și cuantumul sporului precum și condițiile de acordare a acestuia. Textul condiționează așadar acordarea acestui spor de existența unui act administrativ al ordonatorului principal de credite, cu precizarea că actul administrativ trebuie să aibă în vedere încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Corect a apreciat instanța de fond, că instanța nu se poate substitui ordonatorului principal de credite și să stabilească ea însăși categoriile de funcționari și condițiile de acordarea a sporului pentru condiții vătămătoare.
Curtea apreciază că însăși redactarea textului art. 16 alin. 1 din OG 6/2007 este de natură să conducă la soluția de mai sus.
Astfel, sporul poate fi de până 10 % situație în care instanța nu poate să se substituie autorității și să stabilească procentul concret cuantumul acestui procent.
De asemenea, prin condiționarea încadrării în cheltuielile de personal se instituie o altă limitare a posibilității acordării acestui spor.
Din întreaga economie a textului care reglementează sporul de condiții vătămătoare rezultă că legiuitorul a acordat competențe exclusive ordonatorului principal de credite, fără ca instanța să se poată substitui atribuțiilor acestuia.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 2521 din 09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.GC
CB/2 ex.
Jud.fond
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Constantin Diaconu
