Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 154/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 19.03.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 154
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor B, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal se prezintă avocat, în reprezentarea reclamantului, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului depune la dosar concluzii scrise cu privire la excepția tardivității promovării acțiunii, copie de pe recipisa privind comunicarea contestației și prezintă spre vedere originalul acesteia.
Față de această împrejurare, instanța respinge excepția tardivității invocată de către pârâtă și nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea raportului de evaluare ca fiind netemeinic și nelegal, acesta fiind un act administrativ, supus controlului și nu s-a făcut dovada că reclamantul a fost sancționat în această perioadă, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând supra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 19 martie 2008, reclamantul a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici întocmit de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Față de raportul de evaluare a formulat următoarele obiecțiuni:
- cu privire la punctul 1 din evaluare și anume "creșterea numărului de acțiuni de control", ANPC nu menționează, cum s-a făcut în toate rapoartele de evaluare anterioare, dacă această creștere a numărului de control este per inspector sau per instituție.
- dacă se face referire la numărul de acțiuni per inspector evaluarea este total eronată deoarece numărul de acțiuni de control per inspector a crescut cu peste 30% față de anul precedent iar evaluarea a fost făcută doar pentru o perioadă de 7 luni și nu pe tot anul.
- dacă este vorba de numărul de acțiuni de control per instituție este și normal ca numărul acestora să nu crească cu un procent satisfăcător atâta timp cât pe tot teritoriul județului C-S operează doar un număr de 6 inspectori, fiind pe departe județul cu cel mai mic număr de inspectori pe țară.
- este imposibil ca un număr de 6 inspectori să acopere toate obiectivele cerute și cu un punctaj excelent atâta timp cât fiecare cerere adresată ANPC de suplimentare a numărului de inspectori este respinsă sau nu se dă răspuns la ea.
- cu privire la punctul 2 din obiective, reclamantul cere ca ANPC să dovedească modul în care a verificat instrumentarea reclamațiilor în termenul legal și cum au ajuns la un procent de doar 30% atâta timp cât la sediul din C-S nu există nici o plângere a vreunui cetățean cu privire la neinstrumentarea în timp util a reclamațiilor acestora.
- cu privire la punctul 3 din obiective, reclamantul arată faptul că a fost depunctat pe motivul că nu s-a supravegheat în unitățile vamale conformitatea produselor destinate populației, dar odată cu intrarea României în, vămuirea și verificarea produselor nu se mai face în punctele vamale, iar prezența inspectorilor acolo ar fi nejustificată și fără de folos.
- cu privire la punctul 4 din obiective și anume corecta gestionare a controalelor tematice transmise de ANPC pe grupe de produse și servicii, reclamantul arată că procentul indicat în raport este nereal atâta timp cât nu există nici un fel de plângere cu privire la o gestionare incorectă a acestor controale tematice, iar ANPC nu i-a comunicat nici un act care a dus la notarea cu un procent de 20%.
- cu privire la punctul 5, arată că în anul 2007, în perioada evaluată, a depistat și retras de pe piață o cantitate mult mai mare de produse decât în întreg anul 2006, deși numărul inspectorilor nu a crescut, așadar consideră că procentul de 10% este absurd.
- cu privire la punctul 6 din obiecții și anume implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit, arată că în acea perioadă nu a existat nici măcar o misiune de audit, așadar implementarea corectă și respectarea recomandărilor a fost făcută în funcție de ultima misiune de audit deși nu era obligatoriu acest lucru.
- cu privire la criteriile de performanță, acestea au fost notate fără nici un suport real, deoarece pe toată perioada nu a primit nici un fel de reclamații, numărul de controale a crescut față de anul anterior deși numărul de inspectori a rămas neschimbat și nu au existat plângeri din partea populației cu privire la ineficiența Oficiului pe care-l conduce.
Solicită instanței să pună în vedere Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor să depună la dosarul cauzei actele în baza cărora au notat criteriile de performanță.
Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a solicitat în principal, admiterea excepției prescripției dreptului de a formula prezenta acțiune, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și neîntemeiată.
În susținerea excepției prescripției, pârâta arată că la data de 12.12.2007, ca urmare a evaluării activității profesionale a reclamantului,a fost întocmit și semnat raportul de Evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, raport în care se consemna la rubrica " final al evaluării" mențiunea "". De concluziile raportului întocmit petentul a luat la cunoștință,sub semnătură în data de 12.02.2008, iar contestația a fost înregistrată la data de 29.02.2008, așa cum, reiese din adresa ce poartă număr de intrare 1726/29/02.2008.
Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici, respectiv evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, are ca temei legal atât dispozițiile Legii 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, cât și Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici prevăzută în Anexa 3 din HG nr.1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.
Se precizează că, în conformitate cu norele procedurale impuse de legea contenciosului administrativ, termenul de contestare apare ca fiind un termen de prescripție și nu de recomandare.
Având în vedere că, atât modul de elaborare a Raportului de Evaluare sub aspectul respectării condițiilor de fond și de formă obligatorii, cât mai ales modul și timpul de contestare a celor consemnate în aceasta sunt expres și imperativ prevăzute în actul normativ susmenționat, pârâta consideră că este pe deplin îndreptățită a afirma că dreptul petentului de a mai formula contestație se consideră prescris de plin drept.
Cu privire la situația de fapt, pârâta consideră că petentul a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, susținând că aspectele înscrise în Raportul de Evaluarea performanțelor profesionale individuale s-ar afla în strânsă legătură cu Ordinul nr.482/01.08.2007 emis de către
Într-adevăr, Ordinul amintit face referire expresă și directă la domnul, însă acesta a fost emis având ca temei legal principal dispozițiile HG nr.748/2007 referitoare la organizarea și funcționarea ANPC. În acest sens, consideră că având în vedere natura juridică a celor două acte, mai exact efectele pe care acestea le produc, nu se poate pune semnul egalității între acestea.
Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale aplicată fiecărui funcționar public, are loc în raport cu realizarea obiectivelor individuale. Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru perioada evaluată.
Se mai arată faptul că, Raportul de Evaluare a avut la bază controale repetate, amănunțite, temeinice, raportate atât la criteriul de legalitate al activității desfășurate, cât și la criteriul de eficiență în activitatea desfășurată.
Față de cele menționate, pârâta consideră că solicitările petentului din prezenta cauză nu sunt justificate, motiv pentru care a solicitat în principal, admiterea excepției dreptului de a formula prezenta acțiune, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și neîntemeiată.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Obiectul prezentului litigiu constă în verificarea legalității raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului - director executiv la Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor C-S - pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007, raport emis de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, formulată de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, instanța reține că această excepție a fost motivată pe împrejurarea că reclamantul a luat cunoștință despre raportul de evaluare contestat la data de 12.02.2008, iar contestația formulată de domnia sa a fost înregistrată la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la data de 29.02.2008, iar conform art. 11 alin. 1 și 2 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 1209 din 14 octombrie 2003, privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, "funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul autorității sau instituției publice", iar "contestația se formulează în termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoștință de către funcționarul public evaluat a calificativului acordat și se soluționează în termen de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației".
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a invocat, așadar, depășirea termenul de 5 zile de la luare la cunoștință de către reclamant a rezultatului evaluării.
În această privință, instanța reține că, potrivit copiei raportului de evaluare (atașată la fila 9-12 dosar), la data de 12.02.2008 reclamantul a luat cunoștință despre acest raport, arătând că nu este de acord cu evaluarea și că își rezervă dreptul de a formula contestație scrisă.
Totodată, instanța constă că reclamantului i s-a prezentat la data de 12.02.2008 raportul de evaluare întocmit de evaluator,dar fără a fi contrasemnat de persoana competentă.
Or, conform art. 10 alin. 1 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 1209 din 14 octombrie 2003, "raportul de evaluare se înaintează contrasemnatarului", care îl poate modifica, potrivit art. 10 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 1209/2003, urmând ca "raportul de evaluare modificat în condițiile alin. (3) se aduce la cunoștință funcționarului public", astfel cum prevede alineatul al patrulea al aceluiași articol.
Instanța constată, așadar, că reclamantului nu i-a fost adus la cunoștință la data de 12.02.2008 raportul de evaluare final, semnat de contrasemnatar, respectiv raportul care produce efecte juridice, ci numai raportul întocmit de evaluator, astfel încât nu se poate reține că termenul de 5 zile curge de la data de 12.02.2008.
Abia la data de 14.03.2008 i s-a înmânat reclamantului o copie de pe raportul de evaluare final, astfel încât, în funcție de această dată, formularea contestației la data de 27.02.2008 - înregistrată la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la data de 29.02.2008 - apare ca fiind formulată cu respectarea termenului legal.
În consecință, instanța va respinge ca nefondată excepția prescripției dreptului la acțiune, formulată de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Cu privire la fondul litigiului, instanța constată că reclamantul a criticat raportul de evaluare, învederând următoarele motive:
- cu privire la punctul 1 din evaluare și anume "creșterea numărului de acțiuni de control", Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu menționează, cum s-a făcut în toate rapoartele de evaluare anterioare, dacă această creștere a numărului de control este per inspector sau per instituție.
- dacă se face referire la numărul de acțiuni per inspector evaluarea este total eronată deoarece numărul de acțiuni de control per inspector a crescut cu peste 30% față de anul precedent iar evaluarea a fost făcută doar pentru o perioadă de 7 luni și nu pe tot anul.
- dacă este vorba de numărul de acțiuni de control per instituție este și normal ca numărul acestora să nu crească cu un procent satisfăcător atâta timp cât pe tot teritoriul județului C-S operează doar un număr de 6 inspectori, fiind pe departe județul cu cel mai mic număr de inspectori pe țară.
- este imposibil ca un număr de 6 inspectori să acopere toate obiectivele cerute și cu un punctaj excelent atâta timp cât fiecare cerere adresată ANPC de suplimentare a numărului de inspectori este respinsă sau nu se dă răspuns la ea.
- cu privire la punctul 2 din obiective, reclamantul cere ca ANPC să dovedească modul în care a verificat instrumentarea reclamațiilor în termenul legal și cum au ajuns la un procent de doar 30% atâta timp cât la sediul din C-S nu există nici o plângere a vreunui cetățean cu privire la neinstrumentarea în timp util a reclamațiilor acestora.
- cu privire la punctul 3 din obiective, reclamantul arată faptul că a fost depunctat pe motivul că nu s-a supravegheat în unitățile vamale conformitatea produselor destinate populației, dar odată cu intrarea României în, vămuirea și verificarea produselor nu se mai face în punctele vamale, iar prezența inspectorilor acolo ar fi nejustificată și fără de folos.
- cu privire la punctul 4 din obiective și anume corecta gestionare a controalelor tematice transmise de ANPC pe grupe de produse și servicii, reclamantul arată că procentul indicat în raport este nereal atâta timp cât nu există nici un fel de plângere cu privire la o gestionare incorectă a acestor controale tematice, iar ANPC nu i-a comunicat nici un act care a dus la notarea cu un procent de 20%.
- cu privire la punctul 5, arată că în anul 2007, în perioada evaluată, a depistat și retras de pe piață o cantitate mult mai mare de produse decât în întreg anul 2006, deși numărul inspectorilor nu a crescut, așadar consideră că procentul de 10% este absurd.
- cu privire la punctul 6 din obiecții și anume implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit, arată că în acea perioadă nu a existat nici măcar o misiune de audit, așadar implementarea corectă și respectarea recomandărilor a fost făcută în funcție de ultima misiune de audit deși nu era obligatoriu acest lucru.
- cu privire la criteriile de performanță, acestea au fost notate fără nici un suport real, deoarece pe toată perioada nu a primit nici un fel de reclamații, numărul de controale a crescut față de anul anterior deși numărul de inspectori a rămas neschimbat și nu au existat plângeri din partea populației cu privire la ineficiența Oficiului pe care-l conduce.
În raport cu aceste critici aduse de reclamant actului de evaluare, instanța constată că raportul de evaluare cuprinde date cantitative, procentuale, referitoare la modul în care reclamantul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Deși sunt indicate procentele privind măsura în care reclamantul și-a îndeplinit atribuțiile, raportul de evaluare nu cuprinde datele necesare calculării acestor procente.
Astfel, cu privire la punctul 1 din raportul de evaluare și anume "creșterea numărului de acțiuni de control", se menționează că acest parametru al evaluării a fost realizat de reclamant în proporție de 30%, dar nu se indică numărul acțiunilor de control impus de atribuțiile de serviciu și nici numărul acțiunilor de control realizate de reclamant.
De asemenea, cu privire la punctul 2 din raportul de evaluare - instrumentarea reclamațiilor în termenul legal - se menționează că acest parametru al evaluării a fost realizat de reclamant în proporție de 30%, dar nu se indică numărul reclamațiilor depuse și nici numărul reclamațiilor rezolvate de reclamant, pentru a se permite verificarea corectitudinii procentului menționat în raportul de evaluare
Cu privire la punctul 3 din raportul de evaluare - supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor destinate populației - se menționează că acest parametru al evaluării a fost realizat de reclamant în proporție de 10%, dar nu sunt menționate numărul acțiunilor la care era obligat reclamantul în acest sens, și nici numărul acțiunilor realizate de reclamant, nefiind posibilă verificarea corectitudinii evaluării procentului indicat de raportul de evaluare.
Aceeași deficiență este prezentă și la punctele 4 și 5 din raportul de evaluare.
Instanța constată că raportul de evaluare nu cuprinde datele necesare verificării corectitudinii evaluării efectuate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor cu privire la activitatea reclamantului.
Or, aceste date sunt esențiale în stabilirea legalității rezultatului evaluării
Instanța precizează că, potrivit art. 40 alin. 2 lit. b) din Hotărârea de Guvern nr. 1209 din 14 octombrie 2003, privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, "în scopul formării unui corp profesionist de funcționari publici, metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici stabilește cadrul general pentru: - b) aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv."
Așadar, dispoziția legală citată impune existența unei evaluări obiective a funcționarului public.
În același sens, art. 2 alin. 1 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 1209/2003 - anexă ce reglementează metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici - precizează că " evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se realizează prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute pentru perioada evaluată".
În vederea evaluării prin raportarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor, astfel cum se prevede în dispoziția citată, art. 2 alin. 2 din Anexa nr. 3 stipulează că "obiectivele individuale trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) să fie specifice activităților care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică;
b) să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare;
c) să fie prevăzute cu termene de realizare;
d) să fie realiste - să poată fi aduse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute și cu resursele alocate;
e) să fie flexibile - să poată fi revizuite în funcție de modificările intervenite în prioritățile autorității sau instituției publice".
În privința evaluării, art.7 alin. 1 din Anexa nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr. 1209/2003 prevede că "notarea obiectivelor și a criteriilor de performanță se face parcurgându-se următoarele etape:
a) fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5,nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, din punct de vedere cantitativ, calitativ și al termenului în care a fost realizat;
b) pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv;
c) fiecare criteriu de performanță se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanță în realizarea obiectivelor individuale stabilite;
d) pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de performanță se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu".
Instanța observă, așadar, importanța pe care legiuitorul a impus-o indicării criteriilor obiective de evaluare și a modului în care acestea au fost realizate.
Examinând raportul de evaluare contestat prin prisma acestor dispoziții legale, instanța constată însă că acest act nu cuprinde datele necesare verificării procentelor indicate în raport cu privire la gradul de îndeplinire a obiectivelor de către reclamant.
În acest sens, instanța reamintește că raportul de evaluare nu indică numărul activităților impuse reclamantului prin fișa postului și nici numărul activităților efectiv realizate de acesta, pentru a permite verificarea procentelor de realizare a acestor activități, astfel cum sunt menționate în raportul de evaluare.
Sub acest aspect, instanța constată că stabilirea acestor procente de realizare parțială a atribuțiilor reclamantului sunt nemotivate, pentru că evaluarea omite indicarea, cel puțin într-o anexă la raport, a datelor pe baza cărora s-au stabilit aceste procente.
În privința obligației autorităților administrative de a-și motiva deciziile, instanța observă că, potrivit art. 31 alin. 2 din Constituția României, " autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigureinformarea corectă a cetățenilor asupratreburilor publice șiasupra problemelor de interes personal."
De asemenea, conform art. 1 alin. 3 din Constituția României, "România este statde drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor din decembrie 1989, și sunt garantate."
Or, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora, în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat.
În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative.
Instanța subliniază că art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacră "dreptul la bună administrare". Conform alineatelor 1 și 2 din acest articol,(1) "orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.
(2) Acest drept include în principal:
(a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere;
(b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;
(c)obligația administrației de a-și motiva deciziile."
Date fiind aceste obligații, instanța apreciază că absența motivării actului administrativ atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare și a încălcare a obligației constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora.
Având în vedere importanța pe care a are evaluarea performanțelor funcționarului public în cariera sa profesională - de această evaluare depinzând modul de salarizare, promovarea și chiar sancționarea funcționarului public - reclamantul avea dreptul de a obține explicații detaliate privind modul de evaluare cantitativă a realizării obiectivelor explicații pe care raportul de evaluare contestat nu le conține.
Instanța subliniază că obligația impusă de lege evaluatorului presupune justificarea datelor cantitative pe care le inserează în raportul de evaluare
Din acest punct de vedere, instanța apreciază că este nelegal raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007 întocmit de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor la data de 12.02.2008.
În consecință, instanța va anula raportul de evaluare respectiv și va obligă pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la reevaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007, cu indicarea datelor pe baza cărora este posibilă verificarea procentelor de realizare a obiectivelor impuse funcționarului public evaluat.
În privința cererii reclamantului de obligare a pârâtei la acordarea calificativului "foarte bine", ca urmare a activității de reevaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007, instanța o va respinge, având în vedere că datele menționate în raportul de evaluare contestat nu permit stabilirea calificativului pentru domnul.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora " partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată", ținând seama că s-a constatat caracterul fondat al cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, Curtea va obliga pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamant, respectiv la plata sumei de 1800 lei (RON), reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, formulată de pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Anulează raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007 întocmit de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor la data de 12.02.2008.
Obligă pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la reevaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la acordarea calificativului "foarte bine", ca urmare a activității de reevaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 19.12.2006-31.07.2007.
Obligă pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la plata sumei de 1800 lei către reclamant, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Se comunică
Reclamantului -
Pârâtei - -Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor - B,-, sector 1.
- la sediul din B- sector 1
Red. PR -07.07.2008
Tehnored. LM-08.07.2008
5 expl.- emis 3 comunicări
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru
