Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 158/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 158/CA
Ședința publică din 17 aprilie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurentul-pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - - cu domiciliul în T,-, -.3,.A,.14, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2802/24.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.04.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a da posibilitate recurentului-pârât să timbreze recursul și să depună concluzii scrise, în temeiul art.156 al.2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 17.04.2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată la nr-, reclamantul a chemat în judecată pe PRIMARUL MUNICIPIULUI T, pentru a se dispune obligarea acestuia la plata drepturilor salariale aferente perioadei 1 august 2005/14 octombrie 2007 și a sumei de 50000 lei, cu titlu de daune materiale, precum și sancționarea administrativă a acestuia pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanei - art. 246 Cod penal.
In motivare, reclamantul arată că are calitatea de funcționar publică aflat în raporturi de serviciu cu Primăria Municipiului T, fiind numit ca director executiv adjunct al Direcției Poliției Comunitare, începând cu 1 august 2005, calitate pe care a dobândit-o în baza prevederilor art. 9 alin. 1 și 2 din Legea nr. 371/2004 și art. 23 alin. 1 - 6 și art. 13 alin. 1 - 5 din nr.HG 2295/2005, chiar dacă Primarul Municipiului T nu a emis dispoziția de numire în funcția publică, ceea ce poate fi considerat ca abuz în serviciu contra intereselor personale.
Se mai susține că întreg personalul Direcției Poliției Comunitare a intrat în organigrama proprie a Primăriei T pe funcții publice deja existente, după examen toți participanții au depus jurământul, au semnat angajamentele de serviciu și au fost evaluați în calitate de funcționari publici, după care, prin nr. 110/2007 a fost aprobată organigrama și statul de funcțiuni pentru aparatul de specialitate al Primarului Municipiului T, cu avizul nr. - din 12 aprilie 2007, însă nu s-a emis decizie de numire în funcție publică datorită tensionării relațiilor cu actuala culoare politică a Primăriei T și nu s-au pus în aplicare prevederile Regulamentului Intern nr. 35400 din 12 noiembrie 2005, în care se consemnează calitatea sa de funcționar public și a celorlalți angajați, mai puțin secretarul, administratorul și șoferul, ce constituie personal contractual.
Reclamantul justifică daunele materiale solicitate prin faptul că nu a mai avut un loc de muncă care să asigure veniturile necesare familiei, singura sursă de venit fiind pensia militară.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 166 alin. 1 din Codul Muncii și art. 1 din Legea nr. 554/2004.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, cererea nr. 28129 din 31 august 2007, raportul de evaluare din 19 ianuarie 2006, nr. 231/2007, nr. 247/2005, regulamentul intern al, dovada depunerii jurământului și alte înscrisuri.
In apărare, pârâtul a depus întâmpinare, la care a anexat înscrisuri: contractul individual de muncă nr. 214/28 iulie 2005, organigrama Primăriei Municipiului T din 28 iulie 2005, stat de funcții valabil de la data de 1 octombrie 2005, a, depunând și alte înscrisuri la solicitarea reclamantului.
In cursul procesului, reclamantul a învederat că renunță la judecată relativ la capetele de cerere privind plata de daune morale și sancționarea administrativă a pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 2802/24.12.2008, Tribunalul Tulceaa admis cererea formulată de către reclamantul -, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, în parte; a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând diferența între drepturile salariale cuvenite, corespunzătoare funcției publice de conducere pe care a ocupat- temporar în intervalul 1.08.2005 - 6.09.2007 și drepturile salariale încasate efectiv în perioada menționată; în temeiul temeiul art. 246 Cod procedură civilă, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului cu privire la capetele de cerere vizând plata daunelor morale și sancționarea administrativă a pârâtului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin Hotărârea nr. 247 din 28 iulie 2005 Consiliului Local T, s-a dispus numirea reclamantului în funcția de director executiv adjunct al Direcției Poliției Comunitare pentru Ordine Publică a Municipiului T până la organizarea concursului în condițiile prevăzute de lege, începând cu 1 august 2005.
Chiar dacă reclamantul nu a dobândit calitatea de funcționar public (conf.art.56, 57, 66 din Legea nr.188/1999), acesta a exercitat cu caracter temporar o funcție publică de conducere, fiind incidente disp.art.92 alin. 5 din Legea nr. 188/1999, astfel că se justifică dreptul acestuia la salariul corespunzător funcției exercitate.
In temeiul art. 246 Cod procedură civilă, se va lua act de renunțarea la judecată a reclamantei cu privire la capetele de cerere vizând plata daunelor morale și sancționarea administrativă a pârâtului.
Impotriva acestei soluții, a declarat recurs pârâtul, susținând că reclamantul, deși a fost numit prin nr.247/2005 în funcția de director executiv al Direcției Poliției Comunitare T, acesta nu a avut calitatea de funcționar public, calitate care se dobândește în condițiile Legii nr.188/1999.
Intrucât reclamantul nu a fost numit în funcția publică, instanța în mod greșit a considerat aplicare disp.art.92 alin. 5 din Legea nr. 188/1999.
De asemenea, nu s-au avut în vedere disp.art.7 din Legea nr.554/2004, respectiv parcurgerea procedurii prealabile.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport cu criticile aduse, se constată că recursul este fondat din următoarele considerente:
Intimatul-reclamant - a fost numit prin Hotărârea nr. 247/28 iulie 2005 Consiliului Local T în funcția de director executiv adjunct al Direcției Poliției Comunitare pentru Ordine Publică a Municipiului T până la organizarea concursului în condițiile prevăzute de lege, începând cu 1 august 2005.
In baza acestei hotărâri, s-a încheiat între cele două părți litigante contractul individual de muncă (fila 32 dosar fond), contract în baza căruia a fost stabilit, la lit.J, salariul - compus din salariul de bază brut (804 lei), sporul de vechime 25% (302 lei) și indemnizația de conducere de 50% (402 lei).
In speță, reclamantul, prin numirea în funcția temporară de director executiv adjunct al Direcției Poliției Comunitare T nu a dobândit și calitatea de funcționar public, chiar dacă funcția ocupată de acesta putea fi exercitată de un funcționar public.
Dispozițiile art.62 din Legea nr.188/1999, arată modalitatea de numire în funcțiile publice de conducere, respectiv ocuparea acestora prin concurs, în baza căruia se emite actul administrativ de către conducătorul instituției publice din administrația publică.
In cauză, reclamantul nu a dobândit calitatea de funcționar public, iar salarizarea acestuia urma să se facă conform contractului individual de muncă.
Dispozițiile art.92 din Legea nr.188/1999 prevăd posibilitatea exercitării cu caracter temporar a unei funcții de conducere prin promovarea temporară a unui funcționar public, însă, în cauză, reclamantul nu a avut niciodată calitatea de funcționar public, astfel că nu sunt incidente dispozițiile pct.5 din același act normativ cu privire la salarizare.
Numai în situația în care reclamantul ar fi avut calitatea de funcționar public și ar fi fost numit în funcție temporar, acesta ar fi fost îndreptățit la salariul corespunzător acestei funcții.
Cum reclamantul nu a avut calitatea de funcționar public, nu-i sunt aplicabile disp.art.92 pct.5 din Legea nr.188/1999.
In legătură cu apărarea recurentului întemeiată pe disp.art.7 din Legea nr.554/2004, se reține că, întrucât obiectul cererii nu-l reprezintă atacarea unui act administrativ, nu este obligatorie procedura prealabilă.
Ca atare, având în vedere considerentele sus-expuse, în baza art.304 pct.9 rap.la art.312 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul, va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul că respinge acțiunea și va menține dispozițiile referitoare la renunțarea la judecată a capetelor de cerere având ca obiect daune morale și sancționarea pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurentul-pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - - cu domiciliul în T,-, -.3,.A,.14, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2802/24.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Menține dispozițiile privind renunțarea la soluționarea capetelor de cerere având ca obiect daune morale și sancționarea administrativă a pârâtului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.dec.-jud.
17.05.2009
Tehnored.-gref.
4ex./1.06.2009
Președinte:Nicolae StanciuJudecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga, Ecaterina Grigore
