Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1585/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1585

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina

JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul - cu domiciliul ales în P,-, Județ împotriva sentinței nr.453 din 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL ORAȘULUI cu sediul în P,-, Cod poștal -, Județ D, domiciliat în P, Cartier, nr. 109, Județ

Recurs timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei potrivit chitanței nr. -/2009, aflată la fila 9 și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant personal, lipsă fiind intimații pârâți Primarul Orașului P,.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de recurentul reclamant două cereri prin care depune la dosar o serie de acte urmare încuviințării probei cu înscrisuri respectiv: comunicarea asociației profesionale Colegiul Consilierilor Juridici D nr. 13/02.02.2009, cererea nr. 9393/3.06.2008 formulată de Comisia Locală P de aplicare a Legii fondului funciar, depusă în dosarul civil nr-, precizări depuse de Comisia Locală P de aplicare a Legii fondului Funciar, în dosarul nr- la Judecătoria Pucioasa, încheierea din 09.02.2009 a Judecătoriei Pucioasa, vizate și înregistrare sub nr. 17651/03.11.2009 și nr.18020/10.11.2009, precum și de intimatul pârât Primarul Orașului P concluzii scrise, vizate și înregistrate sub nr. 17937/06.11.2009.

Recurentul reclamant depune la dosar un borderou cu înscrisuri ce cuprinde rapoarte de evaluare a performanțelor profesionale individuale, pentru perioada anilor 2004-2008 inclusiv, decizia de înscriere în asociația profesională Colegiul Consilierilor Juridici Dan umitei, din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici republicată și

din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, din dosarele nr-, -, nr-, -, -, -, -, extrase din sistemul informațional ecris.

La cererea instanței precizează că înscrisurile depuse la termenul de astăzi sunt noi, partea adversă având cunoștință de conținutul acestora, deoarece emană de la aceasta.

Totodată, declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, ia act de declarația recurentului reclamant că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Recurentul reclamant, având cuvântul în susținerea recursului dezvoltă oral motivele aflate în scris la dosar, susținând în esență că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

Susține că motivarea instanței de fond este neîntemeiată în ceea ce privește respingerea capătului de cerere ce viza obligarea pârâtului la decontarea costului expertizei extrajudiciare efectuată în dosarul nr- ce a avut ca obiect plângere fond funciar, Legea nr. 247/2005, formulată de petenții și, în care a apărat interesele Comisiei Locale P de aplicare a Legii Fondului Funciar.

Consideră că expertiza extrajudiciară întocmită a fost necesară în cauză ca mijloc de probă în apărare, fiind utilă, concludentă și pertinentă, iar refuzul conducătorului instituției respectiv Primarul Or. P de a- achita onorariul expertizei este nejustificat.

În continuare susține că sunt neîntemeiate și considerentele instanței de fond pe baza cărora a respins solicitarea sa de aplicare a pârâtului la plata sumei de 10 lei reprezentând cheltuielile de transport la Tribunalul Dâmbovița, în data de 20.01.2009, în vederea susținerii cauzei ce forma obiectul dosarului nr-, întrucât nu se fundamentează pe probe, cu doar pe afirmații ale pârâtului nedovedite.

Susținerea pârâtului că ar fi fost repartizat dosarul unei alt coleg solicită a fi înlăturată, nefiind dovedită.

In consecință, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și restrânsă, în sensul obligării pârâtului, Primarul orașului P la plata sumelor de bani solicitate respectiv: 10 lei cheltuieli de transport, 500 lei contravaloare expertiză, 20.000 lei daune morale, 526 lei cheltuieli de judecată la instanța de fond și 139 lei cheltuieli de judecată prilejuite în recurs.

In sensul susținerilor depune la dosar concluzii scrise detailate și o notă de calcul privind valoarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 764/120/19.02.2009 reclamantul a chemat în judecată Primarul orașului P -, în calitate de autoritate a administrației publice locale și în calitate de persoană fizică, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 1395 lei, actualizată cu indicele de inflație, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând: a) 885 lei, contravaloarea cheltuielilor aferente înscrierii în Asociația profesională a Colegiului consilierilor juridici D, suportată din bani personali; b) 500 lei costul expertizei extrajudiciare utilizată ca probă într-un dosar în care a apărat interesele comisiei locale de fond funciar P; c) 10 lei, costul cheltuielilor de deplasare cu autoturismul proprietate personală de la P la Târgoviște și retur, precum și obligarea pârâtului, ca persoană fizică și la plata unor daune morale în valoare de 20.000 lei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este funcționar public în cadrul primăriei orașului P, serviciul de administrare venituri locale, impozite și taxe locale și membru asociat al Colegiului consilierilor juridici D, având o vechime în specialitate juridică de 29 de ani și 6 ani în profesie, iar la data de 7.01.2009 a solicitat pârâtului, prin referatul 225, să-i aprobe decontarea cheltuielilor aferente înscrierii în Asociația profesională a Colegiului consilierilor juridici D și, neprimind vreun răspuns, la 12.01.2009, a depus dosarul de înscriere în asociație și a plătit din banii personali suma de 860 lei și cea reprezentând contribuția pentru luna martie a anului curent în sumă totală de 885 lei.

Mai arată că, în cursul anilor 2007 și 2008 reprezentat și apărat interesele Comisiei de fond funciar P, iar în dosarul nr-, la termenele de judecată din 14.10 și 11.11. 2008, în faza de recurs, a apreciat necesitatea și oportunitatea efectuării și folosirii, ca mijloc de probă, a unei expertize topo extrajudiciare, pe care a plătit-o din banii personali, iar solicitarea de a-i fi restituit costul expertizei, a fost refuzată de pârât.

Cât privește solicitarea de obligare a pârâtului la plata sumei de 10 lei, reprezentând cheltuieli de transport cu autoturismul personal, în interesul serviciului și în exercitarea atribuțiilor de consilier juridic delegat în dosarul civil nr-, în data de 20.01.2009, arată că pârâtul a refuzat, cu rea credință, să îi aprobe ordinul de deplasare, deși trebuia să susțină, în proces, dezbaterile care au avut loc chiar la 20.01.2009.

Se mai arată în acțiune că activitatea profesională și viața privată îi sunt afectate de comportamentul pârâtului, care, prin diferite manopere, îi modifică fișa postului și calificativele profesionale, fiind afectat și de manoperele de discreditare în fața colegilor, pentru faptul că a avut curajul să-și exprime opinii profesionale, contrare celor susținute de pârât, considerente pentru care solicită obligarea pârâtului, în calitate de persoană fizică, la plata de daune morale în cuantum de 20.000 lei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.109 și 117 din Legea 188/1999, ale Legii 554/2004, Legii 514/2003 privind organizare și exercitarea profesiei de consilier juridic, ale prevederilor din Statutul profesiei de consilier juridic și ale art.998 și 999 Cod civil.

Prin întâmpinare, Primarul orașului Pas olicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă deoarece, pentru primul capăt de cerere al acțiunii, reclamantul nu face

dovada parcurgerii procedurii prealabile, potrivit art.7 și art.12 din Legea 554/2004, la fel fiind situația și pentru punctul 1 lit.b din acțiune, la care se adaugă și faptul că, pentru efectuarea expertizei extrajudiciare în dosarul civil - aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, în recurs, reclamantul nu a prezentat, în prealabil, referat pentru ca primarul orașului P să poată aprecia dacă se impunea sau nu efectuarea unei asemenea expertize; cu privire la solicitarea cheltuielilor de transport pentru reprezentarea în dosarul nr-, arată că reclamantul nu este îndreptățit la decontarea acestora, deoarece acest dosar a fost repartizat, din luna noiembrie 2008, altui jurist, astfel că nu se mai impunea aprobarea ordinului de deplasare pentru reclamant; la fel, este considerată nejustificată și cererea reclamantului de acordarea daunelor morale, întrucât acesta nu a suferit nici un prejudiciu moral în activitatea desfășurată.

Pentru termenul din 24 aprilie 2009 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului, solicitând respingerea excepțiilor invocate și admiterea acțiunii pentru toate capetele de cerere.

La rândul său, pârâtul Primarul orașului P și-a completat întâmpinarea, reiterând cererea de respingere a acțiunii reclamantului, renunțând la excepția prematurității acțiunii.

Prin note scrise, depuse la termenul din 19 iunie 2009, reclamantul precizează că renunță la capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata sumei de 885 lei, contravaloare cheltuieli aferente înscrierii în asociația profesională a consilierilor juridici, stăruind în admiterea celorlalte solicitări.

Prin sentința nr.453 din 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a respins cererea, așa cum a fost restrânsă la termenul din 19 iunie 2009, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul orașului P -.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul analizând cererea reclamantului așa cum a fost restrânsă, a reținut că nu este întemeiată, astfel, capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata contravalorii expertizei extrajudiciare, depuse în dosarul nr-, nu poate fi admis, având în vedere dispozițiile Legii 514/2003, dar și ale Statutului consilierilor juridici: potrivit acestora, consilierul juridic are statutul de funcționar public sau salariat al instituției în care își desfășoară activitatea și apără interesele acesteia și o reprezintă în raporturile cu alte instituții sau persoane fizice și juridice, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic etc. potrivit art.3 și 4 din Legea 514/2003. Nici legea, dar nici statutul consilierilor juridici nu dau dreptul acestora de a angaja cheltuieli materiale, în numele instituției pe care o reprezintă în afara mandatului special dat de conducătorul instituției.

Or, în speță, reclamantul, consilier juridic în cadrul instituției pârâte a angajat asemenea cheltuieli, prin aceea că a dispus și plătit o expertiză extrajudiciară într-un dosar în care instituția pe care o reprezenta avea calitatea de parte, ignorând refuzul conducătorului instituției de a comanda această lucrare și de angaja cheltuieli pentru efectuarea ei, așa cum reiese din corespondența purtată de reclamant cu Primarul orașului P în lunile octombrie - noiembrie 2008, filele 27,28 și 29 dosar.

Nici capătul de cerere privind obligarea aceluiași pârât la plata sumei de 10 lei, reprezentând cheltuieli de deplasare auto în vederea susținerii dosarului -

cu termen la 20.01.2009, nu este întemeiată întrucât așa cum susține pârâtul Primarul orașului P prin întâmpinare, reclamantul nu a avut delegație de reprezentare pentru acest termen și în acest dosar, el fiind repartizat încă din luna noiembrie 2008 altui consilier juridic, iar din copia împuternicirii depuse la dosar fila 53, reiese că reclamantul a avut delegație de reprezentare în dosar doar pentru termenul din 11.11.2008.

Capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata daunelor morale a fost respins ca nefondat, urmare a considerentelor respingerii celorlalte capete de cerere ale acțiunii reclamantului și ca urmare a faptului că din actele dosarului instanța nu a putut reține existența unei vătămări, de natură morală, adusă reclamantului; neînțelegerile între el și conducătorul instituției pârâte, sunt grefate pe raportul de serviciu în temeiul căruia își desfășoară activitatea, așa încât opiniile contrare exprimate de fiecare, nu pot aduce, automat, atingere onoarei sau reputației oricăreia dintre părți.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în ce privește capătul 1 pct. b al cererii de chemare în judecată, reprezentând costul expertizei extrajudiciare efectuată în dosarul nr -, suportată de recurent, cererea sa era întemeiată deoarece a apreciat necesitarea și oportunitatea acestei probe, iar intimatul pârât nu putea să cenzureze cererea sa și să o respingă, pe același considerent de oportunitate.

Arată recurentul că refuzul pârâtului de a aproba efectuarea și plata expertizei extrajudiciare efectuată în dosarul mai sus precizat, s-a fundamentat pe procedura administrativă prealabilă sesizată de instanța de judecată, deși recurentul a respectat procedura prevăzută de disp. art. 7 din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, potrivit actelor aflate la filele 37- 39 dosar fond, iar în întâmpinare intimatul precizează că a refuzat plata expertizei pe considerente de oportunitate a administrării probei cu expertiză, ceea ce consideră recurentul că nu era atributul intimatului, ci al său.

In dosarul nr-, arată recurentul, având ca obiect recurs în materia fondului funciar, el personal a promovat recursul ce a fost semnat de intimatul pârât, care i-a semnat și delegația de reprezentare a sa, așa cum rezultă din actul aflat la fila 53 dosar fond, reprezentând delegația de reprezentare ce a fost dată potrivit disp. art. 68 pr.civ. pentru toate actele judecății, așa cum rezultă din conținutul ei și nu doar pentru termenul de judecată din data de 11.11.2008, aceasta fiind primul termen de judecată, când pricina s-a amânat pentru data de 20.01.2009, acesta fiind ultimul termen când s-au pus concluzii finale și tribunalul a rămas în deliberare, astfel încât nu se justifică refuzul intimatului cu privire la cheltuielile ocazionate de proces și care au fost suportate de recurente.

Mai susține recurentul că nu s-a făcut nici o dovadă că dosarul s-a repartizat d-nei consilier juridic stagiar, pentru nici un termen de judecată nu există nici o delegație de reprezentare pe numele acesteia.

Arată recurentul că pentru cheltuielile prilejuite de înscrierea în asociația profesională, efectuate de intimat pentru consilierii juridici și, aceasta reprezintă o discriminare și pentru care va promova o cerere de chemare în judecată a intimatului pârât.

In ce privește daunele morale solicitate, în mod greșit prima isntanță a respins capătul 2 din cererea de chemare în judecată, deoarece prin comportamentului intimatul pârât i s-a adus o vătămare și o atingere a onoarei demnității și reputații sale, a probității morale și profesionale.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și obligarea intimaților pârâți la plata sumelor solicitate.

Pârâtul primarul orașului P, prin a formulat întâmpinare cu actul nr. 15306/24.09.2009, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece contravaloarea expertizei recurentul a plătit-o ignorând refuzul său de a solicita această lucrare și a angajat cheltuieli pentru efectuarea ei și de asemeni nu se justifică nici acordarea celorlalte cheltuieli solicitate prin acțiune, cheltuieli și daune morale.

Curtea, examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este fondat, pentru considerentele următoare:

Criticile aduse sentinței de recurent sunt fondate în parte.

Astfel în ce privește contravaloarea expertizei efectuată în dosarul nr- al Tribunalului Dâmbovița, al cărei cost a fost suportat de către recurent, Curtea consideră că cererea recurentului pentru decontarea contravalorii expertizei, efectuată în acel dosar este fondată, deoarece recurentul era consilier juridic, având o vechime în specialitatea juridică de 29 ani și vechime în profesie de 6 ani și putea aprecia oportunitatea și necesitatea efectuării expertizei, expertiză ce a fost utilă cauzei și avută în vedere de instanță la darea soluției, astfel încât, cererea formulată de recurent pentru suma de 500 lei reprezentând costul expertizei extrajudiciare, utilizată ca probă în pricina în care recurentul, a reprezentat și apărat interesele Comisiei locale P de aplicarea legii fondului funciar, era fondată.

In ce privește suma de 10 lei, reprezentând cheltuielile de deplasare cu auto proprietate personală și această sumă trebuia acordată recurentului, deoarece a avut împuternicire de reprezentare și apărare a Comisiei locale P, în dosarul civil nr -, al Tribunalului Dâmbovița, în baza delegației de reprezentare emisă de intimatul pârât, Primarul orașului P, așa cum rezultă din împuternicirea aflată la fila 53 dosar fond.

Pentru sumele solicitate de către recurent prin cererea de chemare în judecată, acesta a respectat procedura prealabilă prevăzută de disp. art. 7 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, potrivit referatului nr 18773/30.11.2008 și a cererii formulată de recurent și înreg. sub nr 20306/20.11.2008, acte aflate în copie xerox la filele 37 și 39 dosar fond.

In ce privește daunele morale de 20.000 lei, Curtea apreciază că aceste cheltuieli în mod corect și legal nu au fost acordate de prima instanță, deoarece recurentul nu a făcut dovada prejudiciului și a intinderii prejudiciului.

Cu privire la cheltuielile de judecată la fond și în recurs solicitate, de recurent, aceste cheltuieli sunt dovedite și întemeiate în parte pentru suma de 193,3 lei,din care cheltuieli dovedite la fond pentru suma de 50 lei cheltuieli de transport, 4 lei taxa judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar și în recurs pentru suma de 139 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de transport,

dovedite cu nota de calcul și bonurile fiscale din 11.11.2009 și 21.10.2009, depuse în recurs, celelalte cheltuieli de judecată nefiind dovedite.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de reclamant se privește ca fondat și în temeiul disp. art. 312 al. 1 și 2 pr.civ. va fi admis ca atare și pe cale de consecință se va modifica sentința în sensul că se va admite în parte acțiunea precizată și va obliga intimatul pârât - primarul orașului P la plata sumei de 510 lei, reprezentând contravaloarea expertizei și a cheltueililor de transport.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

In temeiul disp. art. 276 pr.civ. Curtea va obliga intimatul pârât la plata sumei de 193,3 lei, către recurent, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul - cu domiciliul ales în P,-, Județ împotriva sentinței nr.453 din 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL ORAȘULUI cu sediul în P,-, Cod poștal -, Județ D, domiciliat în P, Cartier, nr. 109, Județ D și în consecință:

Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite în parte, acțiunea precizată și obligă pârâtul Primarul orașului P -, să plătească reclamantului suma de 510 lei,reprezentând contravaloarea expertizei și a cheltuielilor de transport.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimatul pârât la plata sumei de 193,3 lei, către recurent, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 11 noiembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red. EC/DD

6 ex/12.11.2009

f- Tribunalul Dâmbovița

Președinte:Preda Popescu Florentina
Judecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1585/2009. Curtea de Apel Ploiesti