Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 16/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.16/CA/2008 -
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Florica Vîrtop JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
JUDECĂTOR 3: Ioana Dina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de pârâtaCasa Județean de Pensiicu sediul în O,-, Județ, Cod poștal -, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul în O, Bulevardul C M, -.E,.2,.12, Județ, Cod poștal -, împotriva sentinței nr.325 din 6 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă și considerând cauza lămurită, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, se constată următoarele:
Prin sentința nr.325/CA din 6.09.2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins excepția prescripției dreptului la acțiune privind acordarea primei de concediu pentru anul 2002. admis acțiunea introdusă de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii O și în consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând primele de concediu pentru anii 2002, 2003, 2004, 2005 și 2006 în sume egale cu salariile de bază din lunile anterioare plecării în concediu. Sumele nete cuvenite reclamantei urmau a se actualiza cu rata inflației până la data efectuării plății.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Asupra excepției prematurității, instanța s-a pronunțat în ședința publică din 6.09.2007, respingând-o pentru considerentele arătate în practicaua sentințe.
Potrivit art.34 al.(2) din L 188/1999, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Aceste prevederi legale au devenit inaplicabile în perioada martie 2001 - decembrie 2006 prin procedura suspendării instituită inițial prin prev. art.3 al.(1) din OUG 33/2001 și menținute apoi prin disp. art.12 al(4) din L 743/2001, art.10 al.(3) din L -, art.9 pct.7 din L 507/2003, art.8 al.(7) din L 511/2004 și art.5 al.(1) din L 380/2005.
Suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i s-a înlăturat existența pentru anii 2001 - 2006.
Dreptul la acțiune pentru calculul și plata primelor de concediu aferente anilor 2001 - 2006 s-a născut la data de 1.01.2007, când a încetat orice cauză de suspendare ori de neaplicare a prev. art.34 al.(2) din L 188/1999.
Rezultă deci că se impune a se considera că dispozițiile OUG 33/2001 precum și cele ale legilor anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat adoptate în perioada 2001 - 2005 au întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune pentru beneficiarii prevederii legale sus menționate, a cărei aplicare a fost suspendată sau amânată prin acte normative temporare, adoptate datorită unor condiții financiare deosebite.
În perioada anilor 2002 - 2006 reclamanta, funcționar public, a fost în raporturi de serviciu cu pârâta.
Ca urmare, pârâtei îi revine obligația să plătească reclamantei, pentru anii 2002 - 2006 primele de concediu de odihnă cuvenite acesteia în conf. cu art.34 al.(2) din L 188/1999 care sunt în vigoare și produc efecte și în prezent.
Pârâta nu a afirmat și nici probat că a plătit reclamantei drepturile salariale reprezentând primele de concediu de odihnă cuvenite acesteia pentru anii 2002 - 2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Casa Județean de Pensii B, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că sentința recurată este criticabilă sub aspectul aplicării disp. art.4 din Legea 188/1999 prin care raportul de audit este definit ca fiind raportul care se naște pe baza unui act administrativ emis în condițiile legii, deși în această cauză nu se contestă nici legalitatea emiterii sau încheierii unui act administrativ, nici condițiile de formă sau de fond ale unor astfel de acte. În cazul de față nu există act administrativ contestat.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a obligat recurenta la plata primelor de vacanță, în condițiile în care această instituție are calitatea de ordonator secundar de credite, neavând în acest sens competența de a cenzura sau modifica măsura suspendării aplicării disp. art.34 alin.2 din Legea 188/1999, măsura fiind dispusă prin acte normative succesive, caz în care nu poate fi vorba de un refuz nejustificat de a soluționa o cerere, această imposibilitate legală fiind întemeiată pe actele normative de suspendare.
În drept au fost invocate disp. art.304 alin.1 pct.8, 9 Cod procedură civilă, Legea 188/1999 cu modificările și completările ulterioare.
Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prev. art.3041Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta Casa Județean de Pensii B ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.34 alin.2 din Legea 188/1999, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Această prevedere legală a fost suspendată succesiv prin art.3 alin.1 din OUG 33/2001, art.12 alin.4 din Legea 743/2001, art.10 alin.3 din Legea 631/2002, art.9 alin.7 din Legea 507/2003, art.8 alin.7 din Legea 511/2004 și art.5 alin.1 din Legea 380/2005.
Instanța de fond a reținut în mod corect că suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i s-a înlăturat existența, pentru anii 2001 - 2006 și, de asemenea, că dreptul la acțiune pentru calculul și plata primelor de concediu aferente anilor 2001 - 2006 s-a născut la data de 1.01.2007, când a încetat orice cauză de suspendare ori de neaplicare a prevederilor art.34 alin.2 din Legea 188/1999.
Drept urmare, este nefondată critica recurentei cum că în calitatea sa de ordonator secundar de credite nu are competența de a cenzura sau modifica măsura suspendării aplicării dispozițiilor art.34 alin.2 din Legea 188/1999.
În ceea ce privește invocarea disp. art.4 din Legea 188/1999 referitoare la noțiunea de raport de audit, instanța de recurs consideră susținerea recurentei, cum că în cazul de față nu există act administrativ contestat ca fiind nejustificată deoarece, după cum temeinic au reținut judecătorii fondului, pârâta recurentă, în calitate de angajator al reclamantei intimate, avea obligația să-i chite acesteia din urmă, primele de concediu pentru perioada anilor 2002 - 2006. În speță, nu se pune problema contestării legalității emiterii sau încheierii unui act administrativ, cum greșit afirmă recurenta, ci a refuzului nejustificat al angajatorului de a achita angajatului - funcționar public, drepturile prevăzute de art.34 alin.2 din Legea 188/1999, la care s-a făcut referire mai sus.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev. art.312 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Casa Județean de Pensii
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta pârâtă Casa Județean de Pensii cu sediul în O,-, Județ, Cod poștal -, în contradictoriu cu intimata reclamantă hJudeț, Cod poștal -, împotriva sentinței nr.325 din 6 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 17 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 24.01.2008
Jud.fond Gh./Sidic
Dact.
2 exemplare/ 25 ianuarie 2008
Președinte:Florica VîrtopJudecători:Florica Vîrtop, Ovidiu Blaga, Ioana Dina
