Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 172/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 172
Ședința publică din data de 5 februarie 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor G -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici B, cu sediul în B,-, sector 3 împotriva sentinței nr. 306 din data de 8 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P,-, jud. P și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate P, cu sediul în P,-, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P, care depune împuternicirea avocațială nr.19/2008, intimata-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate P, prin consilier juridic, care depune delegația nr. 2745/5.02.2008, lipsind recurenta-pârâtă Agenția Națională a Funcționarilor Publici B,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar prin serviciul registratură intimata-reclamantă a depus întâmpinare, după care,
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, depune copia deciziei nr. 1192/25.10.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, pentru dovedirea practicii judiciare constante în această materie.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit motivelor detaliate în cuprinsul întâmpinării, și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate P, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat.
În mod greșit recurenta apreciază că nu are atribuții privind emiterea unor reglementări comune în materia salarizării funcționarilor publici. De altfel, recurenta este cea care a emis precizări privind încadrarea funcționarilor în treptele profesionale, astfel că în mod corect s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Asupra fondului cauzei arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al acesteia.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 306 din data de 8 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, s-a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind suspendarea aplicării deciziei nr. 70/16.04.2007, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanta împotriva pârâtelor Casa de Asigurări de Sănătate P și Agenția Națională a Funcționarilor Public, a fost anulată decizia nr. 70/16.04.2007 emisă de P, fiind obligate pârâtele către reclamantă la plata drepturilor salariale așa cum au fost stabilite prin decizia nr-, cu sporurile legale aferente, începând cu data de 1.01.2007, luându-se, totodată, act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului a reținut că în urma concursului organizat de P, concurs desfășurat la data de 14.07.2006, reclamanta a fost încadrată prin decizia nr. 70/24.07.2006, în funcția publică de execuție auditor clasa I superior treapta I și salarizată potrivit art. 6 alin.2 din nr.OG 2/2006, pe treapta 3 având în vedere că la data încadrării erau aplicabile dispozițiile art. 6 alin.2 din nr.OG 2/2006, conform cărora "salariile de bază ale persoanelor care ocupă în anul 2006 o funcție publică de execuție se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care sunt numite".
Ulterior, începând cu data de 1.01.2007, nr.OG2/2006 a ieșit din vigoare, aceasta aplicându-se doar pentru anul 2006. Astfel, prin decizia nr. 6/180/30.01.2007, reclamanta a fost încadrată în treapta I de salarizare, salariul său fiind majorat prin decizia nr. 57/180/28.03.2007, emisă de instituția pârâtă.
Prin decizia nr. 70/16.04.2007, avându-se în vedere și adresa emisă de cu nr. -/3.04.2007, privind salarizarea funcționarilor publici în anul 2007, pârâta Pas tabilit retroactiv că începând cu data de 1.01.2007, reclamanta este salarizată potrivit treptei 3 de salarizare, anulându-se, totodată, deciziile nr. 6 /180/30.01.2007 și 57/180/28.03.2007.
Împotriva deciziei nr. 70/16.04.2007, reclamanta a formulat contestație, iar prin decizia nr. 91/15.05.2007, această contestație a fost respinsă.
Tribunalul a reținut că pentru anul 2007, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin.2 din nr.OG 6/2007, conform cărora salariile de bază ale persoanelor care ocupă o funcție publică de execuție, în condițiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care acestea sunt numite.
Prin comparație, examinând modul de reglementare al art. 6 alin.2 folosit de legiuitor în cadrul nr.OG2/2006 și nr.OG 6/2007, tribunalul a constatat că pentru anul 2007, legiuitorul nu a mai indicat expres momentul ocupării funcției la care face referire, spre deosebire de anul 2006, când s-a precizat expres că dispozițiile se referă la persoanele care ocupau în anul 2006 o funcție publică.
Pentru a interpreta atât litera cât și spiritul legii, respectiv pentru a înțelege voința legiuitorului exprimată în dispozițiile art. 6 alin.2 din nr.OG 6/2007,
tribunalul a apreciat că este necesar a examina scopul și finalitatea acestor reglementări juridice, nefiind suficientă o simplă interpretare gramaticală.
Astfel, art.6 alin.2 din nr.OG 2/2006 a reglementat că temeiul pentru aplicarea treptei 3 de salarizare este ipoteza funcționarilor publici numiți în funcțiile publice în anul 2006, lucru firesc față de faptul că ordonanța avea aplicabilitate doar pentru anul 2006 și, totodată, treapta 3 de salarizare (inferioară) se aplica unor funcționari publici "debutanți în funcție".
Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 6 alin.2 din nr.OG 6/2007 sunt identice cu cele din nr.OG2/2006, cu excepția faptului că nu este menționat anul 2007, ca moment al ocupării funcției publice, astfel că folosind metoda de interpretare prin analogie, rezultă că legiuitorul a avut în vedere aceeași ipoteză, respectiv a funcționarilor publici care ocupau în anul 2007 o funcție publică, funcționari care vor fi încadrați cu treapta 3 de salarizare.
Punctul de vedere contrar exprimat de către pârâte nu a putut fi primit de către instanță, fiind în defavoarea reclamantei, discriminatoriu și de natură a crea prejudicii pentru funcționarii publici.
În cazul în care s-ar primi această opinie, prin măsura luată s-ar îngrădi dreptul reclamantei de a beneficia de treapta de salarizare a postului pe care l-a ocupat prin concurs, treapta I la care a fost încadrată după 1.01.2007, precum și posibilitatea de a progresa din punct de vedere salarial, prin accederea într-o treaptă de salarizare superioară.
În plus, situația menționată creează o discriminare evidentă între funcționarii publici care s-au încadrat în anul 2006 și cei care s-au încadrat anterior, aceștia din urmă având posibilitatea să progrese salarial și nefiind afectați de aplicarea treptei de salarizare inferioare, fiind astfel incidente dispozițiile art. 25 alin.2 din Legea nr. 188/1999 și art.5 din Codul muncii.
Totodată, tribunalul a constatat că prin deciziile 6/180/30.01.2007 și 57.180/28.03.2007, reclamanta a fost încadrată pe treapta 1 de salarizare, conform postului ocupat prin concurs, astfel că drepturile sale salariale erau drepturi legal câștigate și de care reclamanta nu putea fi ulterior lipsită.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, justificat de faptul că instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 306/8.10.2007, cu aplicarea greșită a legii, mai precis aceasta, în mod eronat a apreciat necesitatea introducerii în cauză a instituției recurente, având în vedere că nu are calitate procesuală pasivă în cauza juridică dedusă judecății.
Decizia nr. 70/16.04.2007, a cărei anulare se solicită de către intimata reclamantă, nu a fost emisă de către, întrucât între această instituție și intimata-reclamantă nu există nici un raport de funcție care să justifice introducerea în cauză a acesteia. În aceste condiții, pretențiile intimatei se pot îndrepta către instituția emitentă a deciziei în discuție și anume către
De asemenea, în conformitate cu prevederile legale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, și nr.HG 1000/2006, privind organizarea și funcționarea, instituția recurentă nu aprobă actele administrative emise de conducătorii altor instituții publice, privind raporturile de serviciu încheiate cu proprii funcționari publici.
În acest sens, s-a subliniat faptul că nu are atribuții de a se pronunța sau aproba decizia nr. 70/16.04.2007, emisă de către președintele P, decizie emisă ca urmare a raportului de serviciu pe care intimata îl are încheiat cu
Mai mult, tot în susținerea argumentului că în cauză, instituția recurentă nu are calitate procesuală pasivă este faptul că prin adresa nr. -/3.04.2007, instituția a făcut precizări privind salarizarea funcționarilor publici în anul 2007, fiind un act ce reprezintă în fapt corespondență administrativă și nu un act administrativ, astfel cum este definit de art.2 alin.1 lit.c din Legea nr. 554/2004, mai precis adresa invocată nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice prin ea însăși.
Faptul că s-a solicitat un punct de vedere instituției recurente și că în mod eronat s-a atribuit acestuia forța juridică a unui act administrativ cu consecința stabilirii drepturilor salariale ale intimatei-reclamante la nivelul treptei 3 de salarizare, nu este de natură a dovedi culpa
Astfel, persoanele care au ocupat o funcție publică de execuție în anul 2006 au fost numite în funcția identificată potrivit prevederilor legale sus-menționate, adică prin categorie, clasă și grad profesional, iar la nivel de salarizare a fost cel corespunzător treptei 3, aceștia păstrându-și la data abrogării nr.OG 2/2006, în lipsa altor prevederi exprese, nivelul de salarizare dobândit în temeiul actului normativ în vigoare la data intrării în corpul funcționarilor publici, întrucât "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus)".
Pe cale de consecință, intimata-reclamantă încadrată pe funcția publică de execuție de auditor clasa I grad profesional superior treapta 3 de salarizare, în lipsa altor prevederi exprese, și-a păstrat la data abrogării nr.OG 2/2006, nivelul de salarizare dobândit în temeiul actului normativ în vigoare la data intrării în corpul funcționarilor publici, mai precis treapta 3 de salarizare.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii formulate împotriva ca neîntemeiată.
Examinând atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu legislația incidentă în cauză, precum și practica judiciară majoritară, recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod just și corect cauza dedusă judecății, în special faptul că Agenția Națională a Funcționarilor Publici are calitate procesuală în cauza juridică dedusă judecății.
Chiar dacă decizia nr.70 din 16.04.2004 a cărei anulare se solicită de către intimata reclamantă nu a fost emisă de către recurentă, aceasta fiind emisă de Casa de Asigurări de Sănătate P, dar având la bază o adresă act administrativ, a recurentei, ca atare recurenta în mod corect trebuie să stea în judecată, pentru ca hotărârea să îi fie opozabilă.
În consecință instanța de fond a apreciat în mod legal acest aspect, că recurenta are calitate procesuală pasivă în această cauză, iar adresa nr.- din 3 aprilie 2007 nu este numai o simplă corespondență administrativă, ci exprimă opinia competentă a unei instituții publice centrale, în legătură cu modul de salarizare și modul de încadrare profesională a unui funcționar public. Din cuprinsul adresei și din modul de formulare se poate constat că punctul de vedere exprimat de recurentă nu are caracterul unor simple îndrumări sau indicații, ci sunt precizări categorice și obligatorii.
Ca tare hotărârea atacată este legală și temeinică din acest punct de vedere, instanța de fond pronunțând o hotărâre corectă referitor la acțiunea formulată de intimata reclamantă și prin care s-a dispus anularea deciziei 70 din 16 aprilie 2007 și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale, așa cum au fost stabilite prin Decizia nr- cu sporurile legale aferente, începând cu data de 01.01.2007.
Se poate observa că, intimata reclamantă a susținut un concurs pentru ocuparea unui post de funcționar public, concurs ce a fost anunțat, organizat, avizat și aprobat atât de recurentă cât și de Casa de Asigurări de Sănătate
Modificarea drepturilor salariale, după câștigarea concursului, în sensul reducerii acestora la nivelul anului 2006, nu are temei legal, cele două instituții publice, atât angajatorul, cât și îndrumătorul, respectiv recurenta în cauză au greșit din punct de vedere legal, neținând seama de data aplicabilității prevederilor OG nr. 6/2007, care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici în anul 2007.
În atare context instanța de fond a reținut în mod temeinic faptul că dispozițiile art.6 alin.2 din OG 6 /2007 sunt identice cu cele din OG nr.2 /2006, cu excepția faptului că nu este menționat anul 2007, ca moment al ocupării funcției publice, dar prin metoda de interpretare a analogiei juridice rezultă că legiuitorul a avut în vedere aceeași ipoteză, respectiv cea a funcționarilor publici care ocupau în anul 2007 o funcție publică, funcționari care vor fi încadrați cu treapta III de salarizare.
Este evident că punctul de vedere contrar exprimat de intimate nu poate fi primit, instanța de fond apreciind în mod legal faptul că această opinie este în defavoarea reclamantei, discriminatorie și de natură a crea prejudicii pentru funcționarii publici.
În sens contrar, prin măsura luată s-ar îngrădi dreptul intimatei reclamante de a beneficia de treapta de salarizare a postului pe care l-a ocupat prin concurs (treapta I la care a fost încadrată după 1 ianuarie 2007), precum și posibilitatea de a progresa din punct de vedere salarial prin accederea într-o treaptă de salarizare superioară.
Întrucât sentința atacată este legală și temeinică și față de care nu există nici un motiv de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art.304 pct.1-9, cu aplicarea art.304 pr.civilă, urmează a se respinge recursul ca nefondat în baza art.312 alin.1 pr.civilă.
Urmează a se lua act de faptul că intimata reclamantă nu solicită cheltuieli de judecată în sensul art.274 și urm. pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici B, cu sediul în B,-, sector 3 împotriva sentinței nr. 306 din data de 8 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P,-, jud. P și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate P, cu sediul în P,-, jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor
- - - - -
Grefier,
- -
Red. / tehnored.,
2 ex./3 martie 2008
f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120/2006
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor
