Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 187/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-- 6.12.2007
DECIZIA CIVILĂ NR. 187
Ședința publică din 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local A, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 2354/16.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamantul intimat Prefectul Județului A, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtul recurent consilier juridic, pentru reclamantul intimat se prezintă consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentatul pârâtului recurent depune la dosar hotărârea A nr. 28/12.02.2008 prin care a fost mandatat Primarul Municipiului A să reprezinte Consiliul Local al Municipiului A în prezenta cauză și avizele ce au fost adoptate și care au stat la baza hotărârii atacate.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului intimat.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.2354/16.2007 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Prefectul județului A, și a anulat în parte hotărârea nr.1/11.2007 adoptată de pârâtul Consiliul Local A cu privire la anexa nr.8 pct.2 A 1 și B 1, privind taxele speciale de urgență pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, dacă se solicită eliberarea în aceeași zi de 10 lei, pentru persoanele fizice și de 20 lei pentru persoanele juridice; art.15 și Anexa 13, privind taxele speciale de urgență de 800 lei, pentru eliberarea în 5 zile a certificatului de urbanism; 2.000 lei pentru eliberarea autorizațiilor de construire pentru taxe de autorizare până la 1.000 lei și taxa de 2.000 lei plus 20% din valoarea taxei de autorizare pentru eliberarea autorizației de construire pentru taxe de autorizare peste 1.000 lei, Anexa 17 pct.2 privind taxa specială de urgență de 50 lei pentru eliberarea cărții de identitate și cărții de identitate provizoriu și taxa de 200 lei pentru deplasarea la domiciliul persoanei, fotografierea, prelucrarea acelor și înmânarea cărții de identitate în urma procesării ( cu excepția persoanelor netransportabile).
În motivare s-a reținut că prin acțiunea înregistrată la data de 17.07.2007, Prefectul Județului Aac erut anularea în parte a Hotărârii nr.1/11.01.2007, adoptată de Consiliul Local al Municipiului
Se mai arată că prin hotărârea atacată, pârâtul a aprobat impozitele și taxele locale pentru anul 2007, dar apreciază că hotărârea este nelegală în privința stabilirii unora dintre taxele speciale prevăzute de art.10 (anexa nr.8, privind eliberarea certificatului de atestare fiscală în regim de urgență pentru persoanele fizice și juridice), art.15 (Anexa nr.13) și respectiv art.19 (anexa nr.17).
Prin întâmpinare pârâtul a cerut respingerea acțiunii, invocând excepția de prematuritate a acesteia prin nerespectarea procedurii prevăzute de art.26 din Legea nr.340/2004, excepția prescripției dreptului la acțiune raportat la prevederile art.282 (2) din Legea nr.571/2003 coroborat cu art.303 (5) din Legea nr. 273/2006 și art.11 (1) din Legea nr.554/2004.
Pe fond a cerut respingerea ca neîntemeiată a acțiunii cu motivarea că taxele de urgență prevăzute în anexele nr.8, 13 și 17 din Hotărârea nr.1/2006, au fost stabilite în baza art.282 din Legea nr.571/2003 și art.30 din Legea nr.273/2006, privind finanțele publice, iar pe de altă parte că aceste taxe au fost instituite prin art.11 din Hotărârea A nr.1/2005, respectiv art.15 din nr.210/2005, iar prin nr.1/2007, a fost stabilit cuantumul acestora, întrucât aceste taxe au fost instituite în anii precedenți.
În soluționarea excepției de prematuritate a acțiunii, având în vedere dispozițiile art.3 (1) din Legea nr.554/2004, care prevăd că prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale și art.7(5) din aceeași lege, care prevede că în cazul acțiunilor introduse de prefect nu este obligatorie procedura prealabilă, instanța a respins excepția.
Instanța a respins excepția de prescripție a dreptului la acțiune raportat la prevederile art.30 (5) din Legea nr.273/2006, întrucât aceste prevederi nu se aplică acțiunilor exercitate de prefect care poate ataca actele emise de autoritățile administrației publice în termenul prevăzut de art.11 (3) din Legea nr.554/2004.
S-a respins excepția de prescripție a dreptului la acțiune raportat la prevederile art. 11 (1) din Legea nr.544/2004, având în vedere că reclamantul a luat cunoștință de hotărâre la data de 16 ianuarie 2007 și a depus acțiunea la poștă la data de 16.07.2007, cu respectarea prevederilor art.101 (2) Cod procedură civilă.
Revenind la fondul cauzei, din actele dosarului instanța a reținut că prin Hotărârea nr.1/11.01.2007, pârâtul Consiliul Local al Municipiului Aas tabilit impozitele și taxele locale pentru anul 2007.
Prin art.10 (Anexa nr.8), art.15 (Anexa nr.13) și art.19 (Anexa nr.17), s-a aprobat cuantumul taxelor speciale în regim de urgență pentru eliberarea unor documente de către Direcția Venituri sau de către Instituția șef și s-au instituit taxele speciale de urgență pentru eliberarea în regim de urgență de către Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, a unor documente.
Posibilitatea instituirii de către consiliile locale sau județene a unor taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice este reglementată de art.30 din legea nr.273/2006 și art.282 din Legea nr.571/2003.
Conform aceste reglementări înainte de instituirea taxelor speciale, prin regulamentul aprobat de autoritățile deliberative se vor stabili domeniile de activitate și condițiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local pentru că se propun taxele speciale.
Analizând activitățile pentru care pârâtul a stabilit cuantumul unor taxe speciale și a instituit noi taxe de urgență, instanța constată că aceste taxe nu se aplică unor servicii înființate în interesul persoanelor fizice și juridice, ci asupra unor servicii prevăzute prin legi speciale și ca urmare cuantumul taxelor speciale și instituirea noilor taxe speciale prin articolele din nr.1/2007, atacate de Prefectul Județului A, s-a făcut cu încălcarea acestor dispoziții.
Prin ordinul nr.752/2006, privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice și fizice și a certificatului de obligații bugetare, s-a prevăzut la art.8 și 24, termenul de soluționare a cererilor de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoanele juridice și persoanele fizice, de maximum 5 zile de la înregistrare,ceea ce presupune că se poate elibera și în aceeași zi fără a considera că acest lucru a fost efectuat în regim de urgență.
Conform prevederilor art.6 (2) și 7 (1) din Legea nr.50/1991, certificatul de urbanism sau autorizația de construire se emit în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, ori în acest termen în care autoritatea este obligată să emită actele nu se pot institui taxe în plus pentru emiterea acestora.
Pentru aceleași considerente și instituirea taxei pentru eliberarea în regim de urgență a cărții de identitate și a cărții de identitate provizorie, a taxelor de urgență pentru deplasarea la domiciliul persoanei, fotografierea, preluarea actelor și înmânarea cărții de identitate în urma procesării (cu excepția persoanelor netransportabile) nu sunt legale, în condițiile în care prin legea specială se prevede că termenul maxim de soluționare a cererilor pentru eliberare actelor este de 30 de zile de la înregistrare.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept reținute, instanța a apreciat că taxele speciale prevăzute în anexa 8 pct.2 A poz.1 și 2 și pct. B poz.1 și 2, art.15 și anexa nr.13, art.19 și anexa nr.17 din Hotărârea nr.1/2007, sunt nelegale. Astfel că în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004, instanța a admis acțiunea și a anulat hotărârea cu privire la acestea.
În cauză a declarat recurs pârâtul Consiliul Local A, prin Primar, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare recurentul arată că este netemeinică și nelegală pentru că, în soluționarea excepției prematurității, în condițiile respectării de către reclamant a prevederilor art.26 din Legea nr.340/2004 privind instituția prefectului s-au reținut greșit prevederile art.3 alin.1 di Legea nr.554/2004 și ale art.7 alin.5 din aceeași lege, privind neobligativitatea plângerii prealabile pentru prefect, deoarece art.26 din Legea nr.340/2004 a prevăzut că în exercitarea atribuției de verificare a legalității actelor administrative, prefectul cu 10 zile înainte de introducerea acțiunii în contencios administrativ, va solicita autorităților care au emis actul, cu motivarea necesară, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
Cum la data introducerii acțiunii, 17.VII.2007, Legea nr.262/2007 nu era în vigoare, iar art. 26 din Legea nr.340 nu era abrogat, față de prevederile art.1 din Codul civil potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă" se consideră că atât prevederile art.26 din Legea nr.340/2004 cât și Legea nr.554/2004 nemodificată, sunt actele normative aplicabile ținând cont momentul sesizării instanței.
Prin neîndeplinirea plângerii prealabile s-au încălcat și prevederile art.109 Cod procedură civilă:
În privința excepției prescripției dreptului de a solicita anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului A nr.1/11.01.2007, în condițiile în care potrivit prevederilor art.282 alin.2 din Legea nr.571/2003 coroborat cu art.30 alin.5 din Legea nr.273/2006-privind finanțele publice locale se arată că Tribunalul Arada luat în considerare principiul "specialia generalibus derogant" apreciind greșit faptul că aceste prevederi nu se aplică acțiunilor exercitate de prefect în termenul prevăzut de art.11(3) din Legea nr.-, întrucât contestația împotriva hotărârilor luate de autoritățile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale se poate face în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. Se mai menționează că textul de lege se referă la posibilitatea persoanelor interesate de a formula contestație, textul de lege nefăcând distincția între persoane juridice de drept public sau privat sau persoane fizice, or ținând cont de caracterul special al legii antemenționate, se consideră ca aplicabil, în speța de față principiul potrivit căruia regula specială derogă de la cea generală, ori față de acestea acțiunea introdusă de Prefectul județului A de anulare a unor taxe speciale este prescrisă:
Se mai arată că Tribunalul Arada dat o interpretare eronată prevăzută de art.30 din Legea nr.273/2006 și a art.282 din Codul fiscal pentru că taxele speciale au fost stabilite pentru serviciile oferite contribuabililor, servicii create în interesul acestora, respectiv eliberarea unor documente într-un termen foarte scurt. Aceste servicii oferte se regăsesc în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr.150/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor de specialitate din cadrul aparatului propriu al Consiliului Local al Municipiului A, modificat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr.237/2006.
Potrivit art.282 alin.1 din Legea nr.571/2003 "Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului B, după caz, pot adopta taxe speciale".
De asemenea, conform art.30 alin.3 din legeanr.273/2006 se prevede posibilitatea autorităților deliberative de stabilire a domeniilor de activitate și condițiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective.
Prin serviciul public, potrivit doctrinei, poate fi înțeles că organizarea unui sistem funcțional care are drept scop deservirea unei colectivități, fie ea națională, fie locală, satisfacerea nevoilor acestora.
Având în vedere, cele menționate, prin prisma prevederilor legale antemenționate raportat la prevederile art.87 și 89 din Legea nr.215/2001 republicată conform cărora consiliile locale pot înființa și organiza servicii publice în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului, consideră că Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr.1/2007 a respectat prevederile legale în vigoare atâta timp cât au fost stabilite domeniile de activitate în care au fost instituite taxe speciale având la bază ca mod de organizare și funcționare Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr.150/2006.
Reținerea din sentință că taxele din litigiu nu au fost stabilite asupra unor servicii în interesul persoanelor fizice sau juridice ci asupra unor servicii prevăzute în legi speciale și prin urmare sunt nelegale, se arată că prin prevederile art.282 alin.3 din Codul fiscal conform căruia "taxele speciale se încasează numai e la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce întră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu", dar și prevederile art.30 din Legea nr.273/2006 întrucât: aceste taxe speciale se încasează numai de la contribuabilii care solicită eliberarea documentelor înainte de termenul legal; veniturile din această taxă se utilizează numai pentru dotările și susținerea serviciilor, pentru plata orelor suplimentare ale personalului, în concluzie, prin instituirea acestor taxe se asigură servicii publice profesionale, eficiente și imparțiale în înțelesul cetățenilor, venindu-se în întâmpinarea solicitărilor contribuabililor; existența acestor taxe dă posibilitatea compartimentelor de specialitate de a asigura servicii prompte.
În aceste condiții adoptarea unor taxe speciale și instituirea de taxe de urgență nu poate fi interpretată altfel decât contraprestația unui serviciu înființat în interesul contribuabilului ce presupune o contraprestație din partea acelor contribuabili care doresc ca într-un termen mai scurt decât cel legal să beneficieze de servicii rapide și eficiente.
Recurentul mai susține că taxa specială de urgență pentru eliberarea în regim de urgență a unor documente de către Instituția, conform Anexei nr.13 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr. 1/2007, a fost instituită încă din anul 2006 prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului A nr. 210/29.09.2005, aplicându-se în anul 2006 și până în prezent. Această taxă specială are temeiul legal în dispozițiile art.266 și 267 coroborat cu art.282 din Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare; potrivit punctului 1 din 11.01.2007 taxa specială de urgență s-a aprobat pentru emiterea Certificatului de urbanism, Autorizația de construire pentru taxe de autorizare până la 1000 lei și Autorizația de construire pentru taxe de autorizare peste la 1000 lei în termen de 5 zile lucrătoare; eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizației de construire presupune o activitatea de analizare a documentațiilor în raport cu regulamentele de urbanism în vigoare; taxa aprobată pentru eliberarea acestor documente este utilizată pentru acoperirea cheltuielilor privind dotări și amenajări (tehnică de calcul, birotică, etc.); adoptarea acestei taxe în urma prestării unui serviciu prompt vine în sprijinul acelor persoane fizice sau juridice care doresc demararea în termen cât mai scurt a construcțiilor propuse.
În privința taxei speciale de urgență aprobată prin art.19 din aceeași hotărâre, pentru eliberarea în regim de urgență către Serviciul Public Local de Evidență a Persoanei a unor documente conform Anexei nr. 17.
Subliniază că acesta se datorează de acele persoane care solicită eliberarea documentelor în regim de urgență sau solicită deplasarea personalului la domiciliul pentru a li se elibera documentele în regim de urgență sau solicită deplasarea personalului la domiciliu pentru a li se elibera documentele; aceste servicii presupun costuri suplimentare materiale, de deplasare, plata orelor suplimentare personalului care asigură serviciile respective; veniturile din aceste taxe se utilizează numai pentru dotările și susținerea serviciilor pentru care au fost instituite taxele, însă taxa nu se referă la persoanele netransportabile.
În consecință, recurentul arată că ținând cont de prevederile alineatelor 1 și 3 ale art.9 din Legea nr.199/1997- pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg pe 15 octombrie 1985, potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor, precum și faptul că o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea u competența să îl stabilească în limitele legale.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este nefondat și se respinge pentru că:
Potrivit actelor dosarului acțiunea reclamantului Prefectul Județului s-a introdus în condițiile Legii nr.554/2004, care în forma existentă la data introducerii sale, și anume 17.VII.2007 a prevăzut că, cazul în cazul acțiunilor introduse de prefect, procedura prealabilă nu este obligatorie potrivit art. 7 din lege.
Dispoziția legală suscitată se regăsește, în aceeași formă și în art.7 alin.5 din Legea nr.262/2004, deci bine a fost respinsă de Tribunalul Arad excepția prematurității introducerii acțiunii, invocată de pârât, aspect sub care critica recursului, este nefondată.
Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la prevederile art.30 alin.5 din Legea nr.273/2006, aceasta a fost de asemenea legal respinsă de prima instanță, pentru că acțiunea reclamantului s-a întemeiat pe Legea nr.554/2004 care, la art.11 alin. 1 și 3 consacră un termen de 6 luni pentru introducerea acțiunii, care curge de la data la care prefectul cunoaște existența actului ilegal și cum reclamantul a luat la cunoștință de hotărârea pârâtului la data de 16.2007, depunerea acțiunii la instanță la data de 16.VII.2007 este în termen, motiv pentru care și această critică din recurs se respinge ca neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul litigiului invocarea prin recurs a prevederilor art.30 din Legea nr.273/2006 și a art.282 din Legea nr.571/2003, dispoziții legale analizate de prima instanță, nu înlătură constatarea că taxele stabilite prin hotărârea nr.1/2007, aflată în litigiu, nu se aplică conform unor servicii înființate în interesul persoanelor fizice sau juridice, ci asupra unor servicii prevăzute prin legi speciale, pentru care pârâtul nu este competent să aducă noi reglementări, nefiind abilitat legal prin normele cuprinse în aceste dispoziții legale speciale, în acest sens, astfel că măsurile dispuse prin hotărârea atacată sunt nelegale.
Instanța constată de altfel că prin actele normative cu caracter special, în raport cu care pârâtul a stabilit taxe de urgență, există prevăzute termene maxime, limită, până la care cererile persoanelor fizice sau juridice trebuie soluționate, ceea ce înseamnă posibilitatea rezolvării petiției și anterior respectivului termen, fără obligația de a se plăti taxe de urgență.
Astfel, prin nr.752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice și fizice și a certificatului de obligații bugetare, s-a prevăzut la art.8 și 24, termenul de soluționare a cererilor de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoanele juridice și persoanele fizice, de maximum 5 zile de la înregistrare,ceea ce presupune că se poate elibera și în aceeași zi, fără a considera că acest lucru a fost efectuat în regim de urgență.
Conform prevederilor art.6 (2) și 7 (1) din Legea nr.50/1991, certificatul de urbanism sau autorizația de construire se emit în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, ori în acest termen în care autoritatea este obligată să emită actele, nu se pot institui taxe în plus pentru emiterea acestora.
Pentru aceleași considerente și instituirea taxei pentru eliberarea în regim de urgență a cărții de identitate și a cărții de identitate provizorie, a taxelor de urgență pentru deplasarea la domiciliul persoanei, fotografierea, preluarea actelor și înmânarea cărții de identitate în urma procesării (cu excepția persoanelor netransportabile) nu sunt legale, în condițiile în care prin legea specială se prevede că termenul maxim de soluționare a cererilor pentru eliberare actelor este de 30 de zile de la înregistrare.
Invocarea unor considerente legate de obținerea unor venituri suplimentare din perceperea taxelor de urgență, pentru motive de oportunitate față de recurent, nu sunt de natură să înlăture caracterul nelegal al actului atacat de prefect.
Este irelevantă în justificarea legalității taxelor din litigiu și afirmarea dreptului la autonomie locală potrivit Cartei Europene, pentru că exercitarea atribuțiilor legale nu se poate realiza decât în limitele legii, sub toate aspectele, și cum hotărârea nr.1/2007 emisă de pârât, este neconformă cu legea, în parte, bine a fost admisă acțiunea, motiv pentru care recursul pârâtului se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local A, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 2354/16.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, 20.II.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /21.02.2008
Tehnored. /10.03.2008
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecători:,
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica
