Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 185/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 185/CA
Ședința publică de la 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Iulia I - -
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul SINDICATUL LIBER AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI H, cu sediul în H,-, județul V, în contradictoriu cu intimații: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI H; PRIMARUL MUNICIPIULUI H, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999), recurs împotriva sentinței numărul 18/CA din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 18/CA/19.01.2009 Tribunalul Vasluia respins acțiunea formulată de Sindicatul liber al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Primăriei H, cu domiciliul ales la sediul Primăriei H,-, jud. V în contradictor cu Primarul municipiului
În motivarea sentinței reține instanța că reclamantul Sindicatul Liber al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Primăriei mun. H, în reprezentarea unui număr de 48 de membri de sindicat, a chemat în judecată pe pârâții Primăria mun. H și Primarul municipiului H solicitând obligarea acestora la plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% lunar din salariul de bază începând cu data de 25.11.2008.
Prin OUG nr.63/2003 s-au comasat Ministerul Administrației Publice și Ministerul d e Interne, luând ființă Ministerul Administrației și Internelor, în prezent Ministerul Internelor și Reformei Administrative, a cărui organizare și funcționare este reglementată de OUG nr. 30/2007.
Personalul MIRA se compune conform art.17 alin.1 din OUG nr.39/2007 și din funcționari publici.
Potrivit dispozițiilor art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate,militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Rezultă că de indemnizația de dispozitiv beneficiază doar personalul civil din cadrul instituțiilor prevăzute în art.1 din Legea nr.138/1999, respectiv MApN, MJ, MJ, prin ordinul MAI nr.496/2003 invocat de reclamanți neputându-se extinde sfera de aplicare a legii sus menționate.
Salarizarea reclamanților nu se face potrivit legii nr.138/1999 așa cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetele de muncă ale acestora.
Nefăcând parte din categoria personalului militar și civil din instituțiile enumerate la art. 1 din Legea nr.138/1999, nici reclamanții, funcționari publici în administrația publică locală, nu sunt îndreptățiți să beneficieze de acest spor.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Sindicatul liber al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Primăriei Municipiului H, susținând că instanța a făcut o greșită interpretare a legii.
Arată recurentul că potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 138/1999 "prevederile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției".
Potrivit dispozițiilor art. 13 din actul normativ sus-citat "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază".
Potrivit art. 47 din același act normativ "personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege".
Din coroborarea art. 1, art. 13 și art. 47 din Legea nr. 138/1999 rezultă faptul că indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază se acordă personalului militar și civil din Ministerul d e Interne.
Dar, pentru ca în cursul anului 2003 au apărut modificări de structură la nivelul administrației centrale - ia ființă Ministerul Administrației și Internelor prin comasarea celor două ministere, al internelor cu cel al administrației publice - prin adoptarea Ordinului nr. 496/28.07.2003, se reașează salarizarea funcționarilor publici și a personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, după norme care, anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor erau aplicabile numai salariaților din domeniul internelor.
Potrivit dispozițiilor art.9.2. din Ordinul nr. 496/2003: "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice". Consideră că prevederile pct. 9.2. din Ordinul 496/2003 sunt destul de clare: "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil din administrația publică", la fel ca și cele de la pct. 31.1. care arată că "prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor", nefolosindu-se sintagma: "din aparatul propriu al MAI". Deci actul normativ nu face distincție între personalul civil ce-și desfășoară activitatea în cadrul unor servicii ale internelor din administrația publică, din aparatul propriu al fostului Minister de Interne, și alte categorii de personal din administrația publică, în speță din cadrul aparatului propriu al primarilor. Iar unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem.
Dispozițiile citate au rolul de a uniformiza sistemul de acordare a veniturilor salariale pentru tor personalul ce își desfășoară activitatea sub autoritatea și coordonarea aceluiași minister.
Dacă inițial, indemnizația (sporul) de dispozitiv se acordă numai personalului din cadrul Ministerului d e Interne, odată cu adoptarea Ordinului 496/2003 sfera de cuprindere se lărgește, și în baza prevederilor art. 9.2. din actul normativ sus citat: indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, textul de lege nefăcând deosebire între "administrația publică centrală" și "administrația publică locală".
Un alt argument este că Ministerul Internelor și Reformei Administrative (fostul ) emite ordine care stabilesc obligații și în sarcina funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul autorităților publice locale, caz în care se poate vorbi de o anumită subordonare legală, ceea ce justifică acordarea indemnizației și pentru salariații din administrația publică locală.
Prefectul județului, președintele consiliului județean sau primarul emit, potrivit legii, ordine sau dispoziții, vizând serviciul de permanență pentru salariații din cadrul aparatelor proprii. În aceste condiții, indemnizația de dispozitiv (sporul) în cuantum de 25% din salariul de bază se justifică, întrucât specificul activității salariaților presupune disponibilitatea totală a acestora de a participa, dincolo de durata normală a programului de lucru, la activități de administrație publică care au caracter extraordinar și pentru serviciul de permanență pe care îl asigură în interes public.
De acordarea acestei indemnizații, funcționarii publici și personalul contractual din prefectură beneficiază încă din anul 2005.
discriminarea dintre salariații prefecturilor și cei din cadrul consiliilor județene sau locale nu se justifică nici legal, nici moral, deoarece, în egală măsură:
- au același statut reglementat de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, și Legea nr. 53/2003 (privind Codul muncii ) pentru personalul contractual;
- au salarizarea prevăzută în aceeași anexă III a nr.OG 9/2008 privind reglementarea unor drepturi salariale, pentru funcționarii publici, respectiv, nr.OG 10/2008 privind reglementarea drepturilor de natura salarială, pentru personalul contractual.
Mai arată recurentul că în Constituția României sunt cuprinse prevederi atât pentru administrația publică locală, cât și pentru cea centrală, că dreptul solicitat derivă din lege, iar discriminarea este interzisă de Constituția României, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii.
O altă interpretare vine în contradicție și cu prevederile CEDO și ale Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Reclamantul Sindicatul Liber al Funcționarilor Publici și Personalul Contractual din cadrul Primăriei Has olicitat acordarea indemnizației de dispozitiv prev. de art. 13 din Legea 138/1999 coroborat cu prevederile pct. 9.2, pct. 31.1 din Ordinul 498/2003, în cuantum de 25% din salariul de bază, funcționari publici ce-și desfășoară activitatea în cadrul Primăriei Municipiului
Potrivit art. 13 din Legea 138/1999 prin salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de venit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază".
Prin OUG63/2003 s-au comasat Ministerul Administrației Publice și Ministerul d e Interne, luând ființă Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în prezent Ministerul Administrației și Internelor.
Din interpretarea dispozițiilor legale ce reglementează plata acestei indemnizații și având în vedere însăși rațiunea legiuitorului în momentul creării normei, rezultă că de aceasta beneficiază doar personalul civil din cadrul instituțiilor prevăzute la art. 1 din Legea 138/1999, iar extinderea sferei de aplicare și altor categorii de salariați civili nu poate fi justificată doar de comasarea instituită prin OUG63/2003.
Indemnizația de dispozitiv a fost acordată în considerarea specificului activității categoriilor de personal prevăzut la art. 1 din Legea 138/1999 în timp ce activitatea reclamanților din prezenta cauză, funcționari publici, în cadrul aparatului Primăriei nu se subscrie acestui specific.
Nu în ultimul rând se impune a fi subliniat că Ordinul 496/28.07.2003 emis de, prin care s-a modificat Ordinul 275/2002, are caracterul unei norme metodologice de aplicare a Legii 138/1999, este un act ce a fost comunicat doar instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nefiind publicat în Monitorul Oficial al României.
Acesta este un act clarificat individual, vizează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice arătate mai sus.
Prin Ordinul 496/2003 s-a urmărit ca în rândul personalului ce beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins personalul civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, dar s-au avut în vedere acele categorii din cadrul unor servicii ale internelor din administrația publică, preluat în urma reorganizării, în scopul evitării unei discriminări între personalul rămas la interne și cel preluat de administrație.
Sistemul de salarizare aplicabil domeniului de activitate al reclamanților nu prevede acordarea sporului solicitat, iar extinderea sferei beneficiarilor ar echivala cu admiterea posibilității de acordare a unor indemnizații prin acte normative cu putere inferioară legii.
Astfel precum s-a mai arătat, trebuie avut în vedere rațiunea legiuitorului la momentul emiterii actului ce prevede acordarea sporului în discuție, acesta încadrându-se între sporurile pentru misiune permanentă, în sensul că persoana se află în regim comandat, în permanență la dispoziția unității, cu obligativitatea de a anunța, pe bază de raport, când părăsește localitatea, motivația părăsirii localității, întrucât conform raportului de serviciu, este obligat să intervină ori de câte ori este nevoie, la orice oră din zi și din noapte.
Ca atare, este de arătat că, având în vedere regimul special evidențiat, condițiile specifice, acordarea sporului de dispozitiv doar unor categorii de personal nu contravin prevederilor Constituției și CEDO, nu evidențiază o discriminare între diferite categorii de personal ce desfășoară același tip de activitate, iar faptul că el ar fi acordat personalului civil din ale instituții, centrale, prin dispoziții interne, nu conduce la altă interpretare a dispozițiilor legale în materie.
În consecință, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică, pronunțată ca urmare a unei corecte interpretări și aprecieri a legii, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul promovat de Sindicatul Liber al Funcționarilor Publici și Personalului contractual din cadrul Primăriei H, prin reprezentantul său legal, împotriva
sentinței civile nr. 18/ din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - I -
Grefier
Red.
06.05.2009
Tehnored.
07.05.2009
2 ex.
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Iulia
