Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1883/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1883/2008
Ședința publică din 22 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, împotriva sentinței civile nr. 981 din 30.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimații, -,C,G, A, A, G, A, A, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat intimata, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 16.09.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimaților, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Intimata a învederat instanței că, nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul părții prezente în dezbateri judiciare pe recursul promovat în cauză.
Intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței recurate.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 981 din 30 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis in parte acțiunea formulată de reclamanții, -, C, G, A, A, G, A, A, prin Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților:
- sporul de confidențialitate în cuantum de 15% la salariul de bază;
- sporul de stabilitate de până la 20% diferențiat în funcție de vechimea în serviciu de posibilitatea schimbării procentului de modificare a tranșei de vechime, calculat la salariul de bază;
- sporul de suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 10% la salariul de bază; toate începând cu data de 04.07.2006.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Pârâta Casa Județeană de Pensii își desfășoară activitatea în temeiul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar reclamanții au calitatea de funcționari în cadrul acesteia, în fișa postului fiecăruia regăsindu-se și obligația de confidențialitate.
Potrivit art.191 din Legea nr. 19/2000 "baza de date privind asigurații sistemului public este proprietatea și are caracter confidențial", deci datele la care au acces reclamanții au caracter confidențial.
Conform prevederilor art.46 din Legea nr.188/1999 "funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile, sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public", ceea ce denotă obligația reclamanților de a păstra confidențialitatea datelor.
De asemenea, prin prevederile art.7 alin.3 din Legea nr. 7/2004 privind Codul d e conduită a funcționarilor publici, reclamanții sunt obligați ca timp de 2 ani după încetarea raporturilor de serviciu să nu dezvăluie informațiile confidențiale la care au acces.
Din moment ce a fost instituită această obligație specială, ea constituie cauza juridică a obligației sinalagmatice a pârâtei de plata drepturilor salariale corelative întrucât in caz contrar, s-ar încălca principiile constituționale privind nediscriminarea și calitatea de tratament, dreptul la plata egală pentru muncă egală, dreptul la salarii pentru activitatea prestată (art.16 al.1 și art.41 al.2 din constituție, art.5-6 și art.154 muncii).
În aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți la sporul de confidențialitate și din rațiuni de echitate se va stabili un procent de 15% din salariul de bază.
Legea nr. 188/1999 prin prevederile art.3 definește principiile care stau la baza exercitării funcției publice printre care și stabilitatea în exercitarea acesteia. Acest principiu impune stimularea funcționarilor publici pentru a menține o stabilitate și pentru a se evita discriminarea acestora in raport de ceilalți funcționari publici, care beneficiază de acest spor. Pe de altă parte, din moment ce unii funcționari publici beneficiază de drepturi de aceeași natură, în virtutea principiului dreptului la egalitate de șanse nu există nici o rațiune pentru ca reclamanții să nu beneficieze de acest spor, motiv pentru care urmează a fi admis și acest petit, iar cuantumul va fi de până la 20% diferențiat în funcție de vechimea în serviciu, cu posibilitatea schimbării la modificarea tranșei de vechime, calculat la salariul de bază.
Potrivit prevederilor art.31 coroborat cu art.3 lit.c, d, e din Legea nr.188/1999, aart.2 și 8 din HG 281/1993 sunt categorii de personal, respectiv funcționari publici sau contractuali care beneficiază de spor de suprasolicitare neuropsihică.
În contextul acelorași acte normative sunt acordate in mod expres sporuri pentru unele categorii de funcționari iar pentru alții este lăsat la aprecierea ordonatorului principal de credite acordarea sau neacordarea lor. Unii funcționari ai pârâtei beneficiază de unele drepturi acordate, respectiv sporuri prin decizia directorului și ar fi inechitabil ca cei mai îndreptățiți la astfel de sporuri să nu beneficieze de ele, aceasta cu atât mai mult cu cât este de notorietate că activitatea caselor de pensii in ultima perioadă a determinat o suprasolicitare a personalului datorită recalculării tuturor pensiilor stabilite anterior anului 2001, la care se adaugă recalcularea acestor dosare pentru toți pensionarii care mai depun în termenul de 3 ani adeverințe cu sporuri și salarii. La această activitate se adaugă însă atribuțiile curente privind: preluarea dosarelor de pensie, stabilirea și acordarea drepturilor cuvenite, ținerea evidenței stagiilor de cotizare, gestionarea evidențelor contractelor și declarațiilor de asigurare pentru persoanele la care legea prevede încheierea acestor forme de asigurare.
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți și la acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică în procent de 10% din salariul de bază.
Față de cele expuse, tribunalul a apreciat că acțiunea reclamanților este fondată, urmând a dispune admiterea acesteia în parte în sensul neacordării cheltuielilor de judecată ca fiind nedovedite.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat în scris.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată următoarele:
La nivelul caselor județene de pensii sunt întrunite toate condițiile (volum de muncă extrem de mare, program cu publicul, ore suplimentare zilnice, răspundere ridicată) pentru existența unei suprasolicitări nervoase.
În ce privește sporul de confidențialitate menționează că instituția era în imposibilitate de a-l acorda, în calitate de ordonator terțiar de credite, din moment ce această sumă nu este cuprinsă în buget. Ea privește numai anumite categorii specifice de personal, care se regăsesc în cadrul altor structuri specializate.
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Reclamanții, -, C, G, A, A, G, A, A, prin Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii C prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII a solicitat obligarea pârâtei la plata sporului de confidențialitate în cuantum de 15% la salariul de bază; a sporului de stabilitate de până la 20% diferențiat în funcție de vechimea în serviciu de posibilitatea schimbării procentului de modificare a tranșei de vechime, calculat la salariul de bază și a sporului de suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 10% la salariul de bază; toate începând cu data de 04.07.2006.
Reclamanții și-au justificat acțiunea prin invocarea art 46 din Legea nr 188/1999 prin care s-a instituit o obligație de a păstra confidențialitatea susținând că în mod corelativ acestei obligații s-a născut și dreptul la un spor de confidențialitate.
Sporul de stabilitate solicitat de reclamanți a fost justificat prin raportare la dispozițiile Legii nr 433/2004 pentru modificarea nr OG 9/1992, arătând că atât timp cât unii funcționari publici beneficiază de acest spor și reclamanții sunt îndreptățiți.
Sporul de suprasolicitare neuropsihică,întru-un cuantum de 10% din salariul de bază au susținut reclamanții că se întemeiază pe dispozițiile art 31 coroborat cu art 3 lit c,d și e din Legea nr 188/ 1999 și au mai invocat faptul este un fapt notoriu volumul mare de activitate al CASEI JUDEȚENE DE PENSII având în vedere prevederile G 4/2005.
Funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile, sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public", conform prevederilor art.46 din Legea nr.188/1999.
Textul legal indicat și invocat de reclamanți relevă într-adevăr că s-a instituit o obligație în ceea ce privește funcționarii publici însă nu că s-a născut corelativ obligația de a se stabili un spor iar acordarea sporurilor nu poate fi realizată decât în baza unui text de lege expres.
LEGE nr. 433 din 25 octombrie 2004 privind aprobarea <LLNK 12004 71130 301 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 71/2004 pentru modificarea și completarea <LLNK 11992 9131 311 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, statuează că art. 4^1. Pentru asigurarea stabilitatii,salariații din Institutul Național de Statistica, precum și ai direcțiilor regionale și județene de statistica beneficiază de un spor de stabilitate de pana la 20%, calculat la salariul de baza, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat,
Legiuitorul a instituit acest spor printr-un text legal destinat unei anumite categorii de funcționari, text care nu poate fi aplicat și altor categorii prin asimilare așa cum obligațiile instituite în sarcina unei categorii de funcționari nu devin obligații pentru toate categoriile.
Susținerile reclamanților vizând împrejurarea că aplicarea legii a devenit discriminatorie fiind încălcat un drept fundamental respectiv cel al egalității tuturor cetățenilor în fața legii garantat atât de Constituția României cât și de prevederile art. 14 din Cartea Europeană a drepturilor Omului nu pot fi primite.
Curtea Europeană relevă că pe baza articolului 14 din Convenție o distincție este discriminatorie dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (a se vedea în special, Hotărârea Marckx împotriva Belgiei din 13 iunie 1979, seria A nr. 31, pag. 16, paragraful 33).
Existența inegalității de tratament este evident o condiție a discriminării dat fiind că este imposibil să se discute despre discriminare atunci când o persoană nu este pusă într-o situație dezavantajoasă față de altul.
Diferența de tratament constituie discriminare doar dacă este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă care vizează un scop legitim și este proporțională cu scopul vizat.
caracterului proporțional este importantă și în contextul în care intervine măsura în discuție, iar aplicarea unui tratament diferențiat în materia analizată poate fi realizată doar în raport de dispozițiile legale speciale.
În cadrul relațiilor de munca funcționează principiul egalității de tratament fata de toți salariați și angajatori și orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasa, culoare, etnie, religie, opțiune politica, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenența ori activitate sindicala, este interzisă.
Constituie discriminare directa actele și faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile enunțate anterior, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
Constituie discriminare indirecta actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Orice salariat care prestează o munca beneficiază de condiții de munca adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în munca, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.
Nu se poate susține cu temei că nu există nici o justificare în baza căreia prin dispozițiile legale enunțate s-au stabilit criterii distincte pentru funcționarii publici angajați în diferitele autorități publice.
Prima instanță a interpretat greșit dispozițiile legale invocate și apreciate ca fiind incidente fiind astfel prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 pr civ astfel că în temeiul dis part 312 pr civ se va admite recursul promovat iar în rejudecare pentru considerentele evidențiate reținând că acțiunea formulată de reclamanți nu are un temei legal, textele legale invocate de aceștia nedând naștere drepturilor alegate de reclamanți în favoarea acestora o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 981 din 30.05.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și rejudecând cauza respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, C, G, A, A, G, A, A, în contradictoriu cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 22. septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - G - - - - -
Red./
3 ex.15.10.2008
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan
