Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1880/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1880/2008

Ședința publică din 22 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -

JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 848 din 18.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat, pentru recurentă, avocat, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 31.07.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare și înscrisuri din partea intimatei, prin care a solicita respingerea recursului ( 10 - 45), din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentanta recurentei

Reprezentanta recurentei a depus la dosarul cauzei dovezile privind achitarea taxelor de timbru datorate, pentru recursul promovat în cauză și pentru fondul cauzei ( 47 - 48) și a învederat instanței că, nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei recurentei în dezbateri judiciare pe recursul promovat în cauză.

Reprezentanta recurentei a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii contestației formulate, cu cheltuieli de judecată, conform dovezilor depuse la dosar, pentru toate motivele expuse pe larg prin memoriul de recurs și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare asupra recursului. Recurenta a renunțat la calitatea de plătitor de TVA prin cererea înregistrată la data de 12.08.2002 sub nr. 38836 la. Z, în temeiul Legii nr. 345/2002, solicitare care urma să opereze de la data de 01.07.2002.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 848 din 18 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Sălajs -a respins ca nefondată contestația împotriva Deciziei nr. 7 din 18 februarie 2008 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S precum și a Deciziei nr. 55 din 29 noiembrie 2007 și a raportului de inspecție fiscală din 29 noiembrie 2007.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin raportul de inspecție fiscală încheiat la 29 noiembrie 2007 ( 22-31) s-a constatat la verificarea petentei AF Z pe perioada 01.01.2002 - 30. 09. 2007 că aceasta a condus jurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări privind TVA însă nu a depus deconturile de TVA la Administrația Finanțelor Publice Z, așa cum prevede art. 29 alin. C lit. c din Legea nr. 345/2002 respectiv art. 156/2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, TVA-ul aferent acestei perioade însumând 5.141 lei penalități, la care s-au perceput penalități de întârziere în sumă de 3.471 lei.

În baza acestui raport fiscal a fost emisă Decizia de impunere nr. 55 din 29 noiembrie 2007 pentru cele două sume reținute în raportul de inspecție fiscală ( 32-35), iar apoi Decizia de modificare a Deciziei de impunere ( 36-39) prin care s-a calculat și impozitul pe venit aferent.

Aceste acte au fost contestate de către petentă, iar contestația acesteia a fost respinsă prin Decizia nr. 7/18 februarie 2008 Direcției Generale a Finanțelor Publice S ( 14-19), cu motivarea că petenta nu și-a îndeplinit obligația de a se înregistra la Registrul Comerțului și la organele fiscale teritoriale după obținerea autorizației familiale, ci a depus doar declarația de înregistrare fiscală, declarația de mențiuni nr. 1346 din 14 august 2006 înregistrată la Z sub nr. 2/1007/2 noiembrie 2006 unde la capitolul privind vectorul fiscal nu este făcută nici o mențiune, iar la data de 1 iulie 2007 Ministerul Finanțelor Publice emite pe numele petentei Certificatul de înregistrare fiscală în scopuri TVA nr. -.

Referitor la Decizia de modificare a bazei de impunere nr. 55 din 29 noiembrie 2007 s-a reținut că organul de control a avut în vedere faptul că, contribuabilul a evidențiat veniturile cu TVA constatând diferențe între venitul declarat de către contribuabil și cel stabilit ca urmare a controlului, diferențele reprezentând TVA aferent veniturilor realizate. Întrucât venitul stabilit de către organul de control a fost mai mic în anul 2005 respectiv 2006 cu 379 lei respectiv 807 lei s-a emis Decizia de modificare a bazei de impunere nr. 55 din 29 noiembrie 2007 prin care s-au stabilit diferențe în minus la impozitul pe venit aferent celor doi ani în sumă totală de 190 lei.

Verificând legalitatea actelor atacate instanța a reținut că reclamanta a depus la data de 12 august 2002 la. Z cererea de scoatere în evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată începând cu data de 1 iulie 2002.

Urmare acestei cereri, înregistrată la. Z sub nr. 38836 din 12 august 2002, Serviciul Control Persoane Fizice din cadrul Zaî ncheiat Procesul - verbal de verificare nr. 46034 din 08.10.2002 în care s-a consemnat faptul că reclamanta a solicitat scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 9 alin. 6) din nr.OG 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe, cu modificările și completările ulterioare.

"În momentul încetării calității de plătitor de TVA potrivit legii, plătitorii de impozite și taxe sunt obligați să depunădeclarație de mențiuniîn termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă. Scoaterea din evidență se va face începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii declarației de mențiuni, dacă se constată îndeplinirea condițiilor legale".

Ca atare, în baza actului normativ mai sus indicat, reclamanta avea obligația să completeze și să depună în termen de 15 zile declarația de mențiuni urmând ca scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată să fie operată începând cu data de întâi a lunii următoare, dacă s-a constatat îndeplinirea condițiilor. Reclamanta nu a îndeplinit această obligație și așa cum rezultă din Certificatul de înregistrare Seria A nr. - din 2 iulie 2002 emis de Camera de Comerț și Industrie S în baza Autorizației nr. 1047 din 24 ianuarie 2000, din Certificatul de Înregistrare Seria B nr. - din 17 noiembrie 2003 emis de S în baza autorizației nr. 720 din 3 noiembrie 2003 și din Certificatul de înregistrare în scopuri de Seria B nr. - din 1 ianuarie 2007 emis de Ministerul Finanțelor Publice, în perioada controlată, contribuabilul a avut calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată ( 51, 53-57, 60-67).

Motivația reclamantei conform căreia de la data depunerii cererii de scoatere din evidență ca plătitor de nu a depus nici un decont de TVA și nu a mai efectuat nici o plată în contul acestei taxe considerând că nu mai este plătitoare de TVA și nu are obligația depunerii deconturilor de TVA este eronată și nu poate fi reținută de instanța de judecată în soluționarea favorabilă a cauzei atâta vreme cât urmare cererii sale de înregistrare din data de 26.06.2002 depusă de Camera de Comerț și Industrie S prin care a optat pentru plata TVA s-a emis certificatul de înregistrare Seria A - cu atribut fiscal R ( 66).

Astfel reclamanta, potrivit prevederilor legii sus menționate, a desfășurat activitate în baza autorizației nr. 1047 din 24 ianuarie 2000 eliberată de Primăria Municipiului Z și a Certificatului de Înregistrare emis de Camera de Comerț și Industrie S Seria A - cu atribut fiscal R iar din data de 3 noiembrie 2003, aceasta a desfășurat activitate în baza autorizației nr. 720 din 3 noiembrie 2003 eliberată de Primăria Municipiului Z și a Certificatului de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj Seria B -. - având atribut fiscal

În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 507/2002, după obținerea autorizației asociațiile familiale și persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sunt obligate să se înregistreze la Registrul Comerțului și la organele fiscale teritoriale, conform reglementărilor legale în vigoare.

Conform acestor prevederi contribuabilul a depus Declarația de înregistrare fiscală Declarație de mențiuni, înregistrată la. Z sub nr. 2/1007 din 2 noiembrie 2006, unde la capitolul privind vectorul fiscal nu este înscrisă nici o mențiune, iar la data de 1 iulie 2007,. a emis pe numele Certificatul de înregistrare în scopuri de TVA Seria B -. -.

Având în vedere această stare de fapt și prevederile art. 156/2 alin. 1 și 2 și art. 157 alin.1 din Legea nr. 571/2003 modificată a căror prevederi nu au fost respectate de către petentă, acțiunea acesteia privind anularea Deciziei nr. 7 din 18 februarie 2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, precum și a Deciziei nr. 55 din 29 noiembrie 2007 și a raportului de impunere fiscală din 29 noiembrie 2007 apare ca nefondată, urmând a fi respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul de a se admite contestația formulată împotriva deciziei nr. 7/17 februarie 2008 DGFP S, a deciziei de impunere înregistrată cu același număr și a raportului de inspecție fiscală din 29 noiembrie 2007, căror anulare a solicitat-

În dezvoltarea motivelor recurenta arată următoarele:

Conform art. 9 alin 6 al Ordonanței 82/1998 "în momentul încetării calității de plătitor de TVA potrivit legii, plătitorii de impozite și taxe sunt obligați să depună declarație de mențiuni în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă". În momentul în care reclamanta a făcut cererea prin care a optat pentru neplata TVA nu existau formularele cerute de textul de lege, acea declarație de mențiuni. Abia, ulterior în 17 septembrie 2002 apare Ordinul nr. 1212/2002 al MFP care, cuprinde formularele necesare aplicării OG nr. 82/1998 privind înregistrarea plătitorilor de impozite și taxe cu modificările și completările ulterioare, acea declarație de mențiuni.

Conform art. 9 încetarea calității de plătitor de TVA este determinată de opțiunea comerciantului. Scoaterea din evidențele nu are un efect constitutiv de drepturi.

Fiind un drept personal, acesta se dobândește în momentul opțiunii comerciantului, dacă sunt întrunite condițiile legale pentru a renunța la TVA.

Recurenta învederează de asemenea că instanța în mod greșit își motivează cererea în raport cu certificatul de înregistrare seria A nr. -/2002 întrucât acest act a fost eliberat anterior cererii reclamantei de renunțare la calitatea de plătitor de TVA iar împrejurarea că acest certificat conține atributul fiscal R nu modifică calitatea reclamantei de neplătitor de TVA fiind culpa exclusivă a întrucât nu a operat în evidențele sale.

Intimata DGFP S prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 31 iulie 2008 solicită respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat cu menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Justificarea poziției procesuale adoptată de intimata DGFP S s-a realizat prin invocarea dispozițiilor Ordinului nr. 1431/2000 pentru aprobarea formularisticii necesare în vederea aplicării OG nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe, cu modificările și completările ulterioare, prin care se aprobă modelul, conținutul și instrucțiunile de completare ale formularelor printre care și Declarația de mențiuni.

Acest act normativ a fost apoi abrogat prin Ordinul nr. 1212/2002, respectiv cu data de 13 octombrie 2008, însă la data depunerii cererii-12 august 2002 exista formularul tipizat Declarația de mențiuni prevăzut de Ordinul nr. 1431/2000 și ca atare acesta trebuia completat de recurentă.

Ordinul nr. 1431/2000 cuprind inclusiv instrucțiunile de completare a formularului declarație de mențiuni iar faptul că recurenta nu a cunoscut actele normative nu o exonerează de răspundere.

Potrivit art. 9 alin 6 din OG nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe, cu modificările și completările ulterioare: "În momentul încetării calității de plătitor TVA potrivit legii, plătitorii de impozite și taxe sunt obligați să depună declarație de mențiuni în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă. Scoaterea din evidență se va face începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii declarației de mențiuni, dacă se constată îndeplinirea condițiilor legale".

Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:

Reclamanta - prin contestația formulată împotriva deciziei nr. 7 din 18 februarie 2008 emisă de DGFP Sas olicitat anularea deciziei nr. 7 din 17 februarie 2008, a deciziei de impunere nr. 55/29 noiembrie 2007, deciziei privind modificarea bazei de impunere înregistrată sub nr. 55/29 noiembrie 2007.

Motivarea contestației a fost realizată de reclamantă prin invocarea împrejurării că, a depus declarația privind renunțarea de a fi plătitor de TVA cu începere de la 1 iulie 2002 iar existența unui certificat constatator emis la 3 noiembrie 2003 de către Camera de Comerț și Industrie în care apare atributul fiscal R din care ar rezulta că reclamanta este plătitoare de TVA nu poate schimba realitatea faptelor.

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S prin decizia nr. 7/18 februarie 2008 reținut că în perioada anilor 2003,2004,2005,2006, 30 septembrie 2007 contribuabilul a condus jurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări privind TVA însă nu a depus deconturile de TVA la Z așa cum este prevăzut la art. 29 alin C lit c din Legea nr. 345/2002 respectiv art. 1562din Legea nr. 571/2003 astfel că, s-a procedat la calcularea TVA aferentă perioadei și la calcularea majorărilor și penalităților de întârziere în baza art. 9 alin 6 din Ordonanța nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe.

Reținând că la stabilirea impozitului pe venit aferent anilor 2003-2007 organul de control a avut în vedere și faptul că contribuabilul a evidențiat veniturile cu TVA constatând diferențe între venitul declarat și cel stabilit ca urmare a controlului, diferențele reprezentând TVA aferentă veniturilor realizate s-a respins în totalitate contestația formulată.

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt alegată de altfel și de reclamantă potrivit căreia reclamanta a depus la data de 12 august 2002 la Z cererea de scoatere din evidență ca plătitor de TVA începând cu 1 iunie 2002 iar urmare acestei cereri a fost încheiat procesul verbal de verificare nr. 46034/8 octombrie 2002.

Interpretarea dispozițiilor legale incidente s-a realizat în mod corect de către prima instanță care a reținut că în baza dispozițiilor legale în vigoare la momentul de referință respectiv art. 9 alin 6 din OG nr. 82/1998 reclamanta avea obligația să depună în termen de 15 zile declarația de mențiuni urmând ca scoaterea să fie operată începând cu data de 1 lunii următoare însă reclamanta nu a îndeplinit această obligație așa cum rezultă din înscrisurile prezentate respectiv certificatul de înregistrare seria A nr. -/2 iulie 2002 emis de Camera de Comerț și Industrie S din certificatul de înregistrare seria B nr. -/17 noiembrie 2003 emis de ORC S în baza autorizației nr. 720/3 noiembrie 2003 și a certificatului de înregistrare în scopuri de TVA seria nr. -/1 ianuarie 2007 emis de MFP.

probelor administrate a relevat că în toată perioada verificată reclamanta și-a exhibat în raporturile cu terții calitatea de plătitor de TVA și a întocmit documentele contabile cu mențiunea TVA.

Alegațiile recurentei vizând împrejurarea că simpla cerere adresată autorității respectiv prin care a solicitat renunțarea la calitatea de plătitor de TVA este producătoare de efecte juridice în conformitate cu prevederile art. 9 alin 6 din Ordonanța nr. 82/1998 nu pot fi primite.

Dispozițiile art. 9 alin 6 din Ordonanța nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe statuează că în momentul încetării calității de plătitor de TVA potrivit legii plătitorii de impozite și taxe sunt obligați să depună declarație de mențiuni în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă. Scoaterea din evidență se va face începând cu data de 1 lunii următoare depunerii declarației de mențiuni dacă se constată îndeplinirea condițiilor legale.

Textul legal indicat și invocat și recunoscut ca fiind incident și de către recurentă relevă că nu simpla înregistrare a cererii atrage dobândirea calității de contribuabil neplătitor de TVA ci actele subsecvente care confirmă îndeplinirea condițiilor legale.

Actele întocmite ulterior acestui moment de autorități au relevat că reclamanta are calitatea de plătitor de TVA având în vedere înscrierea pe actele care justificau dreptul acesteia de a îndeplini activitățile desfășurate a calității de plătitor de TVA.

Omisiunea completării rubricii "date privind vectorul fiscal" nu poate fi invocată de recurentă în favoarea sa, ignorarea respectării dispozițiilor legale privind completarea declarațiilor neputând fi alegată de reclamantă în apărarea intereselor sale.

Considerentele enunțate au relevat că prima instanță a realizat o corectă determinare a stării de fapt și a aplicat corect dispozițiile legale incidente astfel că nu se poate reține că ar fi prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 Cod procedură civilă și de asemenea Curtea nu a identificat alte motive de recurs de ordine publică astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 848/18.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - G - - - - -

Red./

2 ex./22.10.2008

Jud.fond.-

Președinte:Mihaela Sărăcuț
Judecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1880/2008. Curtea de Apel Cluj