Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1903/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1903

Ședința publică din 3 iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu Floarea Tămaș G -

- -

GREFIER: ---

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile formulate de către pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, împotriva Sentinței civile nr. 28 din 7 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO ", având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999).

dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 6 mai 2009 care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru termenele din 13 mai 2009, 20 mai 2009 și 27 mai 2009, iar ulterior pentru termenul de astăzi.

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 28 pronunțată la 07.01.2009 în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " în reprezentarea membrilor de sindicat menționați în anexele la acțiune și, în consecință, a fost obligat Inspectoratul de Poliție al județului M - B M să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă perioadei 06.08.2002-31.12.2003, iar Ministerul Internelor și Reformei Administrative să facă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor bănești necesare pentru plata sumelor acordate.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că în calitate de funcționari publici cu statut special, reclamanții au dreptul la un salariu lunar compus din salariul de bază și indemnizații ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Drepturile de salarizare specifice militarilor care au continuat să se aplice polițiștilor până la apariția nr.OG 38/2003, trebuiau acordate împreună cu prima de concediu începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002, deoarece cele două categorii de drepturi (prima de concediu și drepturile militarilor) nu sunt incompatibile. Prima de concediu este un drept nou cunoscut abia 1999, pe care militarii polițiști deveniți funcționari publici în 2002 nu l-a avut, dar aceste drepturi nu se exclud și trebuie acordate cumulativ.

Cuantumul primei de concediu a fost stabilit procesual prin Legea nr. 188/1999, reluarea acestei dispoziții prin nr.OG 38/2003, nu înseamnă că polițiștii au dreptul la primă de concediu abia din 1.01.2004, devreme ce ei sunt funcționari publici din 06.08.2002, data intrării în vigoare a Legii nr. 360/2002.

Împotriva soluției arătate au declarat recurs pârâții Inspectoratul de Poliție al județului M, Ministerul Administrației și Internelor, solicitând admiterea, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii.

În susținerea celor solicitate, pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului Maa rătat că instanța nu a analizat faptul că drepturile salariale sunt prescrise și greșit a admis acțiunea apreciind că toți funcționarii, în anul 2002, 2003, au beneficiat de acest drept. Polițiștii sunt funcționari publici, dar au un statut special și tocmai de aceea legiuitorul a emis un act normativ privind salarizarea și alte drepturi, nr.OG 38/2003. Înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, salarizarea polițiștilor a fost reglementată de Legea nr. 139/1999, atât anterior intrării în vigoarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițiștilor, cât și ulterior, până la intrarea în vigoare a nr.OG 38/2003, conform prevederilor art. 78 alin. 2 din Legea nr. 360/2002, care arată că până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Acest act normativ nu prevedea dreptul la primă de concediu, astfel că instanța în mod greșit a admis acțiunea reclamanților. În același context, se arată prevederile art. 78 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile în ceea ce privește domeniul drepturilor salariale ale polițiștilor. În acest articol, se arată că dispozițiile Legii nr. 360/2002 se completează cu prevederile Legii nr. 188/199 privind statutul funcționarilor publici li ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcționarului public, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului. Salarizarea polițiștilor nu a fost un domeniu nereglementat, astfel că nu au fost interpretate corect prevederile aplicabile polițiștilor.

Prin recursul său, Ministerul Administrației și Internelor a susținut că nu există o bază legală de acordare a primei de concediu pentru perioada invocată în condițiile în care, prin art. 78 alin. 2 din Legea nr. 360/2002, se prevedea că "până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională", iar actul normativ privind salarizarea categoriei enunțate, Legea nr. 138/1998 nu prevedea acordarea primei de concediu. Așadar, susține recurentul, pentru perioada menționată, prevederile care stabilesc modul de salarizare nu era cel al Legii nr. 188/1999.

Referitor la reținerile instanței, potrivit căruia acordarea primelor ar fi fost suspendată succesiv, iar, potrivit art. 38 din muncii, "orice tranzacție limitare este lovită de nulitate", arată recurentul, că acordarea primei de concediu polițiștilor a fost dispusă prin nr.OG 38/2003, act normativ ce a intrat în vigoare la 01.01.2004 până la această dată fiind salarizați potrivit Legii nr. 138/1999 și, ca atare, prin legile bugetare din 2002 și 2003 nu puteau fi suspendate dispozițiile dintr-un act normativ ce a intrat în vigoare abia la 01.01.2004.

În privința reținerilor de către instanță a prevederilor OUG nr. 146/2007, arată recurentul, că aceasta a fost aprobată prin Legea nr. 172/2008, care a modificat textul inițial, această modificare fiind introdusă pentru a permite tuturor categoriilor de salariați cărora li se aplică prevederile ordonanței să solicite acordarea primelor de concediu pentru întreaga perioadă la care se referă actul normativ. Deși titlul ordonanței, arată recurentul, se referă la perioada 2001-2006, este evident că situația va fi analizată distinct potrivit prevederilor legale specifice aplicabile acesteia. În cazul polițiștilor, se arată data intrării în vigoare a actului normativ cu caracter special care instituie dreptul acestei categorii profesionale la prima de concediu este 01.01.2004 (data intrării în vigoare a nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor). În consecință, se arată, polițiștii au beneficiat de acordarea primelor de concediu în temeiul OUG nr. 146/2007 doar pentru perioada 2004-2006.

Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că sunt fondate pentru următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, intimatul a solicitat în numele membrilor săi, în contradictoriu cu recurentul, obligarea acestora din urmă la plata primelor de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară a plecării în concediu pe anii 2002 și 2003.

În susținerea celor solicitate, au arătat că Legea nr. 360/2002privind Statutul Polițiștilor, prevede, printre drepturile de care beneficiază polițiștii, la art. 28 lit. e de dreptul la concediu de odihnă, concediu de studii și învoiri plătite, concedii fără plată în condițiile stabilite prin Hotărârea Guvernului, iar în aplicarea acestor dispoziții, art. 37 alin. 2 din nr.OG 38/30.01.2003 intrată în vigoare de la 01.01.2004, a stabilit că plecarea în concediu, primește o primă de concediu egală cu salariul cuvenit. Dreptul la primă este un drept câștigat derivat din raportul de muncă, nu poate fi anulat prin dispoziții care au suspendat acordarea și nu poate fi restrâns, dispozițiile legii fundamentate interzicând aceasta.

Actul normativ evocat în susținerea demersului, Legea nr. 360/2002 privind statutul polițiștilor, prin dispozițiile art. 22 că "funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Art. 28 alin. 1 din același act normativ prevede că polițiștii au dreptul la: salariul lunar compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, prime și prime de concediu ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite, gradului profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit.

Actul normativ la care fac referire textele enunțate este nr.OG 38/30.01.2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor publicată în Monitorul Oficial nr. 65 din 02.02.2003, care, prin art. 60, prevede că intră în vigoare la data de 01.01.2004.

Din normele de mai sus, se observă că s-a instituit dreptul polițiștilor la prima de concediu, însă el nu poate fi aplicat în mod retroactiv pentru perioada 2002-2003, el este aplicabil doar începând cu anul 2004.

Desigur se susține de intimați că pentru intervalul 2002-2003 le sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, care instituie dreptul funcționarilor publici la acordarea primelor de concediu, însă această susținere nu poate fi primită în condițiile în care situația tranzitorie ivită a fost reglementată în mod expres de dispozițiile art. 78 alin. 1 și 2 din Legea nr. 360/2003.

Potrivit textului articolului relevat (1), dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, cu modificările și completările ulterioare și ale altor acte normative în vigoare.

(2) "Până la adoptarea legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională".

Din analiza acestor prevederi rezultă că Legea nr. 188/1999 le este aplicabilă polițiștilor în completare cu titlul general acolo unde nu există o altă dispoziție expresă. Ori în privința salarizării acestora există o astfel de dispoziție expresă care trimite la drepturile personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, reglementată prin Legea nr. 138/1999.

Acest din urmă act normativ nu prevede acordarea primei anuale de concediu astfel încât acțiunea intimaților apare ca fiind nefondată.

Desigur au mai relevat intimații prin demersul lor că dreptul la concediu ar fi fost suspendat, însă omit a avea în vedere că Legea nr. 138/1999 aplicabilă la data intrării în vigoare a statutului polițistului, respectiv Legea nr. 360/2002 și până la 01.01.2004, când a intrat în vigoare art. 32 din nr.OG 38/2003 nu a prevăzut acordarea primei de concediu pentru personalul care intra sub incidența acestei legi, că în anii 2002-2003, acest din urmă text nu era în vigoare și deci nu putea fi suspendat, suspendarea putând să vizeze numai o normă existentă producătoare de efecte și nu ceva ce nu exista.

Prin urmare, având în vedere cele rezultate din analiza actelor normative aplicabile, respectiv faptul că până la 01.04.2004 nu s-a prevăzut în favoarea polițiștilor dreptul la primă, că în cauză nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, deoarece în materia salarizării polițiștilor, în baza art. 78 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 erau aplicabile dispozițiile referitoare la salarizare și alte drepturi ale personalului militar, drepturi reglementate de Legea nr. 138/1999, în mod corect se susține de recurenți că reținerile primei instanțe sunt greșite.

Așadar, față de cele expuse, în baza art. 312. proc. civ. recursurile vor fi admise, modificată hotărârea și, în consecință, respinsă acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE AL JUDEȚEULUI M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B împotriva Sentinței civile nr. 28 din 7.01.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o modifică în sensul că: Respinge acțiunea formulată de SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " în reprezentarea membrilor de sindicat, în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - G - - - ---

red.FT/dact.

3ex./01.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu, Gheorghe Cotuțiu Floarea Tămaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1903/2009. Curtea de Apel Cluj