Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 1924/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1924/2009
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE S împotriva sentinței civile nr.231 din 13.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, privind și pe intimata-reclamantă, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala (persoane cu handicap, protecția copilului) indemnizația pentru creșterea copilului OUG nr. 148/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata-reclamantă personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că la data de 28 mai 2009 recurenta a depus la dosarul cauzei o precizare, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.
Intimata depune la dosarul cauzei un înscris și arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 150 pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul părții prezente.
Intimata susține înscrisul depus, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 231 din 13.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, s- admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtei AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE
S-a anulat Decizia nr. 4034/16.03.2007 și Decizia nr. 64 din 08.12.2008 și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie în care indemnizația lunară a reclamantei să fie de 1200 lei lunar, respectiv câte 600 lei lunar pentru fiecare dintre cei doi gemeni născuți.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, la data de 7.01.2007, reclamanta a născut doi copii vii (filele 4,5 dosar fond).
Prin Decizia nr. 4034 din 16.03.2007, emisă de Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familie, în favoarea reclamantei s-a stabilit plata sumei de 600 lei cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului începând cu data de 10.03.2007 (fila 10). La data emiterii, decizia era întemeiată pe prevederile art. 9 alin(3), art.10 și art.24 alin.(1) și (2) din OUG 148/2005 precum și pe art.19 alin.(2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 148/2005 numărul 1025/2006.
Ulterior reclamanta a primit din partea intimatei Decizia nr. 64 din 8.12.2008.
Această decizie a fost emisă în urma cererii reclamantei prin care, aceasta a solicitat plata indemnizației de 600 lei pentru creșterea copilului în favoarea fiecăruia dintre cei doi copii născuți.
Prin decizie, cererea reclamantei a fost respinsă cu motivația că ea beneficiază deja de indemnizație pentru creșterea copilului începând cu data de 10.03.2007, iar în conformitate cu art. 2 alin.1 din HG1025/2006 indemnizația pretinsă se acordă pentru primele 3 nașteri survenite după data de 1.01.2006. Același act normativ definește nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii. Reclamanta a avut o singură naștere, prin urmare indemnizația la care este îndreptățită este aceea de care ea deja beneficiază.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat prezenta cerere.
Temeiul legal al acțiunii reclamantei este OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului și Hotărârea nr. 1025 din 9.08.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 148/2005.
Art. 1 din OUG 148/2005 reglementează cerințele care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap precum și de o indemnizație lunară de 600 lei.
În cauză nu s-au invocat aspecte care să pună în discuție neîndeplinirea de către reclamantă a condițiilor prevăzute de art.1 din OUG 148/2005.
Art.6 alin.(1) din actul normativ sus citat prevede:
(1) Concediul și indemnizația lunară prevăzute de art.1 respectiv art.2, precum și stimulentul prevăzut la art.3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri, sau după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin.(2), după data de 1.01.2006.
Analizând dispozițiile de mai sus în contextul interesului avut în vedere la
fundamentarea OUG 148/2005 constatăm, fără îndoială, că interesul este îndreptat către copil și nu constituie o premiere, o bonificație, un drept al mamei acordat ca urmare a faptului nașterii.
Art. 3 alin. 1 din HG1025/2006 definește nașterea ca " aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii".
Interpretând sensul acestui text de lege, intimata consideră că reclamanta a avut o singură naștere chiar dacă a născut doi copii și prin urmare i se cuvine o singură indemnizație.
Interpretarea intimatei este greșită. este un proces fiziologic, normal.
În urma fiecărui astfel de proces se naște un copil.
Așadar în cazul gemenilor, a tripleților au loc două sau trei astfel de procese.
Față de cele reținute mai sus în fapt și în drept acțiunea reclamantei a fost întemeiată, și a fost admisă.
Deciziile nr. 4034/16.03.2007 și Decizia nr. 64 din 8.12.2008 au fost anulate, iar intimata a fost obligată să emită o singură decizie în care cuantumul indemnizației să fie de 1200 lei, respectiv câte 600 lei pentru fiecare dintre cei doi copii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE S solicitând dmiterea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 231/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj și în temeiul art. 304 pct. 9 din pr.civ. solicităm casarea în totalitate a sentinței atacate, cu privire la anularea Dciziei nr.4034/16,03.2007 emise de către S și a Deciziei nr.64/08.12.2008 emise de către AJPS S (înființată cu data de 01.11.2008), în privința obligării AJPS S să emită o nouă decizie În care indemnizația lunară a reclamantei domiciliată în loc., nr. 302, jud. S, să fie de 1200 lei lunar, respectiv câte 600 lei lunar pentru fiecare dintre cei doi gemeni născuți.
În motivarea recursului se reține că, rin p. pronunțarea sentinței civile nr. 231/13.02.2009 instanța de judecată a încălcat prevederile OUG nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, respectiv nu a constatat dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani pentru fiecare dintre cei doi gemeni născuți, obligând, astfel, AJPS S să acorde această prestație socială și să emită o nouă decizie în care indemnizația lunară a reclamantei domiciliată în loc., nr. 302, jud. S să fie de 1200 lei lunar fără a se preciza data.
Potrivit prevederilor OUG nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, persoanele care în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Legii nr. 571/2003 Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap precum și de o indemnizatie lunară în cuantum de 600lei sau, opțional,în cuantum de85%din media veniturilor realizate pe ultimele12luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Conform alin. 1, art. 6 din OUG nr.148/2005"Concediul și indemnizația lunară prevăzute laart.1,respectiv laart.2.precum și stimulentul prevăzut laart.3se cuvin pentru fiecare dintre primele3nașterisau, după caz,pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate În una dintre situațiile prevăzute laart. 5 alin. (21după data de 1 ianuarie 2006."
Deci pentru primi 3 copii beneficiază persoanele prevăzute la art. 5 alin. (2),care aratăcă" de aceleași drepturi și una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal" profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore."
Indemnizației pentru creșterea copilului conform art. 2 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 148/2005privindsusținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, reproduce prevederile art. 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005, astfel "Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri survenite după data de 1 ianuarie 2006 inclusiv sau, după caz,pentru primii 3 copii . în vederea adopției. adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență. precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela cu această dată."
Ca netemeinică și nelegală este și constatarea instanței de judecată cu privire la art. 6 alin.(1) din actul normative sus citat care constată "că interesul este îndreptat către copil și nu constituie o premieră, o bonificație, un drept al mamei acordat ca urmare a faptului nașterii". Analizând art. 18 alin. (1),(5),(6) si(7) din OUG 148/2005 care arată drepturile mamei pe perioada creșteri copilului până la vârsta de2 ani după cum urmează: "
ART. 18, (1)Perioada în care o persoană beneficiază de drepturile prevăzute la art.1,respectiv la art.2,constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
(5)Perioada în care o persoană beneficiază de drepturile prevăzute la art.1,respectiv art.2,constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006.
(6)În situația prevăzută la alin.(5),la stabilirea cuantumului indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se ia În calcul valoarea indemnizației pentru creșterea copilului.
(7)Perioada concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la2ani sau de până la3ani în cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncă și în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta."
Rezultă că mama beneficiază pe timpul concediului de perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 și de stagiu de cotizare În sistemul de asigurări sociale de sănătate.
La baza solicitării admiteri recursului s-a avut in vedere faptul că d-na solicită anularea deciziei nr. 70/04.02.2009 și solicită drepturi din urmă cu 1 an și 7 luni din data de 28.07.2007, dată de la care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani si indemnizația lunara de600lei acordată mamei în baza deciziei nr.4433 / 16.08.2007 care este în vigoare și în prezent.
În urma cererii depuse la primăria de domiciliu, în baza OUG nr. 148/2005, la data de 15.01.2009, prin decizia nr.70/04.02.2009 emisă de către AJPS S s-a respins acordarea unui concediu pentru îngrijirea copilului până la 2 ani si o indemnizație lunară în cuantum de600lei pentru creșterea celui de al doilea copil, solicitanta fiind in concediu pentru îngrijirea copilului până la 2 ani si o indemnizație din data de 28.07.2007 în baza deciziei nr.4433/16.08.2007 și dacă mama a fost nemulțumită de cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului avea obligația să conteste la S decizia nr.4433 / 16.08.2007 În termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.
În motivarea sentinței, instanța nu a constatat faptul că reclamanta nu a contestat decizia nr.4433 / 16.08.2007 în termen și în consecință, dreptul mamei de a formula plângerea prealabilă s-a prescris, conform art.7, alin.(7) din Legea nr.554 CONTEGIOSULUI ADMINISTRATIV.
Un alt aspect ignorat de către instanța de judecată odată cu pronunțarea sentinței civile nr. 231/13.02.2009, este cel referitor la art. 3, alin. 1 din HG 1025/2006,prin care nașterea este interpretată ca un proces fiziologic, normal și nu cum este definită "prin naștere se Înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii" care din punct de vedere legal trebuie respectat și astfel acordarea unei singure indemnizați pentru cei 2 copii.
Prin întâmpinare intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului.
Examinând cauza sub toate aspectele ei potrivit disp. art. 3041.pr.civ. Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat, pentru următoarele considerente:
1. de față pune problema dacă în temeiul și cu aplicarea dreptului intern pertinent corelat cu jurisprudența relevantă actuală este legală acordarea unei îndemnizații egale pentru fiecare din copiii gemeni ai reclamantei.
Pentru a clarifica aspectul litigios din prezenta cauză, trebuie să pornim de la finalitatea urmărită de actului normativ ce reglementează indemnizația pentru creșterea copilului, în raport de aceasta examinând dacă există sau nu o discriminare între mamele care au un singur copil sau dau naștere la gemeni, tripleți
Astfel, rațiunea ordonanței este, după cum îi spune și denumirea și după cum reiese din nota de fundamentare, aceea de a susține familia în vederea creșterii copilului, iar modalitățile de susținere sunt, în principal, concediul pentru îngrijirea copilului și indemnizația pentru creșterea copilului.
Dacă în privința primei modalități, recte concediul pentru îngrijirea copilului nu există nici o discuție cu privire la numărul de concedii acordate pentru ipoteza nașterii de gemeni (în sensul de a se acorda 2+2 ani sau de a beneficia ambii părinți), acesta depinzând în mod explicit de vârsta copilului (textul este foarte clar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani), nu același lucru se poate spune despre indemnizația pentru creșterea copilului.
Așa cum a statuat, în interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1947/2007, în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin nr.HG 1825/2005, "Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din nr.OUG 148/2005la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat șiîncalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă".
Chiar dacă decizia ÎCCJ nu se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat, ea poate fi reținută de instanță în considerarea interpretării pe care o dă implicit naturii juridice a indemnizației, anume ca un drept al copilului, astfel încât principiul nediscriminării între aceștia, după cum provin din sarcini simple sau multiple, să fie aplicabil la speță.
Mai mult, ÎCCJ statuează expressis verbis că "va fi respinsă și susținerea recurentului că indemnizația lunară nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poate fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială".
La toate acestea se adaugă, aspect deloc neglijabil în economia argumentării, și caracterul imprevizibil al nașterii de gemeni, imposibilitatea de prevedere și/sau de influențare a sarcinii din partea părinților. Prin urmare, nu poate fi vorba nici de niște efecte ale mai multor sarcini succesive, care să fi fost asumate în cunoștință de cauză.
Curtea împărtășește susținerile instanței de fond în sensul că OUG nr. 148/2005 nu definește nașterea, astfel că nu se justifică o interpretare diferită pentru faptul ce derivă din naștere față de celelalte situații generatoare ale drepturilor solicitate, singura concluzie logică, rațională și rezonabilă fiind aceea că în cazul nașterii elementul de referință trebuie să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor.
De altfel, dreptul invocat de reclamantă poate fi asimilat cu un bun în sensul art. 1 parag. 1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Astfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit deja că o creanță nu poate fi considerată ca având valoare patrimonială decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu, atunci când este confirmată printr-o jurisprudență bine stabilită a instanțelor ( împotriva Slovaciei, paragraful 52). Or, este de notorietate că instanțele din România inclusiv instanța supremă a cărei decizie a fost invocată în precedent au stabilit cu caracter unitar că este legală acordarea unei îndemnizații egale pentru fiecare din copiii gemeni titularului acestui drept.
2. Cât privește excepția de inadmisibilitate a acțiunii pretins rezolvată greșit de către instanța de fond, Curtea reține că prin Decizia nr. 4034 din 13.03.2007 nu a fost rezolvată problema litigioasă adusă în discuție de reclamantă prin cererea formulată ulterior și care a fost efectiv rezolvată prin Decizia nr. 64 din 08.12.2008.
Altfel spus, reclamanta a constata că autoritatea publică de resort nu-i recunoaște efectiv și concret dreptul la îndemnizația aferentă celui de-al doilea copil abia când i s-a comunicat efectiv decizia nr. 64/2008. Or, în raport de această decizie demersul său judiciar nu poate fi obstaculat prin invocarea neatacării primei decizii așa cum greșit apreciază recurenta.
Oricum această chestiune nu i se poate reproșa instanței de fond de vrem,e ce autorul excepției o invocă pentru prima dată în recurs.
3. Cât privește ultima critică a recurentei în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 prin care este definită nașterea, Curtea a realizat o interpretare evolutivă a acestei probleme juridice inclusiv prin trimitere la jurisprudența relevantă a instanței supreme.
Așa cum corect s-a arătat în jurisprudența instanței supreme:Definiția dată noțiunii de naștere prin art.3 nr.HG1025/2006 încalcă fără putere de tăgadă Constituția României - art.16, principiul egalității de tratament instituind discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o naștere concomitentă (gemeni, tripleți) și cei proveniți dintr-o naștere simplă.Aceste norme metodologice sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise și pentru faptul că definiția stabilită pentru naștere ca element de acordare a indemnizației lunare creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv astfel că nr.HG1025/2006, prin art. 3, adaugă la actul normativ superior în aplicarea căruia a fost adoptat, încălcând principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o naștere simplă și o alta multiplă
Față de cele arătate, Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat, astfel că, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corelat cu disp. art. 312.pr.civ. îl va respinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE S împotriva sentinței civile nr.231 din 13.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.LU/Dact.SM
2 ex./26.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Liviu Ungur, Delia Marusciac
