Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2.059/2008
Ședința publică din 29 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea, pentru pronunțare, după strămutare de la Curtea de Apel Alba Iulia, recursul formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI A I și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A I împotriva sentinței civile nr. 579 din 25.03.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Alba Iulia în contradictoriu cu intimații A, )., G, C, prin Sindicatul liber tea având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999 ).
În data de 02.10.2008 s-a depus la dosarul cauzei concluzii scrise din partea Sindicatului Liber tea prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2008, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 579/CAF/2008 din 25 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Albas -a admis acțiunea formulată de reclamanții A, )., G, C, prin SINDICATUL LIBER "SOLIDARITATEA" al funcționarilor publici din cadrul Primăriei mun. A-I și din Serviciile publice aflate în subordinea Consiliul Local al Municipiului A-I în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI A-I și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A-I și, în consecință pârâții au fost obligați să plătească reclamanților indemnizația de dispozitiv prev. de Legea nr. 138/1999 începând cu data de 30.01.2005, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în funcția publică și în continuare, sume actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003 privind modificarea Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 275/2003 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne, respectiv art. 13 din Legea nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții se aplică tuturor funcționarilor publici.
A mai reținut instanța de fond că prin OG. nr. 63 din 28.06.2003 funcționarii publici din administrație au trecut în subordinea, iar drepturile salariale au fost armonizate prin Ordinul nr. 496/2003 care modifică și completează Ordinul nr. 275/2002, ocazie cu care s-a stabilit prin pct. 9.2 că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că prevederile Ordinului nr. 496/2003 sunt aplicabile și reclamanților, în calitate de funcționari publici din administrația publică locală aflat în subordinea și au dreptul la indemnizația de dispozitiv reglementată de art. 13 din Legea nr. 138/1999 începând cu data de 30.01.2005, în raport cu perioada efectiv lucrată.
De asemenea, în temeiul prev. legii nr. 130/1999 și nr. 53/2003 modificată, instanța a apreciat că pârâtul Primarul mun. AIt rebuie să dispună efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamanților.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI A I și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A I, recurs strămutat la Curtea de APEL CLUJ de la Curtea de Apel Alba Iulia, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate și respingerea acțiunii formulate de reclamanți, invocând în susținerea recursului dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041.pr.civ. În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât sistemul de salarizare al funcționarilor publici este cuprins în dispozițiile Legilor nr. 188/1999, nr. 417/2006 și a nr.OUG 92/2004, nr.OG 2/2006 și nr.OG 6/2007, însă aceste acte normative nu prevăd în mod expres indemnizația la dispozitiv.
Au mai relevat pârâții că art. 1 din Legea nr. 138/1999 determină expres persoanele cărora le sunt aplicabile dispozițiile acestei legi, iar invocarea de către reclamanți a Ordinului nr. 496/2003 nu are temei legal, deoarece acesta nu le este aplicabil și nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Cele două acte administrative respectiv Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003 emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Se poate constata, chiar din textul menționat anterior, că Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Față de această prevedere expresă cuprinsă chiar în titlul legii, singura concluzie ce se poate desprinde este că doar categoriile de personal ce se încadrează în dispozițiile legii pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către aceasta.
Așa cum s-a arătat anterior de beneficiul Legii nr. 138/1999 se pot bucura doar personalul militar și cel civil angajat în instituțiile publice expres prevăzute, respectiv de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanții sunt funcționari publici angajați în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale organizată ca atare în cadrul mun. A- și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În privința Ordinului nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative indicat de către reclamanți ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, Curtea constată următoarele:
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României partea
Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
Prin Ordinul nr. 496/2003 s-a extins în mod nejustificat sfera de aplicare a unei legi, act normativ de valoare superioară, adăugând astfel la lege. Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.
În conformitate cu caracterul limitat, sub aspectul subiectului căruia i se adresează, al Legii nr. 138/1999, trimiterea din art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 la personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept expuse mai sus, Curtea apreciază recursul declarat de către pârâți ca fiind fondat, iar în temeiul art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. raportat la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursurile declarate în cauză de către pârâți, va casa hotărârea atacată și rejudecând cauza, va respinge acțiunea reclamanților față de dispozițiile legale incidente analizate în cuprinsul considerentelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI A I și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A I, ambii cu sediul în mun. A-I, Cl., nr. 5, jud. A, împotriva sentinței civile nr. 579 din 25 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Alba pe care o casează și rejudecând cauza, respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 octombrie 2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
red.Gh.
dact.HC/3 ex./30.10.2008
jud.fond..
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
