Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 230/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.230/CA.
Ședința publică din data de 04 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Revi Moga
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în T,-,.5,.B,.1,.7, jud. T, împotriva sentinței civile nr.193/06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - cu sediul în B, sect.1, nr.1A și INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR - cu sediul în B, sect.6,-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 04 iunie 2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamantul a chemat în judecată la data de 28 octombrie 2008 pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B și a solicitat a se dispune obligarea acestora la plata salariului lunar cuvenit ca polițist, pentru funcția de șef de serviciu, fără a prejudicia salariul cu echivalentul sumelor primite de la instituția unde este detașat pentru orele suplimentare, diferența de 5% dintre suma salariului de merit oferit de Primăria Municipiului T și cea pe care o oferă MIRA pentru toți polițiștii, începând cu data de 01 aprilie 2005, sume actualizate la data plății efective, prin aplicarea coeficientului de inflație și a dobânzii legale, pentru perioada 01.04.2005 - septembrie 2008.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, începând cu data de 1.04.2005 a fost detașat ca polițist de la MIRA - Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, la Consiliul Local al Municipiului T - Serviciul Public Comunitar Local de evidență al persoanelor, iar drepturile salariale ale polițiștilor detașați în afara MIRA, sunt reglementate prin anexa 4 din OG nr.38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, potrivit cărora polițiștii detașați beneficiază de salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitățile unde își desfășoară activitatea, iar salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la aceasta sunt plătite din fondurile Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor
De asemenea, potrivit OG nr.38/2003, anexa 4 pct.1 lit.c, dacă drepturile salariale sunt mai mici decât cele ce i s-ar cuveni ca polițist pe funcție similară în unitățile de poliție, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor trebuie să-i plătească această diferență la salariu, dar aceasta a stabilit un salariu virtual pe care i-l plătește lunar.
S-a mai arătat că în baza hotărârii Consiliului Local nr.8/7.01.2005 reclamantul are funcția de șef serviciu la Consiliul Local T, iar salarizarea se efectuează conform prev. OG nr.6/2007 și că beneficiază atât de prime lunare, de ore suplimentare, salariu de merit cât și de majorarea salariilor.
Pârâtul, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, îi reține din sumele de bani pe care ar fi trebuit să i le plătească și oricât i s-ar majora salariul, nu poate beneficia de acest drept.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. Legii nr.353/2003, pentru aprobarea OG nr.38/2003, OG nr.6/2007, Ordinul MIRA nr.S/629/2008, art.164 al.1 din Legea nr.53/2003.
Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor Bad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
De asemenea, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor Bad epus întâmpinare prin care a solicitat să fie respinsă acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată și a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului, pentru perioada 1 aprilie 2005 - 1 septembrie 2005, la termenul din 06.02.2009.
Prin Sentința civilă nr.193/06.02.2009 Tribunalul Tulceaa admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, corespunzător perioadei 1 aprilie 2005-1 septembrie 2005, constatat prescris dreptul la acțiune cu privire la plata drepturilor bănești aferente perioadei 1 aprilie 2005-septembrie 2005 și a respins cererea formulată reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, nr.1A, sector 1 și INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR privind plata drepturilor bănești corespunzătoare perioadei octombrie 2005 - septembrie 2008, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în ce privește excepția prescripției dreptului la acțiunea reclamantului pentru perioada 01 aprilie 2005 - 01 septembrie 2005, aceasta este întemeiată, având în vedere că acțiunea a fost formulată în luna octombrie 2005 și termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul 167/1958.
În ce privește plata drepturilor salariale pentru perioada octombrie 2005 - septembrie 2008, instanța a reținut în esență că, în raport de dispozițiile OG nr.38/2003 anexa 4 aprobată prin Legea nr.553/2003 pct.1 lit.a, b și c, drepturile salariale cuvenite în raport de legislația aplicabilă personalului unităților de poliție unde polițiștii sunt detașați, se acordă de aceste unități, iar diferența până la totalul drepturilor se acordă de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor
De asemenea, prin totalul drepturilor salariale cuvenite ca polițiști, se înțelege salariul de bază corespunzător funcției de polițist asimilată, precum și celelalte sporuri și îndemnizații stabilite prin ordin al MIRA, însă plata drepturilor bănești care au legătură cu locul de muncă unde sunt detașați polițiștii, se pot acorda în funcție de rezultatele activității desfășurate, natura acestei activități care ar impune efectuarea de ore suplimentare și existența fondurilor bănești din care se finanțează acestea.
De asemenea, disp. art.155 din Codul muncii salariul este compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, precum și alte adaosuri care reprezintă o parte variabilă a salariului și se acordă în funcție de rezultatele individuale ale fiecărui salariat, acordarea acestora fiind însă atributul exclusiv al angajatorului, iar salariul de merit a fost reglementat prin prevederile art.1 pct.8 din OG nr.57/2006 pentru modificarea OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, putând fi luat în calcul la stabilirea salariului de bază corespunzător funcției de polițist doar începând cu luna septembrie 2008.
După această dată salariul de merit putea fi determinat în raport de disp. art.4 al.1 din OG nr.38/2003, în funcție de procentul salariului de merit stabilit polițistului la instituția unde este detașat, la solicitarea acestei instituții.
S-a mai reținut că, în ceea ce privește plata orelor suplimentare, acestea nu puteau fi efectuate decât din dispoziția scrisă a instituției la care este detașat și de existența fondurilor bănești necesare pentru plata acestora, iar în cauză, reclamantul nu a depus dovezi din care să rezulte efectuarea acestor ore suplimentare, din dispoziția instituției, respectiv a Serviciul Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor T, includerea acestor drepturi în drepturile salariale stabilite potrivit pct.1 lit.c din anexa nr.4 la OG nr.38/2003, reprezentând o creștere a drepturilor salariale plătite din bugetul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, în baza dispoziției emisă de un alt ordonator de credite.
În consecință, instanța a apreciat că, în baza dispozițiilor anexei nr.4 la OG nr.38/2003 pârâtul chemat în judecată Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, nu poate fi obligat decât la plata salariului pentru gradul profesional și gradațiile calculate la salariile de bază, dat fiind statutul polițistului de funcționar public detașat la o altă instituție.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, în temeiul art.304 Cod pr.civilă, arătând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Se mai critică hotărârea și în ce privește lipsa de competență a instanței, având în vedere art.3 Cod pr.civilă și pârâtul care este o autoritate centrală.
Prin primul motiv de recurs se arată în esență că, hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece, deși instanța analizează dispozițiile anexei 4 din OG nr.38/2003, nu a avut în vedere că Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, atunci când a avut ore suplimentare lucrate și plătite de Primăria T, a scăzut din salariul de bază această sumă, ceea ce este ilegal, deoarece sporul pentru ore suplimentare nu face parte din salariul de bază, fiind plătite de către angajatorul care a dispus efectuarea lor.
Se reiterează apoi dispozițiile legale, menționându-se că, astfel cum rezultă din anexa 4 OG nr.38/2003, unitatea unde este detașat are obligația a-i plăti salariul de bază pentru funcția îndeplinită, vechimea în muncă, sporuri și alte drepturi care se aplică în unitatea respectivă, iar unitatea de unde este detașat (Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B) este obligată să-i plătească, deoarece a optat pentru salariul de polițist, diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițist.
Ori, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor Bad iminuat această diferență, cu suma primiră pentru orele suplimentare, ceea ce este ilegal, deoarece orele suplimentare nu au făcut niciodată parte din salariul de bază, dispozițiile art.2 din OG nr.38/2003 fiind edificatoare în acest sens.
Această situație rezultă din analiza comparativă a fluturașilor de salarii primite de la Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B și Primăria T pe luna ianuarie și februarie 2008, deși pe hârtie aceste sume sunt plătite de Primărie, deși nu avea de ce să îi scadă acești bani, au luat aceste sume din diferența pe care trebuia să o dea la salariul de bază.
Referitor la salariul de merit, acesta este pentru polițiști de 20%, acesta trebuind a-i fi plătit și nu de 15%, diferența trebuind a-i fi plătită de unitatea de la care este detașat (Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B), din septembrie 2006 conform OG nr.57/2006.
Aceleași critici, cu o altă formulare, sunt aduse și prin al doilea motiv de recurs, precizându-se însă că, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Prin al treilea motiv de recurs se arată că, instanța nu era competentă să soluționeze cauza, având în vedere că Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B este autoritate centrală în subordinea Ministerului d e Interne, iar potrivit art.3 Cod pr.civilă, instanța competentă era Curtea de Apel.
Recursul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul cererii dedusă judecății se constată că, legal prima instanță a respins acțiunea reclamantului, reținând că pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B nu poate fi obligat decât la plata salariului pentru gradul profesional și gradațiile calculate la salariul de bază, dat fiind Statutul polițistului de funcționar public detașat la o altă instituție.
În situația recurentului polițist detașat în afara Ministerului Administrației și Internelor, drepturile salariale sunt reglementate de Anexa 4 la OG nr.38/2003, începând cu 01.04.2005. În această situație recurentul a beneficiat de drepturile salariale cuvenite conform legislației aplicate personalului din unitățile de poliție, plătite de unitatea unde a fost detașat, iar diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițiști se acordă de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B, prin totalul drepturilor cuvenite ca polițiști înțelegându-se salariul de bază corespunzător funcției de polițist, precum și celelalte sporuri și îndemnizații cuvenite în calitate de polițist, stabilite prin ordin al ministrului.
Efectuarea și plata unor prime, premii și a altor drepturi (orele suplimentare) sunt strict legate de locul de muncă și acestea fac parte din categoria drepturilor celor menționate la pct.1 lit."a" din anexa 4 la OG nr.38/2003, iar în ce privește situația recurentului, acesta a fost plătit legal de Primăria Municipiului T cu orele suplimentare efectuate.
În ce privește salariul de merit, acest adaos la salariu, este o parte variabilă a acestuia și se acordă numai în funcție de performanțele individuale ale salariatului, stabilirea acestuia fiind atributul exclusiv al angajatorului, care efectuează plata salariului de bază.
Fiind un atribut exclusiv al angajatorului, acordarea premiilor se realizează în baza analizării performanțelor activității depuse de angajați, nefiind aplicabile dispozițiile art.4 din OG nr.38/2003, acestea referindu-se exclusiv la polițiștii care-și desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor aparținând Ministerului Administrației și Internelor.
Având așadar caracter de premiu, reclamantul nu poate cere Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor B acordarea diferenței de 5%, invocând prevederile pct.1 lit."c" din anexa 4 la OG nr.38/2003, oricum, în ce privește cuantumul art.2 din OG nr.38/2003 prevăzând că, salariul de merit se poate acorda "după caz" polițiștilor, acesta putând fi "până la un procent de 20%".
În ce privește critica adusă prin al treilea motiv de recurs este nefondată, constatându-se că litigiul s-a judecat conform Legii nr.188/1999, situație în care competența instanței este dată de locul unde este situat angajatorul.
Pentru aceste considerente, se constată că toate criticile aduse hotărârii primei instanțe sunt nefondate și, în baza art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID E
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant - - domiciliat în T,-,.5,.B,.1,.7, jud. T, împotriva sentinței civile nr.193/06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - cu sediul în B, sect.1, nr.1A și INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR - cu sediul în B, sect.6,-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec.
Dact.gref./29.06.2009
2 ex.
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu, Revi Moga
