Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 231/ Dosar nr-
Ședința publică de la 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE -- - - JUDECĂTOR 1: Marcela Comșa
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.95/CA/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentului chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, a intimaților reclamanți, R, și a intimaților pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI AMINISTRATIVE prin DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICE ȘI CONTENCIOS și INSPECTORATUL DE POLIȚEI AL JUDEȚULUI B.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recursul este declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B în termenul legal, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar conform prevederilor art.17 din Legea nr.146/1997. În cuprinsul cererii de recurs s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Având în vedere că recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța, în baza actelor existente la dosar rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.95/CA/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, R, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților, R, și, în solidar, sporul de fidelitate în sumele cuvenite pentru anul 2005, actualizate cu rata inflației în funcție de perioada în care reclamanții s-au aflat în raporturi de serviciu cu pârâții. A fost obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să vireze pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative, sumele necesare achitării drepturilor bănești mai sus acordate. S-a respins acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au fost funcționari publici cu statut special în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B în anul 2005, conform adeverințelor de la filele 66-74 din dosar,cu excepția reclamantului căruia i-au încetat raporturile de serviciu la data de 29.11.2004 ca urmare a pensionării.
Art. 6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, prevede că "Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională,de ordine publică și siguranță națională,în calitate de militar,polițist,funcționar public și personal contractual,polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază,în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului de Interne"
Acest text rămas fără conținut întrucât în baza art.2 alin.1 din nr.OG118/2004 acest drept a fost suspendat pentru anul 2005.
Drepturile respective însă există, deoarece ele nu au fost înlăturate de legiuitor, iar garantarea realizării lor este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.
În consecință, instanța a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pe pârâții B și să plătească sporul de fidelitate în sumele cuvenite pe anul 2005,sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că, gestionând bugetul de stat, are obligația să asigure instituțiilor bugetare fondurile necesare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit s-a admis cererea de chemare în garanție, nefiind îndeplinite cerințele art. 60-63 Cod Procedură Civilă, între Ministerul Economiei și Finanțelor și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu există nici o obligație de garanție, faptul că ordonatorul principal de credite nu a acordat în mod nejustificat indemnizațiile cuvenite de drept reclamanților nu-i conferă acestuia o garanție egală din partea Ministerul Economiei și Finanțelor. Se menționează că atât Ministrul Economiei și Finanțelor cât și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative sunt ordonatori principali de credite, iar conform art. 23 alin. 3 din Legea 72/1996 și 500/2002,creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin Legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite", deci Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să vireze sumele de bani ce fac obiectul litigiului. Rolul Ministerul Economiei și Finanțelor este de a grupa solicitările tuturor ministerelor și a înaintat spre aprobare proiectul de buget. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții în angajarea, salarizarea, acordarea drepturilor reclamanților și nu poate fi obligat să le plătească acestora drepturile cuvenite.
Cu privire la fondul cauzei arată că pretențiile reclamantului sunt nejustificate deoarece potrivit dispozițiilor din textul art.6 din OG 38/2003 sporurile se acordă în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, iar art.2 alin.2 din OUG 118/2004 au suspendat aplicarea acestor dispoziții.
Potrivit Legii 500/2002 nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată, plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
În drept se invocă prevederile art. 3041Cod procedură civilă și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea, apreciază recursul ca nefondat.
Conform art. 19 din Lege nr. 500/2002 Ministerul Finanțelor Publice are următoarele atribuții: pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; aprobă clasificările bugetare și modificările acestora, analizează propunerile de buget; asigură monitorizarea execuției bugetare; blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite etc.
Ordonatorii de credite repartizează veniturile bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare potrivit art. 21. Ei au o serie de responsabilități prevăzute de art. 22.
Proiectele legilor bugetare se elaborează de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice (art. 28 din Legea nr. 500/2002). Chiar dacă aceste proiecte au la bază și propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite puterea de decizie o are conform legii Ministerul Finanțelor Publice care poate să cuprindă sau nu în proiectul legii bugetului cheltuielile propuse. De asemenea, doar acesta are posibilitatea de a propune rectificarea bugetară pentru repartizarea unor fonduri suplimentare pentru punerea în executare a dispozițiilor hotărârilor judecătorești.
Recurentul nu a fost chemat în garanție pentru a plăti el drepturile salariale unor persoane angajate la instituții subordonate altor ordonatori de credite ( în speță Ministerul Internelor și Reformei Administrative ) ci a fost obligat să asigure aceste sume în conformitate cu atribuțiile ce-i revin conform Legii privind finanțele publice.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu poate cere direct rectificarea bugetului său și alocarea unor fonduri suplimentare, aceasta trebuie să se realizeze prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice.
Corect a admis prima instanță cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Curtea reține că pe fondul cauzei, corect a interpretat prima instanță dispozițiile legale și a soluționat cererea reclamanților.
Conform art.6 din OG nr.38/2003 "pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publicăîn calitate de polițist, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază".
Reclamanții erau polițiști la Inspectoratul de Poliție al Județului B în perioada 2005 și nu au beneficiat de acest spor motivat de faptul că a fost suspendat prin OUG nr.118/2004.
De reținut că prin OUG nr.118/2004 dreptul la spor de fidelitate pe anul 2005 nu a fost desființat ci doar s-a suspendat exercițiul acestuia. Suspendarea nu înlătură însăși existența dreptului.
Un drept prevăzut de o prevedere legală nu poate deveni doar o obligație lipsită de conținut. Un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută nu poate fi vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de valoare.
Dreptul respectiv nu a fost abrogat și el se acordă în continuare, deci există și a existat de la momentul prevederii lui prin OG nr.38/2003, aprobată, modificată și completată prin Legea nr.353/2003 și până în prezent.
Nici trimiterea la dispozițiile Legii nr. 500/2002 nu este pertinentă. Cheltuiala cu sporul de fidelitate poate fi înscrisă în buget existând dispoziție legală pentru aceasta.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și să mențină sentința atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr.95/CA/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1.04.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Silviu
- - - - - - -
Grefier,
Red-MC 02.04.2008/dact.03.04.2008/2 ex./judector fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
