Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2335/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2335
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu Judecător
- - - - Judecător
- - - - Președinte Secție
Grefier: -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții Consiliul Local al Orașului, Primăria și Primarul Orașului, împotriva sentinței nr. 1705 din data de 09 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenții pârâți Consiliul Local al Orașului, Primăria Orașului și Primarul Orașului și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termenul legal și au fost scutite de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă iar intimatul reclamant a depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri, Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 1705 din 09 septembrie 2008, admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâții la plata sporurilor de confidențialitate în procent de 10 % și mobilitate de 15 % începând cu anul 2004 până la pensionare (01.04.2007), reactualizate cu indicele de inflație până la data plății.
În considerentele sentinței s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 3 din OUG nr. 92/2004, sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulente și alte drepturi.
Această dispoziție este în concordanță cu dispozițiile Legii nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea OG nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv.
În consecință, funcționarul public are dreptul la sporuri suplimentare corespunzătoare clauzelor de confidențialitate și mobilitate într-un cuantum corespunzător celui similar stabilit pentru alți angajați, pentru a se respecta astfel principiul egalității de șanse și de tratament reglementat de art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 53/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul Orașului, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a arătat că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii raportat la starea de fapt reținută.
În acest sens s-a precizat că dispozițiile Codului muncii se aplică prioritar raporturilor de muncă întemeiate pe un contract individual de muncă, în timp ce regimul juridic de drept comun aplicabil funcționarilor publici prezintă numeroase particularități aflându-ne în prezența unui contract de drept public sau de drept administrativ în cazul căruia libertatea părților este în cea mai mare parte suplinită de legiuitor.
S-a arătat că în acest context sporurile solicitate în cauză sunt prevăzute doar de Codul muncii și nu de dreptul comun aplicabil funcționarilor publici.
Recursul este fondat.
În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate și confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamantul nu a invocat în sprijinul acțiunii sale nici un act normativ, privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art.25 și 26 din Codul muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art. 31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de mobilitate și confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la cele două clauze, de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și mobilitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauzele de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul pârâților, va modifica sentința, în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții Consiliul Local al Orașului, Primăria Orașului și Primarul Orașului, împotriva sentinței nr.1705 din data de 09 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2008.
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 3: Elena Canțăr - - |
Grefier, |
Red. GV
Tehn. MI 3 ex/12.12.2008
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Elena Canțăr