Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2440/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2440
Ședința publică de la 26.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.601/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.44279/3/CA/2008, în contradictoriu cu reclamanta.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, constatând că prin cererea de recurs recurenta - pârâtă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.601/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru drepturile bănești aferente perioadei 01.02.2001-19.11.2005, s-a respins acest capăt de cerere ca prescris, s-a admis în parte acțiunea principală formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a suplimentului postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, calculate potrivit dispozițiilor legale, pentru intervalul de timp 20.11.2005-16.01.2006, actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art.283 lit.c din Codul Muncii, în situația în care obiectul conflictului de muncă îl constituie plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, cererile pot fi formulate în trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Cum cererea reclamantei a fost introdusă la data de 20.11.2008, urmează a fi admisă în parte excepția prescripției extinctive pentru perioada 01.02.2001-19.11.2005, pentru care s-au solicitat despăgubiri.
Reclamanta a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției pârâte in perioada 01.02.2001-16.01.2006.
In conformitate cu prevederile art. 31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuala), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechimea in munca, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendata prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres ca la data intrării in vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c si d din Legea 188/1999 pana la data de 31 decembrie 2006.
Suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de baza al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text in temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plata ale autorității sau instituției publice si ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări. In art. 37 alin. 3 teza ultima din OG 6/2007 se prevede expres ca orice limitare sau renunțare efectuata cu încălcarea acestui principiu este lovita de nulitate absoluta.
În ceea ce privește cuantumul acestor două sporuri se retine că acestea urmează a fi calculate si acordate de autoritatea publică pârâtă in condițiile legii. Deși este prevăzut în mod expres că în compunerea salariului funcționarului public, pe lângă salariul de bază și sporul de vechime în muncă, intră și suplimentul postului, precum și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, legiuitorul nu a stabilit cuantumul sporurilor în discuție, limitându-se la precizarea că suplimentul prevăzut la lit. d din art. 31 se stabilește în raport de treapta de salarizare.
Nu există temei juridic pentru a nega dreptul reclamantei la sumele solicitate, negare fundamentată doar pe argumentația lipsei unui act normativ ulterior prin care să fie stabilit cuantumul celor două suplimente solicitate prin acțiune de către reclamanți. Altfel, s-ar ajunge la încălcarea prevederilor art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului si Libertăților Fundamentale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta invocând în drept disp.art.304 pct.9 și art.3041cod pr.civ.
În motivarea cererii de recurs a arătat că în perioada 2004-2006 prevederile referitoare la cele două suplimente au fost suspendate prin OUG 92/2004 și prin OUG 2/2006, invocând totodată și disp.art.14 alin.2 din Lg.500/2002.
A mai susținut că legiuitorul nu a prevăzut criteriile de determinare nici în Legea 188/1999, nici în legile anuale de stabilire a sistemului de salarizare a funcționarilor publici, iar prin obligarea pârâtei la plata celor două suplimente, instanța de fond a încălcat principiul separației puterilor în stat.
Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp.art.3041cod pr.civ. Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.20/21.09.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secțiile Unite a fost admis un recurs în interesul legii stabilindu-se în interpretarea și aplicarea unitară disp.art.31 alin.1 lit.c și d) din Legea 188/1999, că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Potrivit art.329 alin.3 cod pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia soluționării recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe.
În consecință, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia sus menționată este obligatorie pentru instanța investită cu soluționarea prezentului recurs, astfel că în temeiul disp.art.312 al.1 și 3 cod pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.601/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.44279/3/CA/2009, în contradictoriu cu reclamanta.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.CCM GREFIER
EF/2ex
8.12.2009
Tr.B-09.
Jud.BP
Președinte:Canacheu Claudia MarcelaJudecători:Canacheu Claudia Marcela, Cosma Carmen Valeria
