Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2443/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 2443

Ședința publică de la 26.11.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela

JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr.605/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.47472/3/CA/2008, în contradictoriu cu reclamantul

La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Curtea, constatând că prin cererea de recurs recurenta - pârâtă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.605/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a dmis în parte acțiunea formulată de către reclamantul G, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B, a fost obligată pârâta să-i restituie reclamantului suma de 5881 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului de restituire și până la achitarea efectivă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat la data de 18.12.2007 un autovehicul marca Opel din Belgia care nu era inmatriculat pe teritoriul Romaniei, astfel că în conformitate cu art.2141-217 Cod fisc. a achitat taxa de prima înmatriculare in cuantum de 5881 lei,conform chitantei seria - nr.2943 153/16.01.2008 depusa la dosarul cauzei.

Prin cererea formulata la data de 27.11.2008 reclamantul a solicitat Sector 2 restituirea sumei anterior menționate însă pârâta nu a dat curs acestei cereri.

Instanța constată că refuzul pârâtei de restituire a taxei de înmatriculare este nejustificat.

În reglementarea internă, taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificată prin nr. 110/2006, conform art.214 ind.1 Cod fiscal, care stabileste in esență că taxa de înmatriculare nu se datorează pentru autoturismele deja înmatriculate in Romania, fiind perceputa pentru autoturismele inmatriculate in celelelate state comunitare si reinmatriculate in Romania dupa aducerea in tara.

Diferenta de aplicare a taxei este discriminatorie pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romania, in situatia in care acestea au fost deja inamtriculate in tara de provenienta, in timp ce la revanzarea autovehiculelor inmatriculate deja in Romania,taxa nu se mai percepe.

În conformitate cu art. 90 par. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, actiunea reclamantului întemeiată pe dispozitiile acestui tratat este perfect admisibila, de vreme ce dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitar

În speță, recIamantul nu a solicitat părâtei decât restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, neexprimandu-si in cuprinsul cererii formulate la data de 20.03.2008 si vointa de obtinere a sumelor reprezentand dobanda legala. Asa fiind, solicitarea acestora pentru prima data in fata instantei de contencios administrativ nu poate fi primita, de vreme ce dispozitiile legale anterior mentionate conditioneaza acordarea acestora de existenta in prealabil a unei cereri a contribuabilului adresata organului fiscal.

Cat privește cererea de actualizare cu indicele de inflație a sumei achitate cu titlu de taxa de prima înmatriculare, instanța o apreciază ca întemeiata, impunându-se repararea integrala a prejudiciului suferit de reclamant prin devalorizarea monedei naționale în aceasta perioada de timp.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta arătând că instanța de fond nu a făcut nicio mențiune despre OUG 50/2008 care prevede o procedură specială de restituire a taxei de primă înmatriculare achitată.

A invocat decizia nr.1028/7.10.2008 prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a disp.art.2141-2143din Lg.571/2003.

Recurenta a apreciat că instanța de fond ar fi trebuit să analizeze actele normative într-o aplicare sistematică și unitară, atât a Constituției, a Lg.157/2005, cât și a Tratatului de Instituire Comunității Europene. Taxa specială de înmatriculare a fost stabilită conf.art.III-288 din Lg.157/2005, corob. cu art.16 din Constituție și art.133 din Tratatul de Instituire a Comunității Economice Europene.

Admiterea acțiunii ar crea privilegii nejustificate pentru o categorie de cetățeni, în raport cu ceilalți care sunt ținuți în continuare de plata taxei speciale reprezentând în prezent taxa de poluare,

Recurenta a invocat și disp.art.7 alin.1 lit.i) din 1501/13.11.2006 susținând că dovada plății taxei de înmatriculare este o condiție obligatorie în vederea înmatriculării autovehiculelor pe teritoriul României. Prin exonerarea de la plata aceste taxe, autovehiculul nu mai este înmatriculat.

Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp.art.3041cod pr.civ. Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța de fond a constatat că reclamantul este îndreptățit la restituirea taxei de primă înmatriculare plătită pentru autoturismul achiziționat din Belgia în anul 2007 și care fusese înmatriculat în țara respectivă.

În condițiile în care pentru acest autoturism a fost plătită taxa pentru a fi înmatriculat în statul membru al UE, nu se impunea ca o nouă taxă să fie plătită de reclamant pentru a-l putea înmatricula în România, chiar dacă această din urmă taxă era prevăzută de dispozițiile legale în vigoare, respectiv art.2141-2143cod fiscal, fiind introdusă prin Lg.343/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG 110/2006.

Aceste dispoziții instituie un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse din Comunitatea Europeană în România pentru a fi înmatriculate, dacă au fost deja înmatriculate în statul străin întrucât este percepută pentru acestea o taxă de înmatriculare, în timp ce pentru autovehiculele care au fost deja înmatriculate în România, o asemenea taxă nu se mai percepe în cazul vânzării.

Caracterul discriminatoriu a fost reținut în mod corect de instanța de fond care aplicat cu prioritate disp.art.90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene cu care vin în contradicție prevederile legale interne ce reglementează această taxă.

în aplicarea normelor comunitare este consacrată atât de Constituția României în art.11 al.1 și 2 și art.148 al.2 și 4, cât și de practica la care se face referire în considerentele sentinței recurate.

Împrejurarea că a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a disp.art.2141-2143din Lg.571/2003 nu constituie un argument în favoarea admiterii recursului, nefiind admisibilă aplicarea unui act normativ intern contrar dreptului comunitar pe considerentul că nu încalcă dispoziții din Constituția României, atâta timp cât lege fundamentală a statului consacră prioritatea aplicării normelor dreptului comunitar.

A mai susținut recurenta că în prezent sunt în vigoare disp. OUG 50/2008 conform cărora reclamantului i se poate restitui doar taxa rezultată ca diferență între suma achitată în perioada 1.01.2007-30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.

Sub acest aspect, Curtea reține că reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare la data de 16.01.2008, iar OUG 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1.07.2008.

În consecință, taxa a cărei restituire se solicită a fost achitată în temeiul unor dispoziții legale contrare dreptului comunitar care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, reclamantul având dreptul la restituirea integrală a acestei taxe.

Faptul că ulterior achitării acesteia a fost introdusă în locul său o nouă taxă, cea de poluare nu prezintă relevanță sub aspectul nelegalității taxei reglementată de disp.art.2141-2143cod fiscal, nelegalitate care dă dreptul la restituire integrală.

Nu poate fi reținută susținerea că prin admiterea unei astfel de acțiuni s-ar crea privilegii nejustificate pentru o categorie de cetățeni, în condițiile în care este vorba despre două taxe diferite, reglementate de acte normative distincte.

Cetățenii cărora li se restituie taxa achitată în conformitate cu disp.art. 2141-2143din Lg.571/2003 nu sunt privilegiați în raport cu cei care achită taxa de poluare, ci beneficiază de repararea prejudiciului suferit prin plata unei taxe nelegale, reglementată de un act normativ contrar dreptului comunitar.

Cât privește condiția prev.de art.7 alin.1 lit.i) din 1501/2006 pentru înmatricularea autovehiculelor, aceea de a face dovada plății taxei de înmatriculare stabilită potrivit legii, se constată că aceasta este reglementată printr-un act administrativ cu caracter normativ care are în vedere dispozițiile legale apreciate de instanță ca fiind contrare dreptului comunitar.

Astfel, în cazul autovehiculelor înmatriculate anterior într-un stat comunitar, această condiție la care se referă recurenta este nelegală, fiind neîntemeiată susținerea că prin exonerarea de la plata taxei speciale de primă înmatriculare autovehiculul nu mai este înmatriculat.

Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul disp.art.312 al.1 cod pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefundat, recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr.605/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.47472/3/CA/2008, în contradictoriu cu reclamantul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Red.CCM GREFIER

EF/2ex

8.12.2009

Tr.B-09.

Jud.BP

Președinte:Canacheu Claudia Marcela
Judecători:Canacheu Claudia Marcela, Cosma Carmen Valeria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2443/2009. Curtea de Apel Bucuresti