Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2608/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2608
Ședința publică de la 26 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.260 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar intimații pârâți au formulat întâmpinare.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art.242 alin.2 Cod pr. civilă.
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 260 din 27.01.2009 Tribunalul Gorjar espins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu Consiliul Local Bălești și Primarul comunei Bălești, județul G ca prescrisă pentru perioada 01.01.2005 - 06.01.2006.
A respins ca neîntemeiată acțiunea pentru perioada 07.01.2006 - 07.01.2009.
A respins ca neîntemeiată cererea pentru viitor.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul are calitatea de funcționar public, așa încât îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, care constituie dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari publici.
Potrivit art.31 din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfășurata, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
De asemenea, potrivit alineatului 2, funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar la alineatul 3 se prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
În consecință, nu se poate aplica reclamantului regimul juridic al salariaților.
Trebuie înțeles că, în considerarea calității sale speciale, funcționarul public nu încheie cu autoritatea publică un contract individual de muncă în accepțiunea legislației muncii, ci numirea sa în funcția publică se face în realizarea unui contract de drept public sau de drept administrativ, în cadrul căruia libertatea contractuală a părților este suplinită în cea mai mare parte de către legiuitor.
Ca atare, rămâne de examinat dacă, prin legislația referitoare la salarizarea funcționarilor publici în intervalul de timp solicitat de reclamantă -2008 -, legiuitorul a prevăzut acordarea sporului de neconcurență.
Astfel, prinOG nr. 6 din 24 ianuarie 2007 rectificată și aprobată prin Legea nr.232 din 6 iulie 2007privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici, precum si creșterile salariale care se acorda funcționarilor publici in anul 2007, la Secțiunea a 2-a, denumită "", au fost prevăzute sporul pentru vechime în muncă (art.11), sporul pentru lucru în timpul nopții (art.12), sporul pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru (art.13), sporul pentru titlul științific de "doctor" (art.14) și sporul de confidențialitate numai pentru funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ (art.15), sporul pentru condiții vătămătoare care se acordă numai pentru funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj (art.16) și sporul pentru funcționarii publici din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Munca, care participa la selecția și recrutarea forței de munca pentru lucrul în străinătate (art.17).
Dispozițiile nr.OG 6/2007 referitoare la sporurile salariale ale funcționarilor publici nu au fost modificate și nici completate sub aspectul categoriilor de funcționari publici beneficiare prin OG nr. 9 din 30.01.2008 pentru modificarea nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici.
S-a constatat, așadar, că legiuitorul nu a prevăzut prin actele normative de reglementare a salarizării funcționarilor publici în anul 2008 vreun "spor pentru neconcurență".
În ce privește dispozițiile cuprinse la art.94 alin.1 din Legea nr.161/2004 și art.10 din Legea nr.514/2003, acestea descriu rincipii p. care stau la baza exercitării funcției publice și incompatibilitățile corespunzătoare.
Conținutul textelor de lege indicate anterior nu sunt constitutive de drepturi bănești în favoarea funcționarului public, ci creează un cadru general pentru funcționarul public din România.
Nu s-a putut primi nici argumentul principial referitor la egalitatea de șanse ori la egalitatea de tratament, întrucât, în cauza dedusă judecății nu se conturează vreo asemenea inegalitate.
Astfel, de esența inegalității sau diferenței de tratament este, în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca autoritatea statului să introducă distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Ori, în cauza de față, situația în care se află reclamantul- de funcționar public, investit cu autoritate de stat -, este diferită de situația salariaților ce-și desfășoară activitatea în baza unor contracte de muncă individuale în unitățile bugetare, iar în considerarea acestor statute diferite, reglementările și avantajele, inclusiv cele care caracterizează activitatea reclamantului, dar nu se regăsesc în favoarea altor categorii de persoane care muncesc.
Față de cele ce preced, se va respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului pentru perioada 07.01.2006 - 07.01.2009.
Referitor la cererea privind acordarea drepturilor pe perioada 01.01.2005 - 06.01.2006 s-a reținut că dreptul la acțiune este prescris.
Potrivit disp.art.1 coroborat cu art.3 și 7 din Decretul nr.167/1958 dreptul la acțiune având un caracter patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost solicitat în termenul stabilit de lege, respectiv 3 ani calculat la data nașterii dreptului la acțiune.
Cum reclamantul a investit instanța cu soluționarea cererii la data de 07.01.2009, instanța apreciază că în cauză a interveni prescripția cu privire la drepturile bănești solicitate.
În ceea ce privește capătul de cerere de acordare acestor drepturi pentru viitor, nu au un caracter cert, evoluția raporturilor de muncă dintre părți neputând să fie stabilită de către instanța de judecată.
În concret s-a reținut că pentru această categorie de personal, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului reclamantul a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea, întrucât este încadrat ca secretar al Consiliului Local Băilești având aplicat salariul de încadrare al consilierului juridic începând cu data de 1.01.2005 data nașterii dreptului conform dispoziției nr. 19/2005.
Potrivit dispoz. art. 94 alin. 1 din Legea nr. 161/2004 și art. 10 din Legea 514/2003 calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică, reclamantul neputând deține alte funcții sau desfășura alte activități remunerate sau neremunerate, iar acordarea efectivă a acestui spor se circumscrie principiului egalității de șanse consființit de Legea 53/2003 - Codul muncii și Legea nr. 188/1999, potrivit căreia funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și acordarea sporului de neconcurență pentru perioada 1.01.2005, data nașterii dreptului și până în prezent, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective și pentru viitor.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamant se constată că instanța de fond a reținut aplicabilitatea în cauză a dispoz. art. 94 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, conform cărora calitatea de funcționari publici este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, și aplicarea dispoz. art. 94 alin. 2 conform cărora funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura acte activități remunerate sau neremunerate din sectorul public sau privat.
Conform art. 21 alin. 1 și art. 23 din Codul muncii sporul sau clauza de neconcurență se negociază la încheierea contractului individual de muncă sau în cursul executării acestuia și prin care angajatul se obligă ca după încetarea contractului individual de muncă, să nu presteze pe o perioadă de cel mult 2 ani de zile o activitate asemănătoare cu cea realizată de angajatorul său, către alți angajatori care se află în relații de concurență cu acesta.
Potrivit dispoz. art. 21 alin. 3 din același act normativ salariatul beneficiază, astfel de o indemnizație de neconcurență de cel puțin 50% din media veniturilor salariale de pe ultimele 6 luni de contract.
În speță, intimatul reclamant este funcționar public, astfel că sunt aplicabile dispoz. Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și nu cuprinde dispoziții referitoare la plata unui spor de neconcurență.
Clauza de neconcurență este clauză specifică relațiilor de muncă de natură contractuală, nefiind prevăzută în legea specială privind funcționarii publici.
Aceasta rezultă și din împrejurarea că clauza este cuprinsă în contractul individual de muncă și se realizează pe calea negocierii, ori în cauză nu s-a realizat o negociere între funcționarul public și autoritatea publică, respectiv Primăria com. pentru acordarea acestui sport.
Nu poate fi reținută motivarea instanței de fond referitoare la incompatibilitățile prevăzute pentru funcționarul public de legea specială, deoarece acestea nu pot fi asimilate cu cele prevăzute în art. 21 din Codul muncii.
Pentru considerentele expuse se constată că sentința pronunțată de Tribunalul Gorj este temeinică și legală, astfel încât va fi respins recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.260 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. G
Ex.2//2.06.2009
Jud. fond R
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi
