Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2619/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2619
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul A, împotriva sentinței nr.1119 din data de 03 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurentul reclamant A și intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și a fost scutit de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
S-a referit că intimatul pârât IGPR a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită copia motivelor de recurs și acordarea unui nou termen de judecată.
Instanța respingerea cererea de amânare formulată de pârâtul IGPR.
Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinți, reclamantul Aas olicitat obligarea pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul Județean de Poliție M la plata sporului de 30 % din salariul de bază lunar, prevăzut de OUG nr. 43/2002 pe perioada 01.09.2002 și până la data introducerii prezentei acțiuni, în sumă actualizată cu indicele ratei inflației, de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că este ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului M desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare prin ordin al MIRA cu avizul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza dispozițiilor art. 201 alin. 3 din Cod procedură civilă și art. 2 alin. 3 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și în această calitate are dreptul la sporul de 30 % calculat la salariul de bază lunar, prevăzut de art. 28 din OUG nr. 34/2002 privind Parchetul Național Anticorupție.
A mai arătat că, potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați la DNA primesc un spor de 30% din salariul de bază lunar, spor ce a fost prevăzut de lege și pentru procurorii DNA sau pentru judecătorii care compun completele specializate în judecarea infracțiunilor de corupție.
A considerat reclamantul că s- creat o discriminare între cele două categorii, deși aceștia desfășoară activități similare, au aceeași pregătire. invocat Hotărârea nr. 185 din 22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
S- depus la dosar copie de pe hotărârea susmenționată.
Pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepțiile de necompetență materială cu soluționarea cauzei de către instanța sesizată, excepția prescripției dreptului la acțiune și pe fond excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât cadrul legal al acordării sporului de 30 % din salariul lunar de bază îl reprezintă OUG nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin OUG nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, care la art. 28 alin. 4 prevede acest spor salarial numai pentru ofițerii de poliție judiciară care desfășoară activitate specializată de combaterea infracțiunilor de corupție în cadrul Parchetului Național Anticorupție.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 1119 din data de 03 septembrie 2008, a respins acțiunea reclamantului.
S-au respins excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului IGPR.
S-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului pentru perioada anterioară datei de 11.04.2005.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile legale cu caracter special aplicabile ofițerilor ce-și desfășoară activitatea în cadrul DNA, structură cu personalitate juridică ce funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece este organ de cercetare al poliției judiciare în cadrul IPJ M, iar Legea 364/2004 face distincție între poliția judiciară, ce este organizată și funcționează în cadrul MIRA și poliția judiciară a Parchetului Național Anticorupție.
Cu privire la susținerile reclamantului referitoare la discriminarea sa în raport cu ofițerii și agenții poliției judiciare detașați la DNA, s-a reținut că sunt neîntemeiate, diferențierea de tratament având la bază un criteriu obiectiv, acela al modificării raporturilor de muncă a acestora din urmă, prin detașarea din cadrul unei instituții care face parte din structura MIRA, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a reținut că reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile prevăzute de art.28 din OUG 43/2002 (pentru perioada cât acestea s-au aflat în vigoare), nefiind detașat la DNA, precum și faptul că în cauză nu se identifică o situație discriminatorie bazată pe criteriile prevăzute de art.2 din OG 137/2002
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că majorarea cu 30% a salariului solicitată este prevăzută de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA cu modificările ulterioare pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul acestuia, cât și pentru cei încadrați în unitățile aparținând Poliției Române.
A mai susținut că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-a acordat sporul de 30% din salariul de bază cuvenit, potrivit prevederilor art. 28 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
A arătat reclamantul că a fost delegat în repetate rânduri să efectueze acte de cercetare, inclusiv în cauzele de corupție aflate în competența organelor de cercetare ale poliției judiciare, desfășurându-și activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, potrivit dispoz.art.8 alin.1 din Legea 364/2004.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță, reclamantul și-a desfășurat activitatea ca funcționar public cu statut special de polițist și își desfășoară activitatea în cadrul organului de cercetare al poliției judiciare a IPJ
Sporul de 30% din salariul de bază este prevăzut de art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca intimatul reclamant să fi funcționat în cadrul DNA, ca ofițer de poliție judiciară.
Recurentului reclamant îi sunt aplicabile prevederile OG 38/2003 privind salarizarea polițiștilor, care nu prevede acordarea acestui spor.
Dreptul salarial solicitat de reclamant se aplică polițiștilor din cadrul DNA, iar diferențierea salarială se bazează pe criteriul obiectiv al detașării acestora în cadrul unor instituții care nu face parte din structura MIRA, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile OG 137/2000, care cuprinde criteriile de discriminare.
Prin urmare, diferențierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de instituția unde-și desfășoară activitatea pe perioada detașării, respectiv în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Întrucât dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de bază nu este prevăzut în lege pentru polițiștii care efectuează acte de cercetare și care funcționează în cadrul structurilor MIRA, judecătorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesională cu un anumit specific, la o altă categorie profesională.
Niciodată polițiștii din cadrul MIRA nu au avut prevăzut în lege dreptul pe care-l solicită reclamantul, așa încât nu se poate pune în discuție, eventual, aplicarea legii în timp.
Judecătorul nu se poate transforma în legislator pozitiv, în sensul de a introduce drepturi salariale suplimentare, față de cele prevăzute în legea care reglementează domeniul de activitate în care funcționează partea.
Curtea mai precizează că polițiștii detașați în cadrul altor autorități sau instituții beneficiază în baza art.37 din OG 38/2003 de salariul funcției respective și de celelalte drepturi legal cuvenite.
Întrucât OG 43/2002 prevedea drepturi specifice pentru polițiștii care funcționează în cadrul DNA, aceștia au încasat legal sumele cuvenite, iar polițiștii care funcționau în unitățile MIRA nu pot pretinde dreptul respectiv, pentru considerentele deja expuse.
Având în vedere motivele enunțate, Curtea va respinge recursul reclamantului, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul A, împotriva sentinței nr. 1119 din data de 03 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu - - |
Grefier, |
Red. TB
Tehn. Mi 2 ex/15.12.2008
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu
