Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2657/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 2657R
Ședința publică din 20 Martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, cu sediul în Târgu-M-, împotriva sentinței civile nr.471/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde pârâta-recurentă AJOFM M prin consilier juridic, lipsă reclamanții-intimați, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 2,00 lei și a unui timbru judiciar de 0,15 lei.
Reprezentanta pârâtei-recurente declară că nu are alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurente solicită admiterea recursului astfel cum este formulat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanți, ca nefondată.
CURTEA,
Prin sentința nr. 471/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, și și în consecință a fost obligată pârâta AJOFM M să plătească reclamanților prima de vacanță pe anul 2001, calculată în sumă netă, sumele stabilite vor fi actualizate cu rata inflației de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că reclamanții au dreptul la o primă de vacanță anuală, calculată în cuantum egal cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu de odihnă, prevedere legală ce a fost suspendată succesiv prin mai multe acte normative. În esență, s-a constatat faptul că normele legale de suspendare contravin prev.art.16 alin.1, art.41 și art.53 din Constituția României, deoarece aceste norme sunt retroactive, suspendând un drept câștigat sub imperiul Legii nr.188/1999.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs AJOFM M solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și în urma rejudecării cauzei respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți ca nefondată.
În motivarea cererii de recurs se susține că dispozițiile cuprinse în art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999 care stabilesc dreptul la primele de vacanță au fost suspendate în mod succesiv prin mai multe acte normative și în aceste condiții nu se putea efectua plata acestor drepturi.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată recursule nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de recurentă în sensul că dreptul la prima de concediu a fost suspendat prin acte normative succesive și că instituția nu avea posibilitatea să achite sumele solicitate cu acest titlu, instanța reține că actele normative la care face referire recurenta și prin care s-a suspendat sau amânat plata acestei prime de vacanță nu dispun desființarea acestui drept iar suspendarea sau amânarea plății acestuia nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.
În condițiile în care acest drept prevăzut în mod expres de art.34 din Legea 188/1999 este în ființă, pentru ca el să nu fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare, se impune plata efectivă a sumelor prevăzute cu acest titlu.
Prin obligarea la plata acestor sume s-a asigurat aplicarea efectivă a legii adoptate în spiritul și litera ei și eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, așa cum s-a întâmplat și în cazul acestui drept, valorificarea lui fiind suspendată în mod succesiv prin mai multe acte normative cu încălcarea prevederilor cuprinse în art.41 și 53 din Constituție, întrucât nu exista nici un motiv de suspendare prevăzut de legea fundamentală.
Nu în ultimul rând trebuie arătat și faptul că la data la care s-a soluționat cererea, dispozițiile legale prin care s-a suspendat acordarea primei de concediu nu mai erau în vigoare, acestea având doar caracter temporar. În condițiile în care suspendarea dreptului la prima de concediu nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent fiindcă aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept, în mod temeinic și legal prima instanță a stabilit că pârâta poate să achite sumele solicitate de către reclamanți cu titlu de primă de concediu.
Pe cale de consecință, instanța de control, în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, cu sediul în Târgu-M-, împotriva sentinței civile nr.471/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
7.05.2008
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
