Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 279/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 279/R/
Ședința publică din 07 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de chemații în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, cu sediul în B,-, sector 5 - prin, și MINISTERUL JUSTITIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 590/CA din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în,-, județul A, și intimații-pârâți ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul în B,-, sector 2, și PENITENCIARUL D E MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI, cu sediul în Colibași,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit dispoz. art. 242 pct. 2 cod.pr.civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține sper soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința nr.590/CA/23.11.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru Contencios Administrativ și Fiscal a admis acțiunea reclamantului și a obligat pe pârâtul Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Colibași să îi achite prima de vacanță pentru perioada 2004 - 2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, calculată în raport de timpul efectiv lucrat de reclamant.
Totodată, a obligat-o pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor să asigure pârâtului PENITENCIARUL D E Maximă Siguranță Colibași fondurile necesare plății drepturilor.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor și a obligat pe chemații în garanție Ministrul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță.
În motivarea sentinței, prima instanță a reținut că cele doua ministere au calitate procesuală pasivă, întrucât Ministerul Justiției este ordonator principal de credite pentru Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul Colibași, iar Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții în legătură cu bugetul și administrarea alocațiilor bugetare, precum și obligația asigurării plății drepturilor născute în baza unei hotărâri judecătorești.
Reclamantul, ca fost funcționar public cu statut special angajat la Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Colibași, are dreptul la prima de vacanță reglementat de art.34 lit.f) din Legea nr.293/2004 și de Legea nr.188/1999/R, drept care nu poate fi restrâns, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 53 Constituția României. Pe de altă parte, un drept deja câștigat prin prevederea sa în lege, nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere, fapt ce nu s-a întâmplat cu privire la prima de vacanță.
Cererile de chemare în garanție au fost admise având în vedere faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului statului și răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale ale funcționarilor publici. Ministerul Justiției este ordonator principal de credite, în al cărui buget este cuprins bugetul pârâților Penitenciarul Colibași și Administrația Națională a Penitenciarelor, în vederea obligării la asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor reclamantului.
Referitor la modul de calcul al primei de vacanță, s-a arătat că trebuie avută în vedere perioada lucrată de reclamant în anul pentru care se acordă prima de vacanță, precum și dreptul la concediu avut și dacă a fost efectuat.
Împotriva sentinței au formulat recurs, în termenul legal, cele două ministere chemate în garanție.
1. Ministerul Educației și Finanțelor, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în primul rând, în mod greșit și nemotivat prima instanță nu a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, deși acesta nu are atribuții în privința plății drepturilor salariale solicitate de reclamant.
Este eronată opinia reclamantului de introducere în cauză în calitate de pârât a Ministerului Economiei și Finanțelor, opinie preluată de prima instanță, deoarece Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.
În realitate, Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde doar de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, conform procedurii prevăzute de art.19-35 din Legea finanțelor publice nr.500/2992,
Ministrul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite, întocmai ca și ministrul justiției, și nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții.
Repartizarea sumelor de la bugetul de stat către ordonatorii principali este în responsabilitatea Guvernului, creditele aprobate unui ordonator principal neputând fi folosite pentru finanțarea altui ordonator.
Este inadmisibilă obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor de a include în bugetul de stat și de a vira fondurile necesare achitării drepturilor bănești ale reclamantului, având în vedere dispozițiile art.6 și art.17 alin.1 din Legea 500/2002.
Totodată, chemarea în garanție reglementată de art.60-63 Cod pr.civilă presupune o obligație de garanție legală sau contractuală care nu se poate reține în speță în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor. Între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției nu există obligație de garanție.
2. Ministerul Justiției, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și art.312 Cod pr.civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate, întrucât, având în vedere dispozițiile art. 21 din Legea 500/2000, art.2 alin.4 din Legea 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, art.1 și art.2 din Hotărârea Guvernului 1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, faptul că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite în raport cu Administrația Națională a Penitenciarelor nu duce la concluzia că are calitate procesuală pasivă în cauză.
Între Ministerul Justiției și reclamant nu există raport juridic astfel că Ministerul Justiției nu poate fi obligat la plata drepturilor bănești solicitate de acesta.
Examinând sentința prin prima motivelor de drept și de fapt invocate, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate.
1. În mod greșit invocă recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor faptul că a fost obligat la plata către reclamant a drepturilor salariale și că această obligație s-a dispus la cererea reclamantului.
În realitate, Ministerul recurent a fost obligat să asigure fondurile necesare plății respectivelor drepturi de către angajator, la cererea de chemare în garanție formulată de pârâta, iar nu la cererea reclamantului.
are atribuții în ce privește aprobarea cheltuielilor cu drepturile bănești stabilite în cauza de față, incluse de angajator în bugetul instituției.
Obligațiile sunt reglementate de art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de dispoz. art. 3 lit. A pct.2, 3, 6, 10, art. 4, art. 5 lit. f), g), h) din HG nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice. Recurentul are posibilitatea de a interveni în prevederea în bugetul Ministerului Justiției a sumelor ce fac obiectul litigiului de față în temeiul art. 19 lit. l) din Legea nr. 500/2002.
Obligația în cauză nu are legătură cu faptul că între ministerul respectiv și reclamant nu există raport de serviciu. Pentru plata unor astfel de drepturi ca cele stabilite in cauza de față, între Ministerul Economiei și Finanțelor și ceilalți ordonatori principali de credite există o obligație comună de a include și menține in buget, la cererea și la dispoziția angajatorilor, fondurile corespunzătoare.
Pentru cele expuse, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuala pasiva în cauza, fiind chemat în judecată nu ca reprezentant al Statului, ci în calitate de instituție mandatată legal să elaboreze bugetul de stat, și, respectiv, fiind chemat în judecata sa asigure fondurile necesare plății drepturilor bănești, iar nu ca să vireze sumele în contul angajatorului ori să plătească respectivele drepturi către reclamant.
Ca atare, niciunul dintre argumentele de fapt și de drept invocate de MEF în recursul său nu sunt de natură să înlăture obligația acestuia de a asigura prevederea în bugetul de stat a sumelor destinate acoperirii drepturilor cerute de reclamant în speță.
2. În privința recursului Ministerului Justiției, Curtea arată că recurentul nu a fost obligat la plata către reclamant a primei de vacanță, ci la a asigura către ANP fondurile necesare plății respectivelor drepturi de către angajator. Prin urmare, Ministerul nu are impusă nicio obligație către reclamant, astfel încât nu este fondat recursul său în care invocă lipsa calității sale procesuale pasive pentru că nu are raport juridic cu reclamantul.
Pentru cele expuse, vazând dispoz. art. 312 alin. 1.proc.civ. Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de chemații în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, cu sediul în B,-, sector 5 - prin, și MINISTERUL JUSTITIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 590/CA din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în,-, județul A, și intimații-pârâți ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul în B,-, sector 2, și PENITENCIARUL D E MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI, cu sediul în Colibași,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
21.03.2008
jud fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Corina Georgeta Nuță, Ioana Miriță
