Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 33/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--27.11.2007

DECIZIA CIVILĂ NR. 33

Ședința publică din 23 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Barbă Ionel

JUDECĂTOR 2: Olaru Rodica

JUDECĂTOR 3: Pătru Răzvan

GREFIER: - -

S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul Sindicatul Salariaților C-S și de pârâta Casa județeană de Pensii C-S, împotriva sentinței civile nr.202/1.2007 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul recurent consilier juridic, pentru pârâta recurentă se prezintă consilier juridic.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus al dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului recurent note de ședință în 2 exemplare, un exemplar se înmânează reprezentantei pârâtei recurente.

Se constată că s-au depus al dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului recurent concluzii scrise în 1 exemplar.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului formulat, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiteri în totalitate a acțiunii reclamantului.

Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului pârâtei, respingerea ca neîntemeiat al recursului reclamantului.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea recursului pârâtei recurente.

CURTEA

Asupra recursului de față constată:

Prin sentința civilă nr.202/1.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată reclamanții, G, G, -, și prin Sindicatul Salariaților Casei Județene de Pensii C-S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S și în consecință a obligat pârâta să acorde fiecărui reclamant, în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorate pe perioada 22 martie 2004 - 1 octombrie 2007, data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și s-a respins cererea reclamanților de acordare a acestor drepturi pe viitor.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanții, G, G, -, și sunt salariații pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S, conform tabelului depus la dosarul cauzei.

În baza dispozițiilor art. 137 Cod Procedură Civilă prima instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii C-S și a respins excepția constatând că există raporturi de muncă între părți, reclamanții fiind angajați ai pârâtei.

Astfel, potrivit art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă încheiate revine angajatorului, respectiv pârâtei.

În acest context reclamanții, având calitatea de funcționari publici, sunt salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 și au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin. 1 lit. c și d din actul normativ citat.

Reclamanții, așa cum recunoaște și pârâta, nu au primit până în prezent, de la apariția actului normativ sporurile respective și acest drept tinde să fie lipsit de conținut, iar pentru această îngrădire pârâta nu are justificare printr-o cauză de utilitate publică.

Mai mult, este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fă lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".

Astfel, dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția menționată.

Relativ la cererea privind acordarea sporurilor pe viitor, instanța urmează să o respingă întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de muncă dintre părți.

Potrivit art.1082 Cod civil, pârâta va fi obligată la plata de daune interese echivalente cu actualizarea sumelor cu rata inflației la data plății efective.

În consecință, în baza art. 31 alin. 1 lit. c și d din legea 188/1999, prima instanță a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, G, -, și prin Sindicatul Salariaților Casei Județene de Pensii C-S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-S pentru litigiu de muncă și a obligat pârâta să acorde fiecărui reclamant, în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază calculate și plătite începând cu data de 22 martie 2004 - 1 octombrie 2007, data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.

Împotriva acestei hotărârii, în termen legal, au formulat recurs reclamantul Sindicatul Salariaților Casei Județene de Pensii C-S, precum și pârâta Casa județeană de Pensii C-

În motivarea recursului său Casa Județeană de Pensii a arătat, în esență, că nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât are atribuții de ordonator secundar și teritorial d e credite, în timp ce Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este ordonator principal de credite, că în litigiu s-a creat o stare de necompatibilitate în privința domnului G, reclamant, ce a devenit reprezentantul pârâtei (director executiv), că drepturile salariale solicitate au fost suspendate în perioada 2004-2006 prin acte normative succesive, că în niciun act normativ nu se precizează cuantumul sporurilor solicitate.

În rândul său, Sindicatul Salariaților Casei Județene de Pensii C-S, a arătat în recurs că neacordarea drepturilor bănești și pentru viitor este lipsită de temei legal.

Recursurile sunt nefondate.

În ceea ce privește recursul reclamantului, Curtea constată că este nefondat, prima instanță respingând corect capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata drepturilor solicitate prin acțiune, pentru viitor, reținând că acordarea drepturilor solicitate se referă la o creanță ce nu îndeplinește exigențele cerute de lege, de a fi certă, lichidă și exigibilă.

În privința recursului pârâtei, de asemenea, Curtea constată că nu este întemeiat.

Astfel, este evident că funcționarii publici ai Casei Județene de Pensii C-S beneficiază de sporurile salariale solicitate prin acțiune, textul art.31 din Legea nr. 188/1999 fiind fără echivoc în acest sens atunci când enumeră elementele salariului, printre acestea numărându-se suplimentul postului (lit.c) și suplimentul corespunzător treptei de salarizare:

Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare

Împrejurarea că procedurile menționate au fost suspendate prin acte normative succesive, prevăzute de art. 34 al. 2 din Legea nr. 188/1999, modificată, nu echivalează cu înlăturarea existenței lui, atâta timp cât printr-o altă dispoziție legală acest drept nu a fost abrogat și prin nerecunoașterea lui s-ar contraveni atât art. 53 din Constituție cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Prin urmare, dreptul la acțiune al reclamantului s-a născut la data la care a încetat orice cauză de suspendare, care a întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune pentru beneficiarii prevederii legale susmenționate și a cărei aplicare a fost suspendată sau amânată, prin acte normative temporare, până la data de 1 ianuarie 2007.

Apoi, nici motivul din recurs referitor la lipsa calității procesuale pasive a pârâtei nu este fondat. Este necontestat faptul că funcționarii publici în numele cărora a promovat acțiunea reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Casei Județene de Pensii ori această instituție are așadar obligația plății salariilor cuvenite angajaților săi din acest punct de vedere fiind irelevant că este doar ordonator secundar sau terțiar de credite.

Curtea mai constată că prin numirea reclamantului BGî ntr-o funcție de conducere în cadrul Casei Județene de Pensii C-S nu s-a creat o incompatibilitate pentru că domnul B G nu întrunește în cauză atât calitatea de reclamant cât și pe cea de pârât.

În calitatea domniei sale de angajat al Casei Județene de Pensii C-S este îndrituit, indiferent de funcția pe care o ocupă, să pretindă instituției angajatoare plata drepturilor salariale ce i se cuvin.

În fine, Curtea constată că este lipsit de relevanță că printr-un act normativ nu s-a prevăzut cuantumul drepturilor salariale pretinse prin acțiune, acesta nefiind un motiv pentru a nu fi acordate pentru că printr-o astfel de interpretare s-ar ajunge la inefectivitatea unor dispoziții legale, parte a dreptului pozitiv, ceea ce ar fi inadmisibil.

Pentru aceste motive, Curtea, conform art.312 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamant și de pârâtă împotriva sentinței civile nr.202/01.10.2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de reclamantul Sindicatul Salariaților C-S și de pârâta Casa județeană de Pensii C-S, împotriva sentinței civile nr.202/1.2007 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 23 ian.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red../ 04.02.2008

Tehnored. - /11.02.2008/ 2 ex.

Primă instanță: Tribunalul C-

Judecători:,

Președinte:Barbă Ionel
Judecători:Barbă Ionel, Olaru Rodica, Pătru Răzvan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 33/2008. Curtea de Apel Timisoara