Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 342/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 342/2009
Ședința publica din data de 28 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Preș secție
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela
GREFIER:
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 2310/27.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI - și PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici - Legea nr. 188/1999.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință ocazie care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile prevăzute de art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 26.01.2009 intimații au depus întâmpinare, în 2 exemplare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea de apel, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe, cauza aflându-se în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 808 din data de 9 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșa fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI și pârâta, referent la Primăria Comunei.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că din acte rezultă că pârâta a calculat în mod corect indemnizația de concediu cuvenită reclamantului pe anul 2006, respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999 potrivit cărora la calculul indemnizației de concediu se are în vedere salariul de bază și sporurile cu caracter permanent.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamantul, arătând că hotărârea este netemeinică și nelegală, deoarece dispozițiile art. 34 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999 în temeiul cărora s-a motivat hotărârea atacată nu sunt aplicabile speței, întrucât aceste prevederi nu reglementează modul de calcul al indemnizației pentru concediu de odihnă, acesta fiind reglementat prin disp. art. 23 alin. 5 din nr.OG 2/2006, astfel încât prima instanță a greșit respingându-i acțiunea.
De asemenea, reclamantul a arătat că solicită acordarea unor diferențe de drepturi bănești constând în diferențele dintre indemnizația de concediu de odihnă pentru anul 2006 primită și cea cuvenită, iar instanța nu a ținut seama de prevederile legale care reglementează drepturile revendicate.
În urma examinării recursului, Curtea prin decizia civilă nr. 2.340 pronunțată la data de 27 octombrie 2008 l-a respins ca nefondat.
În argumentarea soluției, Curtea a reținut că potrivit art. 23 alin. 5 din nr.OG 2/2006, funcționarii publici beneficiază, pe perioada efectuării concediului anual de odihnă la care sunt îndreptățiti conform legii, de o indemnizatie pentru concediul de odihnă. La determinarea indemnizatiei de concediu de odihnă se vor lua în calcul, pe lângă salariul de bază și sporurile de care beneficiază, potrivit legii.
Conform art. 145 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior rezultă fără echivoc împrejurarea că pentru stabilirea indemnizației pentru concediul de odihnă al funcționarilor publici se iau în calcul pe lângă salariul de bază și sporurile cu caracter permanent de care beneficiază potrivit legii.
În speță dispozițiile legale au fost respectate, iar la stabilirea indemnizației de concediu al reclamantului, aferentă anului 2006, au fost luate în calcul salariul de bază precum și sporurile cu caracter permanent respectiv cel de vechime.
Față de cele statuate, la data de 29 decembrie 2008 sub nr-, a fost înregistrată contestația în anulare, contestatorul solicitând anularea deciziei instanței de recurs, în considerarea că instanța a omis să cerceteze toate motivele de casare sau modificare a sentinței și nu a ținut seama de prev. art. 23 alin. 5 din nr.OG 2/2006.
În dezvoltarea argumentelor aduse, contestatorul a arătat că sentința atacată cu recurs a fost dată de alt judecător decât cel care a efectuat dezbaterea fondului.
Mai arată contestatorul că nu s-a ținut seama de prevederile actului normativ mai sus evocat, care este singurul act valabil privind drepturile salariale.
În fine, arată contestatorul, că nici unul din actele normative reținute de instanță nu prevăd ca sporurile de care a beneficiat nu au caracter permanent.
Analizând contestația în anulare, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată.
În acest sens, se reține că potrivit art. 318.pr.civ. hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sa de casare.
Dispoziția enunțată deschide calea contestației în anulare pentru motive de omisiune, greșeală materială (care nu ține de aprecierea probelor sau de aplicarea legii).
Din expunerea rezumativă a celor învederate se constată că cererea contestatorului se fundamentează atât pe motivul omisiunii instanței de a cerceta cele invocate prin recurs, cât și pe aceea că soluția dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Nici unul din cazurile evocate nu pot fi reținute. Astfel, reținerile referitoare la omisiune sunt infirmate de cele reținute în soluția pronunțată de instanța de recurs. Prin argumentele aduse, așa cum se observă din expunerea de mai sus, s-a răspuns la toate motivele invocate, instanța având în vedere și cele relevate cu privire la OG nr. 2/2006, făcând o apreciere a înscrisurilor în discuție și implicit dând o interpretare din perspectiva normelor aplicabile. Pe de altă parte, argumentul că ar fi fost soluționată cauza de alți judecători, nu s-a invocat în fața instanței de recurs, iar în contextul rejudecării se observă că o atare ipoteză nu poate fi pusă în discuție. Soluționarea cauzei în condițiile existenței și soluționării incidentului procedural ivit s-a făcut de același judecător. Ca atare, câtă vreme judecătorul dezbaterii a fost și judecătorul ce a soluționat cauza, iar o sesizare cu privire la anumite incidente nu a fost semnalată în fața instanței de recurs și de vreme ce soluționarea s-a făcut în limitele investirii, susținerile referitoare la incidența art. 318 teza I pr.civ. omisiune sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Nici susținerile referitoare la greșeala materială nu pot fi reținute. În sensul dispozițiilor enunțate, greșeala materială înseamnă aceea greșeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite. Cu alte cuvinte, greșelile care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor. Or, contestatorul invocă o greșeală de interpretare a dispozițiilor legale, greșeală care nu poate fi valorificată pe calea contestației în anulare.
Prin urmare, nefiind întrunită cerința instituită de art. 318.pr.civ. Curtea urmează a da o soluție de respingere a contestației în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de către contestatorul împotriva deciziei civile nr. 2.340 din 27 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red.
Dact./2 ex./02.02.2009.
Președinte:Eleonora Gheța PreșJudecători:Eleonora Gheța Preș, Floarea Tămaș, Mirela
