Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 342/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 342
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Florentina Dinu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanțiiCORPUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR- pentru reclamanții FUNCȚIONARII PUBLICI DIN CADRUL IPJ P- Membrii ai CNP Pprin reprezentant Cabinet de Avocatură cu sediul în P,-,. 2, județul P, împotriva sentinței nr. 503 din 6 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârâtINSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN- cu sediul în P,-, județul P.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții reclamanți Corpul Național al Polițiștilor - Consiliul Teritorial Prahova reprezentați de avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și intimatul pârât IPJ P reprezentat de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru, prin serviciul registratură din cadrul instanței intimatul IPJ Pad epus întâmpinare, ulterior prin același serviciu și recurenta a depus practică judiciară în susținerea acțiunii sale, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurenți solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, pe care o consideră netemeinică și nelegală și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtului IPJ la plata pentru polițiștii membri ai CNP a majorărilor salariale menționate începând cu data de 1 ianuarie 2007, indexarea sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului și până la momentul efectuării plății efective.
Susține totodată că exceptarea polițiștilor de la creșterile salariale pe anul 2007, conform OG 10/2007 contravine prevederilor directivei cadru în favoarea unui tratament egal privind ocuparea forței de muncă.
Invocă de asemenea și practica judiciară prin care o serie de instanțe din țară au apreciat ca dreptul solicitat există, iar MAI a fost oblicat la acordarea acestor sume. Cu plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul IPJ P, consilier juridic, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefundat potrivit motivelor dezbătute pe larg în întâmpinarea depusă.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, CORPUL NATIONAL AL POLITISTILOR - CONSILIUL TERITORIAL PRAHOVA al IJP, in numele membrilor săi, a chemat in judecata IJP P, solicitând obligarea acestuia la plata, pentru polițiștii membrii ai CNP P, majorărilor salariale de 5% începând cu data de 1.01.2007 ( fată de nivelul din luna decembrie 2006 ), de 2% începând cu data de 1.04.2007 ( fată de nivelul din martie 2007 ) si de 11 % începând cu data de 1.10.2007 ( fată de nivelul din luna septembrie 2007 ), indexarea sumelor datorate cu coeficienții de inflație, începând cu data de 1.01.2007 si pana la momentul plătii efective, efectuarea mențiunilor privind majorările salariale in dosarul personal al fiecărui petent, precum si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt angajați ai MIRA - IJP P, având calitatea de funcționari publici, că in anul 2007 Guvernul României a emis trei ordonanțe prin care a dispus majorarea salariului, începând cu 1.01.2007, tuturor demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici si salariaților contractuali, că Legea nr. 232/2007 a prevăzut majorări salariale de 7% aplicat la salariul din 2006 si 11% începând cu 1 octombrie 2007 ( aplicata la salariul din luna septembrie 2007 ), insă la aplicare au fost exceptați polițiștii.
S-a mai arătat că OG nr. 10/2007 a prevăzut creșteri salariale pentru personalul contractual din sectorul bugetar, creșteri aplicabile in 3 etape (menționate anterior ), că prin exceptarea polițiștilor s-a produs o discriminare in sensul art. 2 din OG nr. 137/2000 si s-au încălcat prevederile Directivei 2000 /78/CE de creare a cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă si condițiile de muncă.
Reclamanții au mai învederat că s-au încălcat dispozițiile art. 16 si 20 din Constituția României, art. 14 din CEDO, art. 7 din O, precum si art. 4 din Legea 74/1999, învederându-se că în același sens s- pronunțat si ICCJ - SU, precum si o serie de instanțe judecătorești.
Prin întâmpinare, paratul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiata, arătând că prin decizia Curții Constituționale nr. 818/3.07.2008 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a disp. art. 1, art. 2 al. 3 si art. 27 al. 1 din OG nr. 137/2000, constându-se că acestea sunt neconstituționale, in măsura in care se interpretează in sensul că instanțele judecătorești au competenta să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative considerând că sunt discriminatorii si să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.
Prin sentința nr. 503/06.11.2009 Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată acțiunea formulata in temeiul Legii 188/1999 de reclamanții funcționarii publici din cadrul IJP P prin Corpul Național al Polițiștilor (menționați in tabelul de la filele 19-47 din dosar), cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la. De Avocatura, în P,-,.2, Jud. P, in contradictoriu cu IJP P, cu sediul în P,-, Jud.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că reclamanții sunt angajați ai MIRA - IJP P,având calitatea de funcționari publici cu statut special - aspect precizat expres de disp. art. 1 al. 1 din Legea nr. 360/2002, salarizarea acestora efectuându-se in temeiul disp. OG nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale polițiștilor.
A mai reținut, de asemenea că OG nr. 38/2003 - act normativ special in materia salarizării polițiștilor - nu prevede creșterile salariale solicitate de către reclamanți prin prezenta acțiune și că Legea nr. 232/2007 si OG nr. 10/2007 - invocate de reclamanți ca temei juridic al creșterilor salariale solicitate - nu este aplicabila reclamanților;deoarece in cuprinsul său se face referire expresă la faptul că dispozițiile sale se aplică,funcționarilor publici numiți in temeiul Legii nr. 188/1999,ceea ce nu este cazul reclamanților -,precum si pentru că la punct 5 ( care modifica art. 39 din OG nr. 6 /2007 ) se precizează expres că majorările de 7% si 11% invocata de reclamanți, se aplică pentru,funcționarii publici si posturile corespunzătoare funcțiilor publice specifice preluate de Ministerul Economiei si Finantelor de la Ministerul Integrării Europene, in temeiul art. 10 din OUG nr. 11/2004,- categorie in care, de asemenea, reclamanții nu se încadrează.
Totodată, reclamanții nu se număra printre destinatarii creșterilor salariale de 5%,2% si 11%, prevăzute de art. 1 din OG nr. 10/2007.
Tribunalul a considerat, având in vedere si decizia Curții Constituționale nr. 818/3.07.2008, că nu există vreo discriminare in condițiile in care funcționarii publici cu statut diferit sunt salarizați in mod diferit, prin acte juridice speciale.
Așadar, tribunalul a mai apreciat că reclamanții nu se pot considera discriminați fată de creșterile salariale acordate altor categorii de funcționari publici, cu un regim de salarizare diferit de al lor, mai ales că si reclamanții au beneficiat de creșteri salariale specifice, ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare a funcțiilor, prin Legea nr. 491/2006 de aprobare a OG nr. 57/2006.
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs reclamanții prin Corpul National al Polițiștilor criticând-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea în tot a acesteia si pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
In susținerea recursului, reclamanții invocă incidenta art.304 pct. 7 Cod.pr.civ în sensul că sentința pronunțată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii străine de natura pricinii.
Arată reclamanții ca sunt angajați ai MIRA -Inspectoratul Județean de Politie P, având calitatea de funcționarii publici. In anul 2007 au avut loc majorări salariale în trei etape,5% începând cu data de 01 ianuarie 2007,2% începând cu 01 aprilie 2007 si 11% începând cu 01 octombrie 2007, majorări care în mod nelegal lor nu li s-au acordat.
Exceptarea lor, in calitate de polițiști de la creșterile salariale acordate în 2007 în cele trei etape potrivit Legii 232/2007 pentru aprobarea OG 6/2007 si OG 10/2007 rezulta, susțin reclamanții ca au fost supuși unei discriminării ceea ce contravine prevederilor Directivei 2000/78/CE unde se definește discriminarea directa ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate in situații compatibile si nu similar cum a reținut instanța de fond.
Prin sentința pronunțată mai arată reclamanții s-au încălcat si dispozițiile art. 16 si 20 din Constituție,14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului si art. 7 din Declarația Universala a Drepturilor Omului.
In susținerea recursului,reclamanții mai invocă si incidența Deciziei XXIII /12 decembrie 2005 ICCJ B pronunțata in Secții Unite precum si practica favorabilă a altor instanțe din țară.
Curtea,analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenți, având în vedere actele dosarului si dispozițiile legale în materie constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
In susținerea recursului reclamanții arată că prin neaplicarea celor trei etape de majorare salarială dispusă prin Legea 232/2007 si OG 10/2007 rezultă că au fost supuși unui tratament discriminatoriu.
In cauza însă, așa cum a reținut și instanța de fond nu se poate reține existent unei discriminării deoarece actele normative invocate de recurenți in susținerea acțiunii nu le sunt aplicabile.
OG 6/2007 așa cum a fost aprobata prin Legea 232/2007 se aplică potrivit art. 2 din acest act normative funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Corpul Polițiștilor nu se regăsește nici în categoria beneficiarilor OG 10/2007, aceasta întrucât polițiștii au calitatea de funcționari publici cu statut special așa cum rezultă din art. 1 din Legea 360/2002 si exercita atribuțiile stabilite pentru Politia prin lege, ca instituție specializată a statului.
Ca atare, față de actele normative speciale care reglementează activitatea si calitatea de salariat al polițistului în cauza nu se poate reține existenta unei discriminări.
Potrivit art. 2 din OG 137/2000 prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe baza de rasă, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen,orientare sexuala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectarea ori apartenența la o categorie defavorizata care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Or în cauză nu se poate vorbi de condiții de egalitate intre categoriile de funcționari publici beneficiarii majorărilor salariale prevăzute de Legea 232/2007 si OG 10/2007 și polițiști ca funcționari publici cu statut special care au propriile reglementari cu privire la salarizare.
Chiar daca în cauza s-ar fi constatat existenta unei discriminări,instanța nu are competenta de a dispune completarea unor acte normative în măsura în care art. 27 alin1 din OG 137/2000 a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 820/2008, reținându-se ca daca s-ar permite asemenea lucru s-ar ajunge la încălcarea principiul separației puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constituție, ca si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Față de interpretarea data dispozițiilor legale invocate de recurenți in cauza, sentința instanței de fond este legala,respecta întru-totul dispozițiile art 261 Cod pr.civ în sensul ca acesta este corect si documentat motivată,nu cuprinde motive contradictorii așa cum susțin recurenții.
In cauza nu se retine nici încălcarea dispozițiilor art. 16 si 20 din Constituție si nici reglementările comunitare privitoare la drepturile si libertățile cetățenești,în măsura in care reclamanții așa cum s-a arătat mai înainte sunt funcționari publici cu statut special,cu reglementari speciale în ceea ce privește salarizarea și nu funcționari publici numiți în temeiul Legii 188/1999 cărora le sunt aplicabile dispozițiile actelor normative invocate in susținerea acțiunii.
Față de toate considerentele de mai înainte, Curtea în raport cu art. 312 alin 1.pr.civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, prin Corpul Național al Polițiștilor.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții CORPUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR- pentru reclamanții FUNCȚIONARII PUBLICI DIN CADRUL IPJ P- Membrii ai CNP Pprin reprezentant Cabinet de Avocaturăcu sediul în P,-,. 2, județul P, împotriva sentinței nr. 503 din 6 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârâtINSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN- cu sediul în P,-, județul P.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /4 ex./11.03. 2010
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță, Florentina Dinu
