Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 348/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 348/R/2008 Dosar nr-
Sedința publică din data de 20 mai 2008
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - -JUDECĂTOR 3: Clara
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția Fiscală B sentinței civile nr. 168/CA/5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2008, și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 20 mai 2008.
CURTEA
Asupra, recursului de față.
Constată că la data de 28 ianuarie 2008, reclamanții, HG, G, N,în calitate de funcționari publici la pârâta Direcția Fiscală B, cu chemat în judecată pe aceasta, solicitând:
- să fie obligată pârâta la alocarea, calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând " indemnizație de dispozitiv" lunară în cuantum de 25 % din salariul de bază, începând cu 1 februarie 2005 în funcție de perioada cât a avut raporturi de serviciu cu pârâta și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu;
- să fie obligată pârâta la actualizarea sumelor reprezentând " indemnizație de dispozitiv" cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la efectuarea plății;
- să fie obligată pârâta să consemneze în carnetele de muncă ale funcționarilor publici acordarea indemnizației de dispozitiv retroactivi și în continuare ca și drept salarial; fără cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov.
În acest dosar, instanța a pronunțat sentința nr. 168/CA/5.03.2008 prin care instanța de fond a dispus următoarele: a admis acțiunea formulată de reclamanții, HG, G, N, în contradictoriu cu DIRECȚIA FISCALĂ B, și în consecință:
A obligat pârâta să aloce, calculeze și plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.02.2005 în funcție de perioada raporturilor de serviciu și până la încetarea acestora, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
A obligat pârâta să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamanții au calitatea de personal civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale, respectiv, sunt salariați ai Direcției Fiscale B,înființată prin B nr.318/2002.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii, angajații pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
În temeiul art. 9, alin. 4 din nr.OUG 63/2003, Ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr. 496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul nr. 275/2002, în sensul introducerii pct. 9.2. având următorul conținut: "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce -și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale."
Față de aceste dispoziții, instanța de fond constatat că reclamanții - personal civil în cadrul administrației publice locale a mun. B sunt îndreptățiți la indemnizația dispozitiv de 25 % din salariul de bază, așa cum au solicitat în scris.
Este evident că reclamanții care au fost încadrați după data de 1 februarie 2005 sunt îndreptățiți să primească indemnizația de dispozitiv de la data încadrării.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamanților a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat în termen legal, recurs pârâta Direcția Fiscală B din subordinea Consiliului Local B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului casarea sentinței, în sensul respingerii contestației la executare.
În motivarea recursului se arată următoarele:
Prin cererea introductivă înregistrată la instanță, reclamanții au chemat în judecată pârâta Direcția Fiscală B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata către reclamanți începând cu 1.02.2005 a drepturilor salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației.
Motivând, reclamanții învederează faptul că, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999 coroborate cu prevederile Ordinului nr. 496/2003, indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil de își ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Față de cele afirmate reclamanții au făcut următoarele precizări:
Legea nr. 138/1999 precum și Ordinul nr. 496/2003 dispun într-adevăr ca angajații, funcționari publici, fie ei cu statut civil sau militarizat să beneficieze de plata indemnizației de dispozitiv, dar recuernta apreciază că referirea vizează doar o anumită categorie de angajați, și anume cei care sunt încadrați în instituțiile publice de apărare națională și ordine publică, dar nu și pe cei angrenați în aparatul administrației publice locale, cum este cazul de față. Având în vedere aceste aspecte recurenta pârâtă a invocat în fața instanței de fond excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepție ce a fost respinsă în mod abuziv și netemeinic de către aceasta. Apreciază că acesta atitudine i-a prejudiciat dreptul la apărare și solicită pentru aceste motive admiterea recursului și casarea sentinței de fond.
Legea bugetului de stat reprezintă norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații. Potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, pe de-o parte, iar pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru acesta, ori în lipsa unei prevederi speciale care să indice posibilitatea efectuării acestei cheltuieli fin fonduri publice,consideră că acesta indemnizație nu poate fi acordată funcționarilor publici din aparatul administrației publice locale.
Așadar, față de aceste argumente care nu au fost tratate de prima instanță, solicită să se constate faptul că recurenta a fost pusă în imposibilitatea de a acorda drepturile salariale solicitate, și mai mult, dacă le-ar fi acordat ar fi încălcat o prevedere legală în vigoare.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe revederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 137, 141 din OG nr. 92/2003 Cod procedură fiscală.
Recurenta este scutită de la plata taxei de timbru.
În cauză, față de recursul declarat de recurentă, intimații (reclamanți) au formulat Întâmpinare (f 54-60 dosar) solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind întemeiată și legală.
În apărare intimații au depus copie de pe Decizia nr. 238/1.04.2008 a Curții de APEL BRAȘOV, practică judiciară în materie (61).
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului sentința civilă atacată nr. 168/CA/5.03.2008 a Tribunalului Brașov în raport de criticile formulate în recursul declarat în cauză, constată că recursul este nefondat.
Astfel, se constată din verificarea întregului probatoriu că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
Cât privește criticile formulate prin recursul declarat de Direcția Fiscală B, curtea constată următoarele.
În primul rând, recurenta solicită admiterea recursului, dar susține casarea sentinței atacate și respingerea contestației la executare.
Ori, în cauză nu este vorba de vreo contestație al executare formulată de reclamanți, ci de o acțiune de fond contencios, aflată în calea de atac recurs.
Ca atare, recurenta se contrazice cu privire la ceea ce solicită instanței de recurs.
În ce privește critica de la pct.1 din recurs se constată că, este neîntemeiată și nelegală, nefiind vorba de lipsa calității procesuale pasive a pârâtei în cauză.
Instanța de fond în mod corect a respins această excepție motivată în fapt și în drept.
Pe fondul problemei, reclamanții au dreptul conform Legii nr. 138/1999 să beneficieze de indemnizația de dispozitiv și respectiv de plata acestor drepturi aspect corect soluționat de instanța de fond.
În esență, prima critică de recurs va fi înlăturată ca neîntemeiată și nelegală.
Referitor la cea de-a doua critică de recurs, întemeiată pe prevederile Legii nr. 500/2002, privind finanțele publice, acesta nu poate fi reținută deoarece drepturile salariale solicitate în cauză, trebuie achitate, iar plata lor se face prin ordonanțarea acestor cheltuieli, ca urmare a prevederilor Legii nr. 138/1999 art. 13 și ale Ordinului MIRA nr. 496/2003, încât cheltuielile respective au o bază legală.
Ca atare, se va înlătura și această critică ca neîntemeiată și nelegală, nefiind vorba de încălcarea prevederilor legale.
Așa fiind, se constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În concluzie, se va respinge recursul în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând că este nefondat, iar în consecință se va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
Cât privește poziția și apărarea formulată de intimații reclamanți prin Concluziile scrise, se constată că este întemeiată și justificată susținerea lor, în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Fiscală B, în subordinea Consiliului Local al Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 168/CA/5.03.2008 a Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 20 mai 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. -23.05.2008
Dact. -26.05.2008/2 ex.
Jud fond. /
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Maria Ioniche, Clara
