Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 388/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA -. 388/
Ședința publică de la 02 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
JUDECĂTOR 3: Lorența
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, precum și de INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI B, împotriva sentinței civile nr.83/CA din 27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici statutari".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 24 mai 2009, când părțile au lipsit, iar încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta decizie. Instanța, în bazaart.146 alin.1 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, potrivit art.260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 2 iunie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.83/CA din 27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, s- respins excepția lipsa calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române.
S-a admis excepția lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință:
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediu ales in B, B-dul -, -. 7, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și, în consecință:
S-a respins ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanți in contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului B pentru perioada 01.01 - 18.09.2005.
S-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanții, domiciliat în B-.5..B,.19 și, domiciliat în B-.A.11, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediu în B, -. 1A, Sect. 1, Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediu în B, Str. - -, -. 4-6, Sect. 4, și Inspectoratul de Poliție al Județului B, cu sediu în B, Str. -, -. 28 și, în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților orele suplimentare efectuate de aceștia în perioada 18.09.2005 - 31.12.2007, astfel:
- reclamantului-502 de ore suplimentare( în anul 2005: 16 în sept. în 2006: 12 în ian. 20 în febr. 20 în. 56 în apr. 4 în iunie, 60 în iul. 8 în august, 24 în sept. 40 în nov. 8 în dec. în 2007: 8 în febr. 64 în. 56 în apr. 8 în iunie, 30 în iul. 56 în sept. 12 în dec.)
- reclamantului -436 de ore suplimentare( în anul 2005: 16 în sept. 20 în oct. 16 în dec. în 2006: 24 în ian. 8 în febr. 56 în apr. 56 în aug. 48 în sept. 16 în oct. 16 în noi. 32 în dec. în 2007: 16 în. 32 în apr. 16 în mai, 32 în aug. 32 în sept.).
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor s-a avut în vedere modalitatea în care reclamanții au înțeles să cheme în judecată pe acest pârât, respectiv solicitarea acestora de a-l obliga pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor alături de ceilalți pârâți la plata sumelor reprezentând orele suplimentare (și nu la alocarea unor fonduri către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, necesare în ipoteza admiterii prezentei acțiuni). Față de acest mod de formulare și față de faptul că între reclamanți și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu există un raport de serviciu, reclamanții nefiind angajat în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, urmează a fi admisă excepția invocată și a fi respinsă acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române sunt nefondate, fiind respinse, aceștia fiind, față de dispozițiile. 218/2002, ordonatori principali și, respectiv, secundari de credite, Inspectoratul de Poliție al Județului B, in cadrul căruia își desfășoară activitatea reclamanții fiind ordonator terțiar, în subordinea celorlalți doi pârâți.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune este fondată față de dispozițiile art. 3 din Decr. 167/1958 (care prevăd un termen de 3 ani pentru introducerea acțiunii), de data introducerii acțiunii (18.09.2008) și data de la care se solicită plata orelor suplimentare (01.01.2005), fiind admisă excepția și respinsă acțiunea reclamanților pentru perioada 01.01 - 18.09.2005, ca fiind prescrisă.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de funcționar public cu statut special, respectiv sunt agenți de poliție in cadrul Inspectoratul de Poliție al Județului B, aspect necontestat de pârâți.
Din înscrisurile înaintate la dosar de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, filele 45 și48-48, rezultă că, in perioada septembrie 2005 - decembrie 2007 reclamantul a efectuat un total de 502 ore suplimentare din care au fost plătite 66 ore suplimentare efectuate in lunile iulie, august și septembrie 2007 iar reclamantul a efectuat un total de 550 ore suplimentare, din care au fost plătite 48 ore in iunie și septembrie 2007.
Înscrisurile provenind de la pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B conțin date contradictorii, in sensul că, deși in adresa nr. -/16.12.2008 se menționează că pentru anii 2005 - 2006 nu există pontaje pentru orele suplimentare și nici dispoziția șefului inspectoratului pentru alocarea la plata orelor suplimentare a reclamanților iar în anul 2007 reclamanții, în perioada ianuarie-mai nu au fost alocați la aceste drepturi, plătindu-li-se doar orele suplimentare efectuate în luna iunie-septembrie, totuși, din înscrisul de la filele 47-48 rezultă că reclamanții au efectuat ore suplimentare atât în anii 2005-2006 ( ceea ce înseamnă că a existat un pontaj), cât și în perioada ianuarie - decembrie 2007.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG 38/2003 "prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare.
Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(2) munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite.
(3) Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 de ore anual, iar în cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare și peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate."
Este adevărat că potrivit dispozițiilor legale citate anterior, orele suplimentare se efectuează doar dacă au fost aprobate, în scris, de șeful ierarhic și că, așa cum rezultă din adresa nr. -/16.12.2008 emisă de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, pentru anii 2005 - 2006 nu a fost întocmită nici o dispoziție a șefului inspectoratului pentru alocarea la plata orelor suplimentare a reclamanților. În același timp, rezultă din evidențele aceluiași pârât, Inspectoratul de Poliție al Județului B, că reclamanții au efectuat numeroase ore suplimentare si aceasta la solicitarea șefilor ierarhici, din motive determinate de natura atribuțiilor de serviciu, ore care nu pot rămâne neremunerate. Instanța a mai reținut că, din aceeași adresă nr. -/16.12.2008. emisă de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B rezultă că, deși pentru anul 2008, fost emisă o dispoziție de alocare la plata orelor suplimentare, nu există pontaje lunare aprobate care să poată fi puse in plată ceea ce înseamnă că pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B își invocă propria culpă în neachitarea orelor suplimentare care, cu siguranță, sunt efectuate.
Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanți și au fost obligați pârâții la plata orelor suplimentare efectuate conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor și pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române care au criticat-o sub aspectul legalității, motivele de recurs invocate fiind următoarele:
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor arată că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor.
În acest sens, s-a arătat că atât calculul cât și plata drepturilor bănești către intimații reclamanți s-au făcut exclusiv de către inspectoratul județean de poliție în cadrul căruia și-au desfășurat activitatea, unitate al cărei șef are calitatea de ordonator terțiar de credite.
Potrivit art.7 alin.2 din OUG nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, "ministrul administrației i internelor are calitatea de ordonator principal de credite".
Art.12 alin.5 din același act normativ prevede că Ministrul Administrației și Internelor stabilește prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.
Astfel, potrivit Tabelului cuprinzând unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române ai căror șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite din Anexa nr.8 la Ordinul MAI nr.621/29.04.2005 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unitățile MAI, șeful Inspectoratului de Poliție al Județului B are calitatea de ordonator terțiar de credite.
Anexa nr.14 la același ordin stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din Ministerul Administrației și Internelor. Conform pct.2 lit.a, ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordona cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul șef.
Stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul inspectoratelor județene de poliție sunt în competența exclusivă a șefului inspectoratului care este ordonator terțiar de credite.
Referitor la efectuarea și plata orelor suplimentare, dispozițiile art.16 din OG nr.38/2003, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc reguli și condiții stricte care trebuie îndeplinite, iar asupra acestora, singurul în măsură să se pronunțe este Inspectoratul de Poliție al Județului B, unitate din care fac parte intimații, reclamanți, așa cum reiese din cererea de chemare în judecată.
II. Pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române arată că în mod greșit instanța de fond a obligat IGPR să asigure fondurile necesare plății drepturilor solicitate și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de această pârâtă.
Intimații sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție a județului B și nu ai Inspectoratului General al Poliției Române.
Astfel plata sporului solicitat pentru acești polițiști cade în sarcina Serviciului financiar al inspectoratului județean, care întocmește statele de plată ale angajaților. În aceste condiții, apreciază că obligația de plată a acestor drepturi bănești nu poate fi reținută în sarcina IGPR.
În susținerea acestei excepții au mai invocat prevederile art.16 din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor cu modificările și completările ulterioare.
Aceste prevederi sunt reiterate în nr.132/2004 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea polițiștilor din MAI, Anexa 8 - Norme privind efectuarea și plata orelor suplimentare prestate de polițiști peste durata normală a timpului de lucru. Potrivit acestor norme, "plata orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiști este condiționată de încadrarea în fondurile bugetare aprobate, iar munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 ore anual. În acest sens, șefii ierarhici vor întocmi, la începutul anului, un raport cuprinzând persoanele care prin natura atribuțiilor de serviciu pot efectua ore suplimentare în plafonul menționat, pentru care urmează a se solicita plata sporurilor respective.
Astfel, intimații trebuia să facă dovada că munca prestată nu a fost compensată cu timp liber, precum și că efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șefii ierarhici.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursurile promovate împotriva sentinței civile nr. 83/CA/27 ianuarie 2009 Tribunalului Brașov sunt întemeiate.
În mod corect prima instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor întrucât art 21 din Legea nr 500/2002 reglementează rolul ordonatorilor de credite, arătând că ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordonatori secundari și terțiari, rolul acestor ordonatori principali reflectându-se și în dispozițiile art 48 si 49 din aceeași lege, iar în cazul sumelor stabilite prin titluri executorii, art 4 din Ordonanța Guvernului nr 22/2002 privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii, pentru efectuarea acestor plăți. Ca urmare, chemarea în judecată a ordonatorului principal de credite într-o acțiune prin care se tinde la obținerea unui titlu executoriu pentru drepturi salariale, nu poate fi cenzurată prin admiterea unei astfel de excepții ca cea invocată în prezenta cauză.
Relativ la fondul cauzei, articolul 16 din Ordonanța Guvernului nr 38/2003 instituie o serie de condiții pentru plata orelor suplimentare constând în ore prestate peste durata normala a timpului de lucru de către polițiștii încadrați ca funcționari publici, asemenea situației reclamantului intimat din prezenta cauză.
În primul rând, este prevăzut un procent din salariul de baza, de 75% si, respectiv 100% din salariul de baza, pentru numărul de ore prestate cu depășirea duratei normale de lucru sau pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care nu se lucrează. De asemenea, alineatul al doilea al dispoziției legale menționate, se prevede posibilitatea compensării acestor ore cu timp liber corespunzător la cererea polițistului.
Relativ la plata acestor ore suplimentare, alineatul al treilea prevede că sporurile se pot plăti numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă cu acordul scris al sefului ierarhic superior, fiind impusă și oad oua condiție legată de plafonul maxim anual al efectuării acestor ore și anume 120 ore, iar în cazuri deosebite nu mai mult de 360 de ore, în acest ultim caz impunându-se aprobarea din partea ordonatorului de credite cu încadrarea in fondurile bugetare aprobate.
În prezenta cauză, reclamanții au solicitat plata integrala a tuturor orelor suplimentare efectuate în perioada 01.01.2005-31.12.2007 conform tabelelor de pontaj întocmite la sfârșitul fiecărei luni calendaristice privind executarea serviciului și a numărului de ore efectiv lucrate.
În dovedirea solicitărilor lor, reclamanții au depus la dosar adeverințe eliberate de Inspectoratul de Poliție Județean B-Serviciul Management Resurse Umane din care rezultă că aceștia au dobândit la data de 24.08.2002 calitatea de funcționar public cu statut special, de la acea dată și până în prezent desfășurându-și activitatea în cadrul Secției 5 Politie B, răspuns al Secției nr 5 Poliție B către IPJ B-Compartimentul Juridic prin care s-a comunicat situația numărului de ore executate în plus față de programul obișnuit de lucru ale reclamanților pentru fiecare luna parte, cu mențiunea că aceste ore au fost calculate după pontajele existente în această subunitate și care au fost înaintate lunar către Serviciul Financiar contabil în vederea calculării drepturilor salariale.
Ca urmare, singura probă în susținerea cererii de chemare în judecată o constituie tabelul alăturat adresei înaintată de Secția nr 5 Politie B în care se arată defalcat, pe ani și luni, numărul de ore suplimentare efectuate de către reclamanți.
La dosarul cauzei nu există dovada unei dispoziții a șefului ierarhic de efectuare a orelor suplimentare, poziția pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului B fiind în sensul nealocării unor sume de bani pentru plata orelor suplimentare pentru anii 2005, 2006 și până în luna iunie 2007, cu mențiunea neînaintării către serviciul financiar-contabil a pontajelor privind orele suplimentare pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007.
Se impune a se avea în vedere și faptul că, potrivit art 57 din Ordonanța Guvernului nr 38/2003, acordarea acestor drepturi bănești se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual unităților.
Ca urmare, în cauză nu există dovada condițiilor prevăzute de art 16 al 3 din Ordonanța Guvernului nr 38/2003, în sensul că nu există o dispoziție a șefului ierarhic de efectuare a orelor suplimentare, cu atât mai mult o dispoziție de aprobare a depășirii plafonului anual de 120 de ore și nicio evidență a modului de efectuare a acestor ore într-o maniera care să permită verificarea prin prisma dispozițiilor alineatului 1 al aceluiași articol de lege. De asemenea, nu este îndeplinită condiția aprobării de fonduri bugetare pentru plata acestei categorii de drepturi salariale.
Față de obiectul prezentei cauze caracterizat de drepturi salariale ce derivă din raporturi de serviciu, solicitate de un polițist cu statut de funcționar public, se impune a se preciza că, asemenea situației verificării condiției de legalitate a unui act administrativ, și acordarea de către instanță prin hotărâre judecătorească a unor drepturi solicitate, impune, în primul rând, respectarea dispozițiilor legale. Raporturile de serviciu ale reclamanților, incluzând și acordarea drepturilor salariale ale acestora se derulează într-un regim de drept public care, din punct de vedere procedural, apare ca regim dominant fata de normele dreptului privat.
Ca urmare, față de poziția procesuală a pârâților, dar și de dispozițiile art 304/1 Cod procedură civilă, nu se poate substitui printr-o hotărâre judecătorească un act administrativ al administrației publice, născător de drepturi salariale, ce încalcă dispozițiile legii.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va admite recursurile formulate de pârâții Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Administrației și Internelor și va modifica sentința civilă atacată în sensul respingerii acțiunii promovate de reclamanții și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în, B,str.- - nr.4-6, sector 5 și Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr.1A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 83/CA/27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Respinge cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Inspectoratul General al Poliției Române, și Inspectoratul de Poliție al Județului B având ca obiect plata orelor suplimentare pentru perioada 18.09.2005-31.12.2007.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2009.
Președinte, Pt.- - - aflată în concediu odihnă, semnează, Președinte instanță: | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red: /19.06.2009
Dact: MD/30.06.2009 - 3 ex.
Jud.fond:
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Către
TRIBUNALUL BRAȘOV
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.388/R din 2.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-au admis recursurile formulate de pârâți împotriva sentinței civile nr.83/CA din 27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.
Președinte, Grefier,
-
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Lorența
